În prima jumătate a anului, datoria externă totală a României a crescut cu peste două miliarde de euro, ajungând la peste 128 de miliarde de euro, a transmis vineri BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8% în perioada ianuarie - iunie 2021, comparativ cu 20,1% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2021 a fost de 4,8 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.
Datoria externă însumeză datoria externă pe termen lung și cea pe termen scurt. Datoria pe termen lung însumează datoria publică (care e formată din datoria publică directă, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile locale, datoria externă garantata public și cea negarantata public , care provine in proportie covarsitoare din sectorul privat). De asemenea, depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor sunt incluse tot în datoria negarantată public.
În urmă cu câțiva ani Isarescu atrăgea atenția că ar fi o crimă economică să ajungem cu datoria la zero, cum a făcut Ceaușescu. "Unii dintre noi isi amintesc cum, in anii '70, dupa 10 ani de prosperitate au venit 10 ani in care ne-am platit datoria. A fost o crima economica. Solutia Romaniei este sa avem o datorie pe care s-o putem gestiona", a explicat Isarescu.
În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 92 471 milioane euro la 30 iunie 2021 (72,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% față de 31 decembrie 2020;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2021 nivelul de 35 552 milioane euro (27,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,4% față de 31 decembrie 2020.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2021 a fost de 81,4%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.
5
10
