​​Plagiatul judecătorului care l-a salvat de verdictul de plagiat pe procurorul CSM Codruț Olaru ● Recorduri istorice la prețul gazelor. Cauzele ● Interviu cu fondatorul Dexonline: „Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă. Spune: «noi știm, ăsta este adevărul»” ● Ce este programul “Anghel Saligny”, care ar putea destrăma coaliția de guvernare ● Cronicile Curs de guvernare nr 89: ​”Vara care vrea să schimbe lumea” ● Nr 2 din Poliția Constanța o avertiza pe șefa de la Urgențe că are o plângere penală și cine a făcut-o ● Economia se schimbă. Va fi evitată intrarea într-o criză? ●Afacerile cu deşeuri, un business de aproape jumătate de miliard de euro ● Război total în Consiliul Local Sector 1 ● Diplomaţia pentru Afganistan a devenit modestă ● Francis Ford Coppola și-a vândut o parte din plantația de viță de vie pentru a finanța viitorul film ● Românii ar putea câștiga patru luni de viață prin reducerea poluării ● Conu' Contribuabilu', faţă cu autorităţile statale ● Elevii Liceului Tonitza ar putea începe școala parțial online. O clădire complet renovată în 2016 este nefuncțională ● Duși cu pluta. Mazda s-a născut, efectiv, din plută. Prima electrică a companiei, MX-30, spune doar jumătate din poveste.

Business reportFoto: Colaj foto

Plagiatul judecătorului care l-a salvat de verdictul de plagiat pe procurorul CSM Codruț Olaru. Softul de identificare a similitudinilor TurnitIn arată că 57% din conținutul lucrării de doctorat a judecătorului Vasile Bîcu de la Curtea de Apel București (CAB) este similar cu alte texte detectate în mediul online. Dincolo de procentul indicat de soft am reușit să certific, prin analiza calitativă a surselor accesibile online, că în cel puțin 23 de pagini – 14,37% din teza lui Bîcu – este vorba de conținut plagiat, nu doar de similitudini. Bîcu și-a susținut teza de doctorat în 2016 la o universitate privată din Republica Moldova și și-a echivalat-o în 2017 în România, ceea ce-i permite să încaseze lunar de la statul român spor de doctorat și să predea în universitățile românești. Un sfert dintre sursele bibliografice menționate la finalul tezei sale sunt lucrări în limba rusă, deși în CV-urile sale oficiale Vasile Bîcu nu menționează că ar fi cunoscător de rusă. Într-un interviu cu PressOne, coordonatorul de doctorat al lui Bîcu admite că acesta nu știe rusește, dar susține că i-ar fi tradus chiar el o parte dintre cele 49 de titluri în rusă incluse în bibliografie (cărțile, 32 la număr, totalizează 10.825 pagini), scrie PressOne.

Recorduri istorice la prețul gazelor angro pe piața de la București și pe cea regională de la Viena. Cauzele. Cotațiile gazelor naturale pe piețele angro au crescut până la recorduri istorice la Bursa Română de Mărfuri (BRM) și la niveluri record la hub-ul regional de la Viena (hub-ul CEGH). Tendința de scumpire a gazelor cu livrare în ziua următoare (Day Ahead – DA) a devenit abruptă în ultimele două zile, cu creșteri de 5 – 6% pe zi la Viena, până la un preț mediu ponderat de 52,272 euro / MWh, și de aproape 8%, miercuri, la BRM, până la aproape 246 lei / MWh. 1.000 mc echivalează cu 10,5 MWh. Pe plan regional scumpirile sunt determinate în această perioadă de întârzierea punerii în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, prin care Gazprom va pompa gaze naturale direct în Germania, de unde acestea ar putea ajunge și în zonă, scrie cursdeguvernare.ro

Interviu cu fondatorul Dexonline: „Știința e foarte smerită, în timp ce religia este foarte trufașă. Spune: «noi știm, ăsta este adevărul»” Cătălin Frâncu este fondatorul Dexonline.ro (o variantă online a dicționarului limbii române) și de doi ani a pus pe picioare platforma civică Dignitas, pe care o vrea „o oglindă a minciunilor pe care le-au spus politicienii, a promisiunilor făcute și neîndeplinite”. Într-un interviu pentru Școala 9, Frâncu, absolvent al unei prestigioase universități americane, MIT, și fost angajat al Google, explică de ce și-a închis conturile pe rețelele de socializare și face o analiză a predării științelor exacte la noi. Inginerul software povestește deschis și despre cum a devenit ateu. Teoria mea e că trebuie să ne îndreptăm către o lume unde oamenii să nu mai fie condiționați de muncă, pentru că nu va mai fi destul de muncă. Alternativ, să dăm drumul la meserii care astăzi sunt oarecum luate în râs. Astăzi ni se explică că de luni până vineri muncești la chestii care se pot vinde și dup-aia te odihnești, dar consumând, dacă se poate: te duci la un film, la un mall, faci shopping, ca să te reîncarci pentru lunea care urmează. Ăsta e un mod foarte nesustenabil de a trăi și planeta a început să ne taxeze. În plus, mi se pare un mod trist de a trăi. Trăim într-o lume foarte greșită, foarte axată pe reducționismul cifrelor. Pur și simplu, cifrele din ultimii 40 de ani arată că suntem pe o cale greșită, că economic vorbind o ducem mai prost decât o duceau părinții noștri – sigur, nu mă refer la oamenii care au trăit în comunism. Vorbesc de capitalismul anilor ‘60-‘70, scrie Libertatea.

Ce este programul “Anghel Saligny”, care ar putea destrăma coaliția de guvernare. Miza scandalului momentului o reprezintă fonduri de 50 de miliarde de lei pe care pemierul Cîțu vrea să le aloce primarilor pentru dezvoltare locală. Iată ce este “Anghel Saligny”, program care poate duce la destrămarea coaliției USR PLUS. Denumit și PNDL 3, pentru asemănarea cu Programele Naționale de Dezvoltare Locală, programul “Anghel Saligny” este un amplu proiect de infrastructură pentru mediul rural, în special, finanțat de la bugetul de stat. „Astăzi, am avut în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea Programului naţional de investiţii «Anghel Saligny», un program de investiţii pentru autorităţile locale prin care vom putea să implementăm asfaltare de drumuri, canalizare şi apă, program care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe minim 6 ani de zile”, a spus premierul Florin Câțu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, la 12 august. Noul program de investiții pentru comunitățile locale, care se va derula după modelul PNDL, va acorda finanțări pentru proiecte de infrastructură rutieră, de apă și canal și de extindere a rețelelor de gaz. Banii pentru proiecte vor fi acordați pe șapte ani, scrie Economica.net.

Cronicile Curs de guvernare nr 89: ​”Vara care vrea să schimbe lumea”. Titlurile și autorii. A apărut nr. 89 al revistei (exclusiv print) Cronicile Curs de Guvernare. ​Din cele 192 de pagini, 20 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea revoluție a momentului: În numai câteva săptămâni, în timp ce omenirea cu acces la informație e pierdută în delirul vacanței post-pandemie, marile puteri economice și politice au declanșat schimbările menite a remodela întregul secol: de data aceasta nu mai avem de-a face cu decizii de principiu, ci cu măsuri deja agreate sau legiferate. Printre semnatarii acestui număr îi regăsim pe Valentin Lazea, Răzvan Nicolescu, Armand Goșu, Gabriel Biriș, Bogdan Murgescu, Ionuț Dumitru, Mircea Coșea și mulți alții. Detalii, aici.

Numărul doi din Poliția Constanța o avertiza pe șefa de la Urgențe că are o plângere penală și cine a făcut-o: „Am considerat oportun să vă spun”. La sfârșitul anului trecut, Mircea-Relu Vizitiu, adjunctul IPJ Constanța, îi dădea mesaje Rodicăi Tudoran, șefa Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean, prin care o înștiința că i-a fost făcută o plângere penală. „Am considerat oportun să vă spun”, îi scria poliţistul doctoriţei. El indica și numele petentului, înainte ca subordonaţii săi să înceapă cercetarea. 12 octombrie 2020, ora 10.24. Ecranul unui telefon Samsung GT-B5722 negru se luminează. Un mesaj nou: „Bună ziua! Trebuie să vă văd neapărat! Azi, mâine, când aveţi timp! O zi frumoasă! M. Vizitiu“. Semnătura e doar un gest de politeţe, pentru că numărul e deja salvat în agenda telefonului. Numărul doi din Poliția Constanța o avertiza pe șefa de la Urgențe că are o plângere penală și cine a făcut-o: „Am considerat oportun să vă spun” Expeditorul este comisarul-şef Mircea-Relu Vizitiu, adjunctul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa. Destinatarul e Rodica Olimpia Tudoran, şefa Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Sf. Apostol Andrei din Constanța. Poliţistul nu primeşte însă niciun răspuns. Numărul doi din Poliția Constanța o avertiza pe șefa de la Urgențe că are o plângere penală și cine a făcut-o: „Am considerat oportun să vă spun” După trei minute, alt mesaj. Scurt. „Am primit la mapă o plângere“. Tot niciun răspuns. „Am considerat oportun să vă spun”, se justifică Vizitiu, așteptând un semn de la celălalt capăt. Cum acesta nu vine, polițistul plusează cu numele celui care a făcut plângerea penală. „Tudoran Cristian Gelu pentru fals în declarații”, scrie Libertatea.

Economia se schimbă. Va fi evitată intrarea într-o criză? Creșterea face mai puțin vizibile problemele și tensiunile din economie. Cifrele de creștere sunt cu adevărat spectaculoase în această vară, dar, analiștii economici, circumspecți, au schimbat termenii. Astfel, a fost înlocuit cuvântul creștere cu termenul revenire pentru a marca o realitate și anume aceea că expansiunea economiilor vine după ce anul trecut au fost înregistrate scăderi istorice. Și atunci, marea performanță a acestui an este revenirea economiei la nivelul de dinainte de pandemie. Majoritatea economiilor europene se află la valoarea produsului intern brut din anul 2019. Ceea ce înseamnă revenire și nu neapărat creștere. Dar, cifrele mari de revenire economică pot pune în umbră marile probleme de la nivel mondial. Astfel, schimbările și tensiunile din economia globală și din economia locală sunt, uneori, mai puțin vizibile. Ce se întâmplă? Economia arată ca după o serie de bătălii dure duse cu pandemia și dincolo de entuziasmul creșterii apar îngrijorările dezechilibrelor. Primul fenomen șocant este inflația, scrie RFI.

Metaversul, promisiunea unei tranziții fluide între lumea reală și cea virtuală. Facebook, Epic Games și Roblox cred că viitorul tehnologiei va fi o colaborare mai activă între virtual și real. Companiile vor să construiască acest univers ca o extensie a vieții reale. Cum ar fi să trăiești într-o lume în care tranziția dintre viața publică, reală, și cea virtuală să poate fi făcută fără vreo întrerupere? Cum ar fi să te poți conecta virtual la diverse experiențe pe care până atunci le puteai experimenta doar în viața reală? Mai multe companii încearcă să creeze acest lucru, o lume virtuală conectată cu cea reală pe care o numesc Metavers. În aprilie 2020, Travis Scott a susținut un concert virtual în Fortnite. Artistul a interpretat câteva melodii și le-a oferit participanților o experiență unică. Jucătorii l-au văzut trecând pe hartă, cu efecte vizuale uimitoare venind din spatele său. 12 milioane de oameni s-au conectat pentru a urmări spectacolul, dar pe un server erau doar 99 de persoane. Practic, cele 12 milioane nu erau în aceeași cameră virtuală, ci împărțite pe mai multe servere, urmărind versiunea preînregistrată a concertului care oferea impresia unei experiențe live, scrie Mindcraftstories.ro

Afacerile cu deşeuri, un business de aproape jumătate de miliard de euro. Cum a ajuns România să fie îngropată în gunoaie. „Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor” şi „Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie. Analiştii mai arată că acesta este un business care a generat un interes tot mai mare în ultimii 10 ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1.333 în 2010 la 3.395 în 2020. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, consultate de Frames, afacerile acestora au depăşit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 miliarde lei), în creştere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) faţă de 2016 (1,23 miliarde lei). Şi profitabilitatea acestora a evoluat spectaculos, de la 47,3 milioane de lei în 2010 la 182,1 milioane lei în 2020. Frames estimează că afacerile din acest sector vor atinge, în 2021, nivelul de 510 milioane de euro, evoluţie influenţată de reluarea activităţii economice după pandemia COVID, de creşterea inflaţiei şi focusul tot mai puternic pus, în ţările de origine, pe activităţile nepoluante, scrie Adevarul.

Război total în Consiliul Local Sector 1. Protocolul cu Romprest nu a trecut de votul consilierilor. Consilierii locali din Sectorul 1 au fost convocați, astăzi, în ședință extraordinară pentru a lua act de protocolul semnat, săptămâna trecută, de primarul Clotilde Armand și de reprezentații Romprest. Votul din CL S1 urma să transforme înțelegerea în act adițional la contract. Protocolul stabilea o scădere a sumelor facturate de compania de salubritate către Primărie, prin modificarea frecvenței serviciilor la aceleași tarife. Proiectul a căzut la vot cu 11 voturi pentru și 14 abțineri. Edilul sectorului 1 îi acuză, într-o postare pe Facebook, pe consilierii PNL Sector 1 de iresponsabilitate, pentru că nu au fost de acord cu reducerea costurilor cu serviciul de salubritate. Clotilde Armand cere discuții în coaliție despre situația creată în Sectorul 1, scrie Buletin de Bucuresti.

Diplomaţia pentru Afganistan a devenit modestă. O înţelegere cu talibanii pentru stabilizarea Afganistanului - aceasta i-a fost dat adesea să audă ministrului german de Externe cu ocazia unui turneu în regiune. Este o cale inevitabilă, consideră Christoph Hasselbach. Noua realitate l-a ajuns rapid din urmă pe ministrul de Externe german Heiko Maas. Este acelaşi ministru de Externe care a declarat cu doar câteva săptămâni în urmă exclusă posibilitatea ca talibanii să preia puterea în Afganistan. Acum el se străduieşte să ajungă la o înţelegere cu ei în calitate de învingători. "Tratativele cu talibanii sunt inevitabile", spune el. Fiindcă "nu ne putem permite instabilitate în Afganistan." El a făcut această declaraţie marţi la Doha, o etapă a turneului său în regiune.

Este posibilă chiar redeschiderea ambasadei germane din Kabul. Ministrul de Externe se grăbeşte să sublinieze că aceasta nu ar însemna recunoaşterea guvernului taliban, din perspectiva dreptului internaţional. Dar aceste şabloane diplomatice nu pot ascunde neajutorarea. Este vechea dilemă: dacă vrei să ai în continuare influenţă într-o ţară, chiar şi numai pentru a putea oferi ajutor umanitar, trebuie să ai contact cu cei care controlează acea ţară. Indiferent dacă îţi plac sau nu, scrie DW

Francis Ford Coppola și-a vândut o parte din plantația de viță de vie pentru a finanța viitorul film. Francis Ford Coppola, 82 de ani, speră să realizeze un proiect la care lucrează de douăzeci de ani, superproducția „Megalopolis”. Regizorul filmelor „Apocalypse Now” și trilogiei „Nașul”, cunoscut pentru proiectele ieșite din comun, și-a vândut o parte din plantația de viță de vie din comitatul Sonoma, California, cu scopul de a finanța următorul său film, al cărui buget este estimat între 100 și 120 de milioane de dolari. „Evident, mi-aș dori să fie mai aproape de 100 de milioane”, a spus el pentru Deadline. Transformarea digitală, răspunsul industriei asigurărilor la provocările pandemiei. Emiterea și plata online a polițelor au crescut exponențial. Coppola are deja stabilită distribuția. El prevede să lucreze la acest proiect cu staruri precum Oscar Isaac, Zendaya, Cate Blanchett, Forest Whitaker, Jon Voight, Michelle Pfeiffer, Jessica Lange și James Caan. "Voi face acest film", a insistat el. "Mi-ar plăcea să-l filmez în toamna lui 2022”, scrie profit.ro.

Românii ar putea câștiga patru luni de viață prin măsuri de reducere a poluării. Potrivit unui studiu global, politicile de reglementare a calității aerului au potențialul de a adăuga până la cinci ani duratei de viață a oamenilor din cele mai poluate regiuni. Datele furnizate de proiectul Air Quality Life Index (AQLI) arată că sănătatea oamenilor este direct amenințată de lipsa de acțiune când vine vorba de politicile climatice. În lipsa unor schimbări majore oamenii riscă să piardă în medie 2,2 ani din durata vieții iar locuitorii celor mai grav afectate zone ale lumii ar putea pierde până la cinci ani din viață. În România, durata medie de viață ar crește cu patru luni (șapte luni în București) dacă s-ar respecta standardele propuse de Organizația Mondială a Sănătății privind calitatea aerului, scrie Europa Libera.

Conu' Contribuabilu' (MARE), faţă cu autorităţile statale (şi "reacţiunea" lor): Astăzi, speţa OMV. Astăzi m-am gândit că ar fi interesant să vă istorisesc o întâmplare ale cărei rădăcini provin din recentul nostru concediu pe care l-am petrecut pe meleaguri austriece. Ceea ce voi descrie e un exemplu grăitor despre cum au grijă autorităţile statale de contribuabilii lor, mai mari sau mai mici. În speţa de astăzi e vorba de contribuabilul OMV, unul mare, atât pentru România cât şi pentru Austria. Cei pasionaţi de turism şi Austria cunosc, cu siguranţă, penultima staţie de alimentare cu carburant pe autostrada Viena – Budapesta, cea de la Nickelsdorf. Eu îi spun *Leuţul*, după statuia de bronz de la intrarea la Autogrill Gottlesbrunn, de la aceeaşi locaţie, mulţi îi spun simplu OMV. Parcările sale sunt pline tot anul, la fel şi staţia de alimentare OMV are tot timpul câte 2-3 clienţi la fiecare pompă. Până aici, nimic neobişnuit, având în vedere că până la graniţa cu Ungaria şi forinţii săi mai ai doar o benzinărie Shell, plasată chiar în buza vămii, scrie FinEco24news.ro.

Elevii Liceului Tonitza ar putea începe școala parțial online. O clădire complet renovată în 2016 este nefuncțională. Cu două săptămâni înainte de deschiderea anului școlar 2021-2022, părinții elevilor Liceului Tonitza din capitală au fost anunțați că școala va începe parțial online, nu din cauza pandemiei, ci din cauză că instituția a rămas fără spațiu. Situația nu este nouă. Un corp al sediului din Iancu de Hunedoara a fost refăcut în 2016, dar subsolul s-a inundat la două săptămâni de la terminarea lucrărilor. În plus, nu a primit aviz ISU de funcționare. De atunci, clădirea e nefolosită, iar Primăria Sectorului 1 a ignorat solicitările făcute de conducerea școlii de aproape 5 ani. Abia azi, 1 septembrie 2021, directoarea școlii a fost sunată de reprezentanții primăriei și anunțată că vor demara “lucrări de renovare a clădirii noi”, scrie Culturaladubă.

Duși cu pluta. Mazda s-a născut, efectiv, din plută. Prima electrică a companiei, MX-30, spune doar jumătate din poveste. Stejarul de plută – sau Quercus Suber, pentru cei cu adevărat pasionați – este singurul arbore care își regenerează scoarța. Pluta naturală folosită la dopurile sticlelor de vin și mai nou, în interiorul Mazdei MX-30, este prelucrată din această scoarță. Există însă câteva aspecte. Avantajul clar aici este că pluta în sine este un material sustenabil. Practic, nu e nevoie să execuți o cascadorie marca Ilie Moromete și să tai copacul. Tot ce trebuie să faci e să-i folosești scoarța, care la un moment dat va reveni și va putea fi din nou recoltată, scrie Autocritica.