Creșterea economică e de fapt o recuperare ce a venit la pachet cu multe „boli ce vor trebui tratate”. În plus, din toamnă – iarnă multe persoane vor suferi în urma facturilor ridicate, a inflației, în general. „Sună bine, nu?”, ca să-l parafrazăm pe Florin Cîțu cu declarațiile de marți seară. Creșterea economică, citită de Cîțu de pe foaie, a fost realizată de consum, o spun economiștii cu care a discutat HotNews.ro. Bugetarii, în principal, reprezintă categoria care nu a fost afectată de pandemie. Numărul lor chiar a crescut. Pentru că anul trecut au fost restricții, mulți s-au abținut de la cheltuieli, iar acum nu mai e cazul. Au început să cheltuiască acum banii de anul trecut. De unde au venit banii? Din împrumuturi. Așadar, avem creștere economică din consum și datorie.
HotNews.ro a discutat cu trei economiști pentru a explica pe înțelesul tuturor ce se întâmplă și la ce să ne așteptăm: Mircea Coșea, Petrișor Peiu și Radu Crăciun.
Elementele pe care trebuie să le luăm în considerare: consumul pe primul loc
„E o recuperare foarte bună. Nu putem să negăm lucrul ăsta. Arată că România are un progres față de țările din jur pentru că procentul este foarte important”, spune Mircea Coșea.
Când ai fie creștere economică, fie recuperare, spune el, trebuie să pui în discuție două elemente, care în teoria economică sunt de bază din acest punct de vedere:
1. Ce a determinat această recuperare?
2. Care sunt efectele ei?
*la aceste două întrebări, Mircea Coșea răspunde în declarațiile de mai jos
Dacă ne uităm, conform datelor statistice, ce a condus la această recuperare, afirmă Coșea, o să vedem că într-o manieră covârșitoare este consumul. Domnul prim-ministru spune că sunt investițiile, dar conform datelor statistice, consumul este pe primul loc.
Al cui consum?
A fost un consum care a fost determinat de mai multe elemente.
„Marchează etapa de ieșire din etapa aceea de pandemie când populația a ieșit din casă, a început să fie mai liberă și și-a consumat banii pe care nu îi consumase în perioada restricțiilor. Este o sumă importantă care a intrat în consum”, a explicat Coșea.
De unde vine suma asta?
„Suma asta vine din lichiditatea pe care au adus-o în economie salariile din sectorul public. Sectorul public în România este mult mai bine salarizat decât cel privat și nu a avut de suferit în timpul pandemiei. Nu s-au văzut blocări de salarii, reduceri de salarii, șomaj și așa mai departe”, a explicat economistul citat.
• Sectorul public, mă refer la cel ministerial, administrativ, birocratic, a fost mărit. Statistic încă vreo 4.000 de oameni au intrat în această perioadă în sectorul public plus mia aceea de oameni pe care Ministerul Muncii a adus-o pentru citirea dosarelor de pensii.
• O masă importantă de bani a apărut în societatea românească în acea perioadă pentru că nu s-a dus la capăt reforma pe care Guvernul Orban, de fapt, nu Guvernul Cîțu, a promis-o de echilibrare a veniturilor din salarii dintre sectorul public și privat. Sectorul public a rămas neatins de pandemie, deci au fost bani.
Ce fel de consum am avut?
Am avut un consum care în proporție de 80% a constat în importuri.
Care a fost cauza acestor importuri?
„În această perioadă economia României nu a performat, nu a produs, nu a adus pe piață bunuri care să fie consumate. Aici ne gândim la bunurile alimentare pe care le-am importat într-o manieră covârșitoare”, afirmă Mircea Coșea.
Potrivit acestuia, creșterea importurilor a creat un lucru care este extrem de periculos pentru viitor, și anume: a ridicat foarte mult deficitul balanței comerciale.
• Deficitul balanței comerciale care este o bombă cu ceas în orice economie, mai ales la noi, a crescut foarte mult.
Cum s-au realizat lucrurile astea? Cu ce finanțări? De unde bani pentru sectorul public?
„Din împrumuturi, este răspunsul. În această perioadă a avut o creștere aproape explozivă a împrumuturilor pe care România le-a făcut, ducând-o într-o situație nemaicunoscută până acum în România. Adică aproape 50% din datoria publică a ajuns în PIB, lucru foarte grav”, a explicat analistul economic.
• Au fost niște elemente fixate, în principal, de îndatorarea țării într-un ritm și într-un volum nemaicunoscut până acum.
• Deși procentul de recuperare este mare, în același timp a creat daune majore dezechilibrelor macroeconomice.
Care au fost efectele acestei recuperări și de ce nu a crescut nivelul de trai
Ar fi trebuit ca această creștere să ducă la o ridicare a nivelului de trai din România, spune Coșea.
Potrivit acestuia, o creștere de 13% trebuia măcar jumătate să fie vizibilă în creșterea puterii de cumpărare.
„Aici lucrurile s-au format invers. Adică salariile au crescut în România, dar într-o pătură foarte subțire a populației: 1%. Chiar premierul a recunoscut. Restul trăiește în mare parte la nivelul salariului minim sau la nivelul celui mediu”, a explicat el.
• Deci, veniturile din pensii și salarii n-au crescut. Au crescut disproporționat.
• Înseamnă că România are încă o problemă. În loc să ducă la egalizarea nivelului de dezvoltare și de viață în regiunile țării și pe categorii socio-profesionale, în această perioadă s-a întâmplat tocmai invers. S-a creat o diferențiere între aceste categorii.
Creșterea prețurilor și efectul facturilor la energie din iarnă pentru populația cu venituri mici
Această recuperare economică a fost făcută în condiții de creștere a prețurilor într-o măsură foarte importantă.
„Aici nu trebuie să invinuim Guvernul României. Această creștere a prețurilor vine din exterior. Ea este un fenomen global care ajunge și în România. Este o chestiune pe care o simțim. O simțim și mai mult în viitor pentru că această creștere a prețurilor la nivel global a dus la creșterea prețurilor și în România”, a precizat Mircea Coșea.
Se adaugă și niște chestiuni proprii în România, spune el: incapacitatea de a reglementa liberalizarea pieței energiei, ceea ce a dus la foarte mari creșteri de tarife la energie, incluzând combustibili, electricitate, gaze.
• Avem acum cele mai mari tarife la electricitate din Europa, iar lucrurile merg spre rău în viitor, pentru că în condițiile iernii, tarifele mari la căldură, la apa caldă, va aduce mari prejudicii populației cu venituri mici.
• Fără să vorbim politic, fără să condamnăm pe cineva, asta e realitatea.
„Această creștere economică trebuie să o privim foarte rezervat. Nici nu trebuie să dăm cu pietre în ea, pentru că e totuși o ridicare a nivelului, iar pe de altă parte nici nu trebuie să o transformăm în miracol, într-o victorie asupra pandemiei și a crizei globale pentru că nu e chiar așa. Această creștere nu ne dă garanția că lucrurile vor merge foarte bine în viitor”, explică Mircea Coșea.
De ce?
„Nu avem sănătatea economiei care să împingă lucrurile astea, iar pe de altă parte factorii externi sunt îngrozitor de complicați. Nu mă refer numai la criza globală, ci la efectele în plan economic ale situației din Afganistan. Asta înseamnă o destabilizare a zonei care se va simți și în România și, mai mult decât atât, un nou val de imigranți pe care cu greu economia României îi va asimila. Dacă va fi așa cum se aude, adică o cotă pe care trebuie să o luăm, oricum imigranții vor veni, cu cotă sau nu”, conchide Coșea.
Ce boli economice a adus recuperarea României
Lui Petrisor Peiu i se pare că avem de-a face cu o revenire la nivelurile din 2019, o recuperare completă.
„Este ca și cum te-ai fi refăcut după o boală, dar rămâi cu sechele mari. Avem deficitele astea în creștere, datoria publică este în creștere, iar dacă nu vor fi tratate vor face ca la viitoarele boli să fie mai rău”, a precizat Peiu.
• E bine că a avut loc această revenire la nivelurile de dinainte de criză, dar asta se întâmplă peste tot în Europa de Est. Nu suntem nici primii, nici ultimii. Avem un ritm mai bun ca alții, iar față de alții stăm mai rău. Stăm mai rău față de Ungaria, Polonia, dar stăm mai bine decât cehii și bulgarii. Depinde cu ce ne comparăm.
Trebuie să ne îngrijoreze acumularea unor sechele pe termen lung în organismul economic:
• Vorbim de datoria publică, care fiind mai mare are și un serviciu mai mare, deci vom plăti mai mult pe dobânzi.
• Vorbim de deficitul bugetar care se pare că și anul acesta va fi destul de mare: va depăși 80 miliarde de lei.
• Vorbim de deficitul comercial care va depăși 20 de miliarde de euro la bunuri și, probabil, 10 miliarde pe total. Vom rămâne cu acest deficit comercial foarte mulți ani de acum înainte.
„Toate aceste lucruri trebuie luate în serios și văzut cum se pot diminua efectele acestor boli care ne-au rămas după criza asta. Ne-am făcut bine, dar am rămas cu niște boli importante”, precizează Petrișor Peiu.
Facturile care vor veni, vor inhiba consumul populației
„Nu-mi dau seama cât de mult va inhiba un anumit tip de consum creșterile de prețuri la produsele energetice. E posibil să avem o inhibare a consumului, la un moment dat, sau chiar o afectare a industriei de creșterile astea de prețuri la energie electrică și la gaze”, a precizat Petrișor Peiu.
• Sunt industrii care depind mult de gaz. Multe depind de electricitate.
„Când vor realiza oamenii care sunt noile facturi prin septembrie-octombrie, s-ar putea să fie o inhibare a consumului”, a precizat el.
Nu ar fi trebuit să ne dorim o creștere mai mare: am fi avut dezechilibre și mai mari
„O revenire economică de o astfel de magnitudine este fără doar și poate o veste bună. Și asta în primul rând pentru că arată o foarte bună reziliență a economiei românești la socul economic produs de pandemie”, este de părere Radu Crăciun.
Oare chiar ar fi trebuit să ne dorim o creștere mai mare?
„Privind la tensiunile care se acumulează în economie pe fondul acestei rate de creștere, as zice că mai degrabă nu. Deja vedem cum inflația depășește așteptările BNR, deficitul de cont curent în creștere, o piața a muncii în care cererea nu e satisfăcută de ofertă”, a explicat el.
De ce ratele de creștere ridicate aduc dezechilibre?
„Pentru că principala problemă a României rămâne aceeași de acum 10 ani: incapacitatea de creștere a PIB-ului potențial, adică a unui potențial de creștere mai ridicată, care să fie susținută fără acumularea de dezechilibre. Iar pentru ca asta să se întâmple, ai nevoie de o strategie de dezvoltare cuprinzătoare și asumată. Ceva ce România nu a avut niciodată”, conchide Crăciun.
4
23
