Deschiderea școlilor: Cinci întrebări fără răspuns înaintea începerii anului școlar ● Turcan: „Se schimbă formula de calcul a pensiilor. Vrem ca oamenii să fie stimulaţi să rămână mai mult la muncă” ● Șoselele morții. Cele mai periculoase drumuri din țară ● De două luni, conducerea Tribunalului Bihor caută dosarul dispărut al lui Micula Jr, fără a anunța poliția ● Ministrul Energiei către românii cu facturi uriașe la energie: Eu nu aș plăti ● Senatorul Bodog a plătit în contul DNA banii încasați ilegal de fosta consilieră. O istorie a angajărilor fictive ● „Nu știm, nu avem”. De ce le e „greu” instituțiilor să răspundă la întrebări de interes public ● De ce crește factura la energie și ce treabă au bonusurile managerilor companiilor de stat cu lipsa investițiilor ● Paul Radu, fondatorul Rise Project: “Informația e inamicul pentru crima organizată, nu jurnalistul” ● Adrian Vasilescu, BNR: Protecţia consumatorilor de servicii financiare – în dezbatere ● Daună totală. În viitor, un robot software va gestiona dosarul tău de despăgubire pentru asigurarea RCA sau CASCO

Business reportFoto: Colaj foto

​Deschiderea școlilor: Cinci întrebări fără răspuns înaintea începerii anului școlar. Cu doar două săptămâni înainte de începerea cursurilor, întrebări vitale pentru sănătatea elevilor și profesorilor din România rămân, în continuare, fără răspuns: cineva va asigura măștile, cum se va face ventilația în clase, cine va face testarea elevilor și profesorilor? Cu toate că școlile au trecut prin aproape doi ani de pandemie, Ministerul Educației împreună cu cel al Sănătății vor anunța abia miercuri la ora 10:00 ce va conține ordinul comun pentru deschiderea și funcționarea școlilor. Potrivit epidemiologilor, varianta Delta a coronaviruslui pune în pericol elevii și profesorii din cauza gradului mare de contagiozitate și răspândirii rapide la vârste mici. În paralel, în România, gradul de vaccinare este mult prea mic pentru a asigura o protecție relevantă în fața acestei variante, scrie Europa Libera.

Turcan: „Se schimbă formula de calcul a pensiilor. Vrem să creăm un sistem de bonificare astfel încât oamenii să fie stimulaţi să rămână mai mult la muncă”. „Se schimbă formula de calcul a pensiilor. O să anunţăm la începutul anului 2023. Vom ajunge la o formulă de calcul a pensiilor prin care pensiile mai mici să crească mai mult decât pensiile care ies în momentul de faţă mai mari pentru cei care se pensionează. Este o schimbare fundamentală de calcul a pensiilor în România. De asemenea, intenţionăm ca pentru cei care optează să rămână în activitatea profesională să creăm un sistem de bonificare în calculul pensiilor astfel încât oamenii să fie stimulaţi să rămână mai mult la muncă. În momentul în care la calculul pensiei se adaugă un procent în funcţie de cât au contribuit oamenii are legătură cu perioada de contributivitate şi cu nivelul veniturilor. E un stimulent pentru cei care rămân în activitatea profesională”, a declarat marţi seară Raluca Turcan, la Digi24. În privinţa evaluării dosarelor de pensii, Ministrul Muncii a mai anunţat că aproximativ 519.000 de dosare de pensii au fost evaluate şi digitalizate până în prezent, susţinând că, dacă procedura ar fi început în 2019, până în prezent ar fi fost cel puţin două milioane de dosare transformate în format electronic. Turcan a menţionat că, pe cele o mie de locuri disponibile suplimentar în casele de pensii pentru acest proces de digitalizare, s-au înscris peste 6.000 de persoane, scrie Adevarul.

Șoselele morții. Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani. Drumul Național 2 a fost în 2020 cel pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere. Mai multe decât pe Drumul Național 1, care e cu 200 de kilometri mai lung. Astfel, dacă ne uităm la numărul de accidente și kilometri, șoseaua care leagă Bucureștiul de Bacău și Suceava depășește an de an celelalte drumuri naționale în acest top al morții. Libertatea continuă seria care arată cum au ajuns drumurile naționale din România cimitire pentru șoferi și pasageri. În deceniul 2010-2020, doar pe DN1 și pe DN2 au avut loc 11.168 de accidente, conform datelor Poliției Române la solicitarea ziarului. Totodată, mai multe drumuri naționale din România au avut cel puțin 300-400 de accidente la 365 de zile. Topul tragic a fost condus, până în 2020, de către Drumul Național 1. Anul trecut, DN2, cel care leagă Bucureștiul de Moldova, pe care Libertatea a numărat 564 de cruci doar până la Bacău, l-a depășit. Șoselele morții. Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani. 402 accidente au fost pe DN2. 386, pe DN1. Însă, împărțind la numărul de kilometri, DN2 fiind mai scurt cu aproape 200 de kilometri decât Drumul Național 1, reiese că e cel mai periculos drum din țară, scrie Libertatea.

De două luni, conducerea Tribunalului Bihor caută dosarul dispărut al lui Micula Jr, fără a anunța poliția. Procesul merge mai departe. Tribunalul Bihor susține că a demarat o anchetă administrativă după ce un volum esențial al dosarului în care Victor Micula și mai mulți polițiști sunt judecați a dispărut din arhivă. După finalizarea acesteia, va stabili dacă va fi anunțată poliția de acest incident. Instanța a făcut o cronologie a evenimentului și a ajuns la concluzia că procesul trebuie să continue, după ce a fost atașată la dosar o copie oficială a volumului, motiv pentru avocații inculpaților să ceară un nou termen pentru a studia copia. Deși au trecut mai bine de două luni de la constatarea dispariției volumului, conducerea Tribunalului Bihor nu-și explică cum s-a întâmplat acest lucru și continuă să caute în arhivă, fără a anunța autoritățile. „La data de 23.06.2021, în cauza care face obiectul dosarului nr.3772/111/2020/a1, grefierul de ședință a adus la cunoștința președintelui completului PI6, faptul constatării lipsei volumului nr.3 din dosarul de urmărire penală nr.207/P/2018. Președintele completului a dispus căutarea dosarului lipsă, atât de către grefierul de ședință cât și de către grefierul arhivar al Arhivei penale, fiind totodată verificat circuitul administrativ al întregului dosar. Totodată, preşedintele completului de judecată a înștiințat verbal preşedintele instanței despre lipsa dosarului și demersurile întreprinse. Întrucât dosarul nu a fost găsit, la data de 06.08.2021 președintele de complet a înștiințat președintele instanței asupra acestui fapt, sesizând în mod formal necesitatea întreprinderii demersurilor în vederea parcurgerii procedurii prevăzute de dispozițiile art. 543 și următoarele din Codul procedură penală”, se arată în răspunsul instanței către Presshub.ro

Ministrul Energiei către românii care primesc facturi uriașe la energie: Eu nu aș plăti. Virgil Popescu a spus că nu ar achita, dacă ar primi o factură uriașă, despre care consideră că nu este conformă, așa cum au primit consumatorii din județul Alba. Ministrul a răspuns astfel atunci când a fost întrebat ce ar face dacă ar primi o factură foarte mare, cum s-a întâmplat în cazul cetățenilor din județul Alba, care au primit o factură în valoare de aproape 28.000 de lei. „Eu nu aș plăti-o. Nu cred că riscă să rămână fără curent electric pentru o factură care este greșită”, a spus Popescu. Tot ministrul Energiei a precizat că pentru ofertă înșelătoare, amenda dată companiei este între 5 și 10% din cifra de afaceri, spune RFI.

Senatorul Bodog a plătit în contul DNA banii încasați ilegal de fosta consilieră. O istorie a angajărilor fictive. Potrivit rechizitoriului DNA prin care fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a fost trimis în judecată, acesta a depus într-un cont bancar suma de 75.741 de lei, prejudiciul reclamat de Minister după ce fosta sa consilieră nu s-a prezentat nicio zi la serviciu, dar a încasat salariu. Luni, fostul ministru, reales senator în 2020, declara: „nu am prejudiciat niciodată statul cu nimic şi sunt, fără dubiu, nevinovat”. Procurorii arată în rechizitoriu că „la data de 26.08.2021 inculpatul Bodog Florian Dorel a depus extrasul contului bancar în care a consemnat suma de 75.741,25 RON. Prin ordonanţă s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, până la concurența sumei de 75.656 lei, asupra sumelor de bani existente în contul bancar deschis pe numele inculpatului Bodog Florian, în care a consemnat suma amintită”. Olivia Andreea Marcu a fost încadrată în calitate de consilier personal la Cabinetul ministrului sănătății Bodog Florian Dorel, în baza a două contracte de muncă, cu jumătate de normă. „Potrivit celor două contracte individuale de muncă, activitatea urma să se desfășoare la un loc de muncă fix, respectiv la Cabinetul ministrului Sănătății Bodog Florian Dorel. Atribuțiile postului urmau să fie prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, fișă a postului care deși a fost întocmită nu a fost semnată de către inculpata Marcu Olivia Andreea deoarece nu s-a prezentat nicio singură zi la locul de muncă”, se mai arată în rechizitoriul consultat de Europa Liberă.

„Nu știm, nu avem”. De ce le e „greu” instituțiilor să răspundă la întrebări de interes public. În timp ce instituțiile pretind în rapoartele anulate că au o activitate „foarte bună” în privința respectării Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, organizațiile civice semnalează contrariul. Un răspuns des întâlnit când vine vorba de solicitările pentru informații de interes public este: „nu avem aceste date”. Experta anti-corupție de la Expert Forum, Laura Ștefan, a detaliat pentru Europa Liberă un caz cu care s-a confruntat Expert Forum când a cerut secțiilor de poliție județene numărul de sancțiuni aplicate în România de poliție și jandarmerie. Răspunsul primit a fost că secțiile de poliție județene nu aveau astfel de date. Acestea au apărut însă după ce instanțele judecătorești au obligat poliția să le comunice. „E o luptă între public și privat, publicul ținând foarte aproape de piept datele ca nu cumva să le vadă cineva”, spune Laura Ștefan. „Se apără spunând că nu mă poți obliga să-ți dau ceea ce eu nu am. Da, dar întrebarea este de ce nu ai acele date pentru că țin de funcționarea ta, de activitatea ta principală.”, scrie Europa Liberă.

De ce crește factura la energie și ce treabă au bonusurile managerilor companiilor de stat cu lipsa investițiilor. Liberalizarea pieței energiei a venit cu facturi mai mari, în unele cazuri uriașe, pentru mii de consumatori. Autoritățile verifică acum dacă nu cumva prețurile au fost umflate sau dacă în facturi nu se regăsește și ineficiența companiilor de stat din domeniul energiei. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, Guvernul promite compensarea facturilor la electricitate pentru românii cu venituri medii sau consum mediu pe durata iernii. "O subvenție care nu e corelată cu un stimulent pentru a consuma mai eficient este mai bine decât nimic, dar nu este chiar ce ne trebuie", spune expertul în energie Răzvan Nicolescu, fost ministru de resort. Pe lângă compensarea consumatorilor vulnerabili, statul îi va sprijini și pe românii cu venituri medii sau cu consum mediu ca să-și plătească facturile la electricitate. Compensarea vizează perioada cuprinsă între 1 noiembrie și 31 martie, spune ministrul Energiei, Virgil Popescu. El, premierul, reprezentanţii ANRE, ai Consiliului Concurenţei, ai Transelectrica şi ai bursei de energie au avut o întâlnire pe tema preţurilor la energie electrică şi gaze naturale în contextul în care mii de consumatori se plâng de facturile mari venite după liberalizarea pieței, scrie RFI.

Paul Radu, fondatorul Rise Project: “Informația e inamicul pentru crima organizată, nu jurnalistul”. Paul Radu este co-fondatorul celei mai mari rețele de investigație pe crimă organizată și corupție din lume. Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) este, de fapt, o rețea de jurnaliști de investigație, care lucrează împreună pentru a pune în lumină organizații criminale și fenomene de corupție transnaționale. În România, Paul Radu este cunoscut ca fiind fondatorul Rise Project, proiect jurnalistic care dezvăluie mecanisme de corupție și crimă organizată la nivel național. În esență, însă, Paul Radu este un jurnalist care și-a început activitatea la nivel local și a devenit, pe parcursul anilor, unul dintre cei mai relevanți jurnaliști la nivel global. Această evoluție profesională spectaculoasă n-a fost nici pe departe facilă. Ea a presupus asumarea de riscuri personale și un nivel foarte ridicat de implicare în jurnalismul de investigație, în toate formele lui. Despre toate acestea, dar și despre părțile mai puțin cunoscute ale jurnalismului de investigație, Paul Radu a discutat cu Investigatoria.ro.

Adrian Vasilescu, BNR: Protecţia consumatorilor de servicii financiare – în dezbatere. În 11 ţări-membre ale UE, dintre cele 18 în care băncile centrale au şi atribuţii de supraveghere prudenţială, a fost legiferată înfiinţarea direcţiilor de protecţie a consumatorilor de servicii financiare. Între cele 11… opt sunt din zona Euro, una (Croaţia) e din camera de aşteptare şi doar două (Cehia şi Ungaria) din afara zonei Euro. Se mai impune să luăm în calcul şi faptul că în UE, în numeroase ţări, autoritatea de supraveghere prudenţială este separată de banca centrală. Ca în Marea Britanie, bunăoară, unde tot separat funcţionează şi protecţia consumatorilor de servicii financiare, cu denumirea de Autoritatea de Conduită Financiară. Separat însemnând… separat! Adică despărţită şi de instituţia care asigură protecţia consumatorilor din pieţele nefinanciare. Este, deci, de reţinut tendinţa de a despărţi autorităţile de protecţie a consumatorilor de servicii financiare de acelea de protecţie a consumatorilor din pieţele nefinanciare. În alt plan însă, indiferent de statutul juridic al autorităţilor de protecţie a consumatorilor de servicii financiare, fie că funcţionează ca instituţii independente, fie că sunt direcţii în băncile centrale, ele au în mare parte atribuţii asemănătoare şi arhitecturi relativ identice. Excepţie făcând Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie, dar numai sub aspectul anvergurii organizatorice, instituţia fiind împărţită în trei direcţii, una dintre ele ocupându-se, în exclusivitate, de educarea financiară a consumatorului. În cazul în care, în România, Parlamentul va decide să urmeze calea celor 11 şi să transfere la BNR protecţia consumatorilor de servicii financiare, vor interveni probabil două etape. Una va fi faza procesului parlamentar, care va asigura cadrul legal; iar alta, după ce va exista lege, va fi faza în care Banca Naţională va înfiinţa o nouă direcţie, care să răspundă în exclusivitate de protecţia consumatorilor de servicii financiar-bancare, scrie Adrian Vasilescu în ZF.

Până la urmă, cei pensionați anticipat NU vor putea să se angajeze la privat fără a-și pierde pensia. În prezent, persoanele pensionate anticipat sau anticipat parțial pot cumula pensia cu alte venituri doar dacă acestea din urmă sunt realizate din alte activități în afara celor salarizate. Deși voia să schimbe acest lucru și să permită cumulul pensiei anticipate cu salariul, exclusiv în domeniul privat, până la urmă Guvernul s-a răzgândit și n-a mai făcut-o. De ce? Pentru că Ministerul Finanțelor s-a opus, fiind vorba de o măsură care ar fi afectat serios bugetul de stat. Măsura era cuprinsă în forma de proiect a actului ce a devenit marți OUG 94/2021. Însă, din moment ce autoritățile s-au răzgândit, actul oficial NU mai face nicio referire la posibilitatea cumulului pensiei anticipate cu salariul primit la privat. Mai precis, intenția inițială era ca persoanele pensionate anticipat sau anticipat parțial să poată cumula salariile cu pensia, însă numai cu condiția ca veniturile de natură salarială să provină din sistemul privat, nu din sistemul bugetar. „Era un impact bugetar consistent. Iar în momentul în care soliciți pensionarea anticipată înseamnă că există anumite cauze care te pun în imposibilitatea de a mai lucra până la [vârsta standard de pensionare]. Dacă poți lucra până la [vârsta standard de pensionare], atunci rămâi în câmpul muncii și lucrezi, da. Și, atunci când ajungi la limita de vârstă, primești pensie. Dar, în acest moment, v-am spus: impactul bugetar e unul consistent și nu am putut să fim de acord cu aşa ceva”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor, la finalul ședinței Guvernului de luni, în care s-a adoptat forma oficială a OUG 94/2021, scrie avocatnet.ro

Daună totală. În viitor, un robot software va gestiona dosarul tău de despăgubire pentru asigurarea RCA sau CASCO. Noua tehnologie va însemna "daună totală" pentru angajații din asigurări care nu se adaptează. Aproape toată lumea urăște reclamele de pe internet. Nu neapărat pentru că nu suntem interesați de ele, ci mai ales pentru că, în special pe internetul românesc, acestea îngreunează semnificativ scopul pentru care ajungem pe site-ul care le găzduiește. Și totuși, pe la începutul lunii aprilie 2021 am văzut pe internet un banner care mi-a atras atenția printr-o serie de cuvinte cheie: “Reboot your skills”, “4 weeks” și “UiPath”. Traversez o perioadă în care mă străduiesc să-mi extind sfera de cunoștințe în domeniul tehnologiei, motiv pentru care un curs de 4 săptămâni în care să învăț skill-uri noi mi s-a părut o idee excelentă. Asta mai ales pentru că acesta era dezvoltat de UiPath, o companie despre care auzisem cu ceva timp în urmă și despre care știam, în principiu, doar că “s-a născut” în România și produce roboți software. De altfel, peste numai câteva săptămâni, aproape că nu mai găseai un site românesc de știri care să nu comunice despre UiPath. Lucru de înțeles în contextul în care, în 21 aprilie 2021, UiPath s-a listat la New York Stock Exchange (NYSE), cea mai valoroasă bursă din lume, scrie Autocritica.