Sarea-n baterie. Disponibil în natură sub formă de sare, sodiul ar putea înlocui litiul în bateriile mașinilor electrice ● 57% dintre elevii din România au dispărut din școală în opt ani. Ce s-a întâmplat cu acești copii? ● “Spiritul” e pe cale sa iasa din nou din sticla? ● România produce de trei ori mai mult grâu decât consumă. De ce cresc totuşi preţurile ● Deschiderea școlilor: Cum se pregătesc Marea Britanie, Spania, Italia și SUA pentru noul anul școlar ● „Am văzut femei plângând, în timp ce oamenii fugeau”. Reacția locuitorilor din Kabul, după ce talibanii au intrat în oraș ● Afacerea ascunsă a lui Bill Gates, la care nimeni nu s-ar fi gândit. Este cel mai mare investitor într-un domeniu despre care puţini ştiau că îl interesează ● Ce trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente ● Trei indicatori-cheie care descriu starea Educației românești în context european. Se poate convergență materială fără convergență umană? ● Lecția Afganistanului pentru România ● Talibanii în Kabul: SUA pierd un pariu de 88 miliarde dolari pus pe armata afgană.
Sarea-n baterie. Disponibil în natură sub formă de sare, sodiul ar putea înlocui litiul în bateriile mașinilor electrice. Acumulatorii Sodiu-Ion promit încărcare rapidă, performanțe bune la temperaturi mici și eficiență energetică. “Unii oameni consideră că sistemul chimic al bateriilor pentru mașini electrice nu va beneficia de inovații majore în viitor, ci doar de îmbunătățiri în structura fizică. Noi credem însă că în lumea electrochimiei există în continuare multe necunoscute pe care le vom descoperi”, spune Robin Zeng, președinte Contemporary Amperex Technology (CATL), unul dintre principalii furnizori globali de baterii pentru mașini electrice. Nu știu dacă tu, cel care citești acum aceste rânduri, ești unul dintre cei care îmbrățișează mașinile electrice sau dacă, din contră, ești în liga celor care insistă că motoarele diesel și pe benzină sunt “mai bune”. Știu însă că mașinile electrice presupun o serie de provocări specifice unei industrii mai mult sau mai puțin incipiente în contextul global actual. De exemplu, știu că autonomia unei mașini electrice scade semnificativ la temperaturi foarte scăzute, astfel că un drum București – Brașov într-o zi de ianuarie cu temperaturi de -15 grade Celsius poate deveni o problemă, scrie Autocritica.ro
57% dintre elevii din România au dispărut din școală în opt ani. Ce s-a întâmplat cu acești copii? Numărul elevilor care s-au pierdut pe drum între clasa I și clasa a VIII-a este mai mare decât al celor care au luat media peste 5 la examenul de Evaluare Națională. Media cinci este orientativă, un prag psihologic. Media finală de la Evaluare stabilește ierarhia pentru liceu. La examenul de Evaluare națională, din cei 123.122 de candidaţi prezenți, un număr de 94.629 candidaţi (76,9%) au obţinut media mai mare sau egală cu 5, potrivit Ministerului Educației. Procentajul este parțial adevărat. Peste jumătate dintre elevii care ar fi trebuit să ajungă să susțină examenul de evaluare națională s-au pierdut în cei 8 ani de școală. Calculele pe care Newsweek România le-a realizat plecând de la cifrele Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2013, existau un număr de 215.703 copii care aveau vârsta de 7 ani, scrie Newseweek.
“Spiritul” e pe cale sa iasa din nou din sticla? Una din teoriile care a incercat sa explice criza financiara din 2008 face referire la incheierea razboiului rece. Aceasta evolutie geopolitica a dus la scaderea cheltuielilor de aparare si, ca urmare, a contractelor semnate de industria militara cu guvernul american. Din acest motiv, experti in domeniul cercetarii aeronautice precum matematicieni, fizicieni, ingineri inalt calificati si-au pierdut slujbele, trebuind sa se reorienteze spre alte domenii de activitate. Unul dintre sectoarele care le-a deschis larg portile a fost cel financiar, unde acestia au fost incurajati sa isi puna in valoare abilitatile de modelare matematica. Ca urmare, capacitatea lor creativa si pregatirea teoretica ar fi dat nastere unei explozii de produse derivate pe pietele financiare. Asa cum analizele ulterioare au aratat, unele dintre aceste produse erau atat de sofisticate, incat nici macar investitorii cu experienta nu erau capabili sa le inteleaga, iar emitentii lor aveau probleme serioase in a le evalua corect, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
România produce de trei ori mai mult grâu decât consumă. De ce cresc totuşi preţurile. Referitor la scumpiri, Cezar Gheorghe, consultant CFRO şi Owner Romanian Agri Column consideră că „sunt o consecinţă firească a efectelor inflaţioniste, generate de preţul materiiilor prime, de scumpire a energiei fosile, ce agregate dau un efect de cascadă asupra tuturor factorilor ce compun, în principal şi secundar, lanţul de procesare-aprovizionare”. În tot acest context, avem, deci, o compunere a două elemente principale, materia primă şi energia. Materia primă a avut tendinţă inflaţionistă începând cu zorii Pandemiei, corelaţi cu lipsa abundenţei generate de efectele încălzirii globale, ce au devastat efectiv cu o secetă pedologică regiunea Europeană şi a bazinului Mării Negre. Continuitatea inflaţiei preţurilor materiilor prime a fost generată în 2021 de problemele climatice, care, de această dată, au afectat continentele Sud-American şi Nord-American, generând aceeaşi prognoză de volume, foarte strânsă comparativ cu consumul. Grâul, ca şi exemplu, are o prognoză de producţie de 788 milioane de tone la nivel global şi un consum estimat în 2021-2022 de 790 milioane de tone, cu stocuri la nivel mondial de circa 280 milioane tone, scrie Adevărul.
Deschiderea școlilor: Cum se pregătesc Marea Britanie, Spania, Italia și SUA pentru noul anul școlar. În timp ce elevii din România mai au o lună de vacanță până la noul an școlar iar autoritățile spun doar că planul este ca școala să înceapă în format fizic, celelalte țări europene și SUA au anunțat deja măsuri concrete pentru deschiderea anului școlar în contextul pericolului tulpinei Delta. În Marea Britanie, fiecare țară componentă ia măsuri separate, dar ține cont de regulile generale stabilite de epidemiologi. Prima data școlile se vor deschide în Scoția în a doua parte a lunii august, iar la începutul lunii septembrie în restul regatului. Guvernul scoțian a anunțat că unele din măsurile pe care le-a luat în anul trecut școlar rămân valabile și acum. Astfel, elevii și profesorii vor fi încurajați să se testeze de două pe săptămână, iar masca rămâne obligatorie inclusiv în sălile de clasă. Distanța pe care trebuie să o păstreze elevii va fi de cel puțin un metru unul de celălalt. În cazul în care un elev este testat pozitiv pentru Covid, atunci se va izola 10 zile. Cei care intră în contact direct cu elevul infectat vor trebui să se izoleze numai până vor face testul, iar dacă acesta va fi negativ pot veni la școală, scrie Europa Libera.
„Am văzut femei plângând, în timp ce oamenii fugeau”. Reacția locuitorilor din Kabul, după ce talibanii au intrat în oraș. Un locuitor din capitala Afganistanului a relatat, pentru publicația The Guardian, care este atmosfera pe străzile din Kabul, după ce talibanii au au intrat în oraș, dar și ce temeri au oamenii. „Situația este groaznică”, spune el. Publicăm mai jos traducerea integrală cu mărturia lui. Oamenii se tem. Se tem pentru familiile lor, pentru soțiile lor și în special pentru fiicele lor. Câțiva locuitori din Kabul care susțineau talibanii sunt fericiți, dar celor mai mulți dintre ei le este frică. Nu mai era niciun taxi. Înainte o călătorie era 2 dolari. Acum, prețurile erau de cinci ori mai mari și taxiurile nu mai luau pe nimeni. Am auzit câteva focuri de armă în urmă cu câteva ore, acum în oraș este liniște. Toată lumea este închisă în case. Magazinele și băncile, care erau aglomerate mai devreme, sunt închise. Astăzi erau programate examene școlare, dar nu mai au loc, scrie Libertatea.
Afacerea ASCUNSĂ a lui Bill Gates, la care nimeni nu s-ar fi gândit. Este cel mai mare investitor într-un domeniu despre care puţini ştiau că îl interesează. Bill Gates, al patrulea cel mai mare miliardar al lumii, cunoscut mai degrabă pentru inovaţiile sale din domeniul tehnologiei şi programării decât pentru pasiunea sa pentru activităţile în aer liber, pare să fie cel mai mare proprietar de terenuri agricole din Statele Unite ale Americii, potrivit unui articol publicat în presa internaţională. El deţine 96.800 de hectare de teren agricol în Statele Unite. Gates ar fi început să cumpere iniţial terenuri în Florida şi Washington, dar un raport recent al publicaţiei The Land Report a dezvăluit că miliardarul, care are o avere netă de 121 de miliarde de dolari potrivit Forbes, a construit un portofoliu de terenuri care se întinde în 18 state. Cele mai mari dintre acestea se află în Louisiana (27.628 de hectare), Arkansas (19.170 de hectare) şi Nebraska (8.235 hectare). În plus, deţine 10.300 de hectare teren în Phoenix, Arizona, scrie Business Magazin.
Ce trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente. Cei ce nu sunt nici angajați cu contract de muncă și nici în șomaj se pot asigura opțional pentru concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în baza unui contract cu statul și a unei contribuții. Din această lună, regulile asigurării opționale la concedii medicale pentru cei ce nu au venituri din contracte de muncă sau nu sunt șomeri au suferit o serie de modificări. Printre altele, au fost modificate limitele superioare ale venitului lunar pentru care se plătește contribuția pentru asigurare și ale bazei de calcul al indemnizațiilor de concediu medical. După cum prevede OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cei care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă sau cei ce nu sunt în șomaj nu sunt asigurați, în mod automat, pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de stat, scrie Avocatnet.ro
Trei indicatori-cheie care descriu starea Educației românești în context european. Se poate convergență materială fără convergență umană ? Statistica europeană oferă instrumente utile pentru cei care doresc să poziționeze țara lor în context european sub aspectul diverselor criterii de dezvoltare durabilă. Pe segmentul de Educație, diferențele dintre România și UE sunt foarte mari iar așa cum arată trendul din graficele prezentate, nu avem șanse de convergență reală cu practica din Uniune prea curând. 1.Abandonul școlar. După ce a făcut eforturi să se apropie de media europeană după anul 2002 și până imediat după aderarea la UE, timp în care ecartul în puncte procentuale la indicatorul de abandon școlar s-a redus considerabil (de la 6,1 pp în 2002 spre doar 1,5 pp în 2008), România a bătut pasul pe loc în timp ce evoluția europeană a fost sistematic pozitivă, scrie Cursdeguvernare.
Lecția Afganistanului pentru România. Colapsul instituțiilor democratice din Afganistan, venit extrem de rapid după retragerea trupelor americane, a luat prin surprindere administrația de la Washington. Imaginile cu elicopterele americane grăbindu-se să evacueze personalul ambasadei amintesc dureros de o altă retragere rușinoasă, cea din Vietnamul anului 1975. Iar consecințele politice pentru președintele Biden vor fi greu de evitat.
E adevărat, Biden nu a făcut decât să respecte, chiar cu trei luni întârziere, acordul făcut de maestrul negociator Trump cu talibanii în februarie 2020. Trupele americane ar fi trebuit să se retragă în luna mai, dar chiar și acest răgaz se pare că n-a fost suficient pentru ca organizațiile americane și ale aliaților să fie pregătite pentru un colaps complet și fulgerător al construcției ridicate cu prețul a zeci de mii de morți timp de 20 de ani, potrivit PressOne.
Talibanii în Kabul: SUA pierd un pariu de 88 miliarde dolari pus pe armata afgană. Statele Unite au cheltuit peste 88 de miliarde de dolari, adică aproape două treimi din totalul ajutorului pe care Washingtonul l-a acordat în lume în ultimii 10 ani, pentru instruirea și echiparea armatei și poliției din Afganistan. Cu toate acestea, armata afgană se prăbușește în fața atacului talibanilor.
O analiză a Politico arată că eșecul uluitor în a modela o forță de luptă afgană coezivă și independentă poate fi explicat în anii de aprecieri exagerat de optimiste ale oficialilor americani, care au ascuns – în unele cazuri în mod intenționat – dovezi ale corupției adânc înrădăcinate la Kabul, scrie Cursdeguvernare.
