​Business report (Oare) PNDL-ul nostru este mai bun decât al lor? ​​Tehnologia atleților paralimpici. În Grecia, recunoști imediat românii pe plajă. Dan Barna: Cîțu a sunat cu amenințări. Noul bolid al lui Țiriac: „Numai inscripția a costat cât o Dacie”

de DP     HotNews.ro
Vineri, 3 septembrie 2021, 4:35 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța? Dan Barna: Cîțu a sunat cu amenințări, înainte de demiterea lui Stelian Ion PNDL-ul nostru este mai bun decât al lor! Oare? Alte două companii din Holdingul lui Firea se dizolvă: Compania Parcuri și Grădini și Compania Întreținerea Arborilor Omul lui Drulă de la AACR, zdrobit de CSAT: Aviația, vulnerabilizată fără structura cyber Stelian Ion, Cîțu și vasta lui operațiune de aruncat praf în ochii românilor. Sunt mai mulți bani în joc decât oricând Analiză: A doua criză a coaliției provocată de premierul Cîțu. Cinci scenarii, toate proaste Cei care au plecat. Poveștile românilor care au muncit și în țară, și în străinătate Criza transportului maritim global și implicațiile sale asupra lanțurilor de aprovizionare și inflației Efervescenţă în rândul candidaților cu vârsta de peste 45 ani În Grecia, recunoști imediat românii pe plajă. Câteva adevăruri incomode Țiriac și-a prezentat noul bolid: „Numai inscripția a costat cât o Dacie”.

​Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța? Fără proteze, scaune cu rotile și alte echipamente ajutătoare, competițiile de la Jocurile Paralimpice ar fi imposibile. Pe lângă rolul de simbol al speranței și rezilienței umane și de agregator al unor povești de viață extraordinare, Jocurile Paralimpice vin și cu o cantitate impresionantă de echipamente care permit sportivilor cu diverse dizabilități să concureze în sporturi care altfel le-ar fi inaccesibile. Fie ele proteze, scaune cu rotile sau mecanisme care ajută la tragerea unui arc, designul acestor echipamente ascunde detalii câteodată greu de observat cu ochiul liber, dar care sunt vitale pentru performanța și siguranța parasportivilor. În alte cazuri, echipamente auxiliare sunt necesare pentru a asigura echitatea unor întreceri în care se înfruntă sportivi din mai multe categorii de dizabilități similare, scrie Mindcraftstories.ro.

Dan Barna: Cîțu a sunat cu amenințări, înainte de demiterea lui Stelian Ion. Dan Barna a explicat joi seară, la Digi24, cum s-a derulat episodul demiterii lui Stelian Ion din fruntea Ministerului Justiției. Vicepremierul a declarat că atât el, cât și Stelian Ion și Dacian Cioloș au fost sunați de premier miercuri seară și li s-a cerut imperativ ca ministrul să dea avizul până la miezul nopții pe programul „Anghel Saligny”, sub amenințarea demiterii acestuia din urmă. Barna a acuzat presiuni și amenințări din partea premierului, înaintea anunțului revocării lui Stelian Ion. „Ieri dimineață (miercuri – n.r.) era o situație absolut stabilă, discutam în ședință, am luat pauză. (…) Seara a continuat cu sunarea ministrului Justiției, amenințarea că dacă până la 12 noaptea nu dă aviz, va fi demis. Cred că era ora 20:00, m-a sunat și pe mine, a fost sunat și Dacian Cioloș. Ni s-a spus că dacă până la ora 24:00 ministrul Justiției nu îi dă un aviz pe această ordonanță, care nu ajunsese în original la Ministerul Justiției, îl va demite. Așa a apărut decizia de demitere”, a explicat Dan Barna, joi seara, într-o intervenție la Digi24. Ulterior demiterii lui Stelian Ion, USR PLUS a anunțat că-i retrage sprijinul politic lui Cîțu și va susține o moțiune de cenzură împotriva acestuia, potrivit Libertatea.

PNDL-ul nostru este mai bun decât al lor! Oare? PNDL a ajuns „mărul discordiei” în Guvern. Un program criticat, de-a lungul timpului, acuzat că finanțează administrații locale pentru a trimite bani către firme apropiate de partide și nu pentru a dezvolta localitățile, se dorește a fi continuat. Dar, noul PNDL, sau Anghel Saligny, așa cum a fost redenumit, nu convinge că este schimbat, ci este în continuare bănuit că există din rațiuni politice și nu de dezvoltare locală. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost încă de la lansarea sa extrem de controversat. Bunele intenții ale programului au fost eclipsate de ratările, suspiciunile și prezumțiile de vinovăție prin care a funcționat. PNDL a avut de-a lungul ultimilor 10 ani mai multe variante și denumiri, dar aceleași principii. Primul program a fost implementat și administrat de ministrul Elena Udrea. Primul PNDL, numit PNDI, a surprins printr-un fel de inovație financiară, în sensul că a introdus creditele de angajament în derularea acestui program. Rezultatul a fost că lucrările realizate prin primul PNDL au fost executate sub un guvern și au rămas să fie plătite de guvernul următor și din bugetul aferent. Al doilea PNDL a purtat amprenta unor politicieni social-democrați, precum Darius Vâlcov și Liviu Dragnea. Acum, schimbările au fost legate de așa-numitele simplificări de alocare. Totdeauna este util să reduci birocrația, doar că direcționarea unor fonduri bugetare către administrațiile locale pentru investiții ar trebui să fie însoțită de criterii și indicatori de performanță și, evident, de o anumită viziune de dezvoltare. Ceea ce PNDL 2 nu făcea, scrie RFI.

Alte două companii din Holdingul lui Firea se dizolvă: Compania Parcuri și Grădini și Compania Întreținerea Arborilor. Consilierii generali au votat ieri începerea procedurii de dizolvare pentru Compania Municipală Parcuri și Grădini și Compania Municipală Întreținerea Arborilor. De asemenea, CMPG a pierdut exclusivitatea lucrărilor de întreținere parcuri, care vor putea fi executate acum și de ALPAB. Și tarifele la care vor lucra cele 2 companii, până la lichidare, au fost modificate, în sensul scăderii lor cu minim 20%. În referatele de aprobare ce au însoțit proiectele de hotărâre de dizolvare și lichidare, se stipulează clar : înființarea companiilor nu a fost profitabilă, mai mult, din cauza tarifelor exorbitante cerute pentru servicii, parcurile nu au mai fost îngrijite, scrie Buletin de București.

Omul lui Drulă de la AACR, zdrobit de CSAT: Aviația, vulnerabilizată fără structura cyber. Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, critică dur desființarea structurii de securitate cibernetică la nivelul Autorității Aeronautice Civile Române. Argumentul: ar putea să „potențeze riscul de materializare a unor atacuri cibernetice”.
Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis să desființeze în urmă cu șase luni structura de securitate cibernetică pentru a concedia trei specialiști în domeniu. Totul, sub patronajul Ministerului Transporturilor, condus de Cătălin Drulă. Directorul Direcției Aviație din Ministerul Transporturilor, Mihail Ionescu, încearcă să mușamalizeze haosul din aviația civilă generat de desființarea structurii de securitate cibernetică cu impact major la nivel național și international, scrie Newsweek.

Stelian Ion, Cîțu și vasta lui operațiune de aruncat praf în ochii românilor. Sunt mai mulți bani în joc decât oricând. O justiție independentă ar deranja. Iată cauza demiterii ministrului Justiției și a unei crize guvernamentale care sună, ambele, a ”Sesam, deschide-te”, rostit de 40.000 de hoți. E uimitor că președintele Iohannis și-a abandonat joi, pentru prima oară în viață, lentoarea caracteristică, semnând cât ai zice pește decretul de revocare a ministrului Justiției, Stelian Ion? Deloc. Premierul îl dăduse ieri afară pe ministrul Justiției, înlocuindu-l cu sulfurosul Lucian Bode. Or, multe indicii probează că demersul a avut loc sub patronajul președintelui Iohannis. Șeful statului și-a întrerupt miercuri eternul său concediu spre a rosti, perfid, un discurs reformisto-împăciuitor, menit să mascheze propriul rol decisiv în declanșarea iminentă a unei crize guvernamentale și să mimeze ”preocuparea” lui pentru bunăstarea românilor. Florin Cîțu știa bine ce face demițându-l pe ministrul Justiției, așa cum și patronul său de la Cotroceni era edificat, înaintea discursului său demagogic și ipocrit la maximum, ce e în joc și cum se vor poziționa aliații ca să câștige marele pot, scrie DW.

Analiză. A doua criză a coaliției provocată de premierul Cîțu. Cinci scenarii, toate proaste. Criza provocată de demiterea intempestivă a ministrului Justiției sub pretextul că nu a avizat proiectul „Anghel Saligny”, un fel de PNDL 3, aruncă în aer stabilitatea politică într-un context deloc favorabil: valul patru al pandemiei de Covid și scumpirile la energie. Spre deosebire de precedentul scandal generat de remanierea lui Vlad Voiculescu, USR PLUS pare, la prima vedere, hotărât să nu mai accepte un scenariu similar: i-a retras sprijinul politic premierului Florin Cîțu, iar dacă acesta nu va fi schimbat din funcție în cadrul coaliției, amenință cu depunerea unei moțiuni de cenzură. Aritmetica parlamentară, calculele politice și strategice, dar și jocul președintelui Klaus Iohannis formează un peisaj extrem de complicat. Niciunul dintre scenariile care se pot proiecta în momentul de față nu arată bine pentru guvernare și pentru soarta coaliției, în măsura în care ea va supraviețui acestui impas major, scrie Europa Liberă.

Cei care au plecat. Poveștile românilor care au muncit și în țară, și în străinătate. Condițiile de muncă din România împing milioane de oameni să caute un trai mai bun în străinătate. Numărul românilor care migrează nu este cunoscut decât cu aproximație, pentru că statul român nu deține date exacte despre cei care muncesc în alte țări. Europa Liberă a vorbit cu cinci emigranți din cinci profesii diferite. Emilia, Cătălin, Marius, Gabriela și Gabriel ne spun povestea milioanelor de români care au migrat în ultimii 30 de ani. Un „nu” categoric a fost răspunsul mai multor persoane care au emigrat când le-am întrebat dacă s-ar întoarce să lucreze în România. Din motive financiare, din motive administrative, de logistică sau care țin de demnitate, mulți își părăsesc meseriile pentru a munci în alte țări, unde sunt mai bine apreciați, scrie Europa Libera.

Criza transportului maritim global și implicațiile sale asupra lanțurilor de aprovizionare și inflației. O creștere abruptă a cererii pentru bunuri de consum de ambele părți ale Atlanticului, dar și întârzierile generate de pandemia de COVID-19 au dat peste cap piețele globale de transport maritim, generând creșteri considerabile ale costurilor, care antrenează, la rândul lor, noi creșteri ale prețurilor de consum. Companiile internaționale raportează întârzieri uriașe în marile porturi și huburi logistice, cu efecte asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Iar efectele se resimt, sporadic, și asupra consumatorilor. Lanțul de fast-food McDonald’s a fost nevoit, spre exemplu, să scoată din meniu în Marea Britanie milkshake-urile. În Statele Unite este un lucru obișnuit ca zeci de nave cu containere să aștepte la intrarea în porturile din California din cauza întârzierilor la descărcare, în timp ce huburile logistice terestre au probleme de spațiu din cauza cantităților uriașe de mărfuri pe care le au de încărcat în camioane, scrie cursdeguvernare.ro.

Efervescenţă în rândul candidaților cu vârsta de peste 45 ani: aceştia au înregistrat 40% dintre aplicările la joburi din luna august, cu 10% mai mult decât în iulie. Datele platformei de recrutare BestJobs arată că în luna august candidații trecuți de 45 ani au devenit mai activi în căutarea de joburi și au înregistrat astfel 40% din volumul total de aplicări din această lună, în creștere cu 10% față de luna anterioară. Jumătate dintre aceste aplicări au fost depuse din partea segmentului de vârstă 45-54 ani, urmat de cel de 55-64 ani, cu 13% și de cel de peste 65 ani, cu 7%. Conform statisticilor BestJobs, această categorie de candidați se îndreaptă cu precădere către domenii precum Financiar / Contabilitate (cu 8% dintre aplicări), Vânzări (cu 7,5% dintre aplicări) și Resurse Umane (cu 7% dintre aplicări). „Candidații din segmentul 45+ au multă experiență și au acumulat multe abilități utile pe piața muncii. În ciuda acestor lucruri, întâmpină uneori dificultăți pentru că noile cerințe din partea companiilor nu mai includ setul de abilități pe care îl au cei din categoria aceasta, forțându-i la compromisuri în ceea ce privește domeniul sau salariul, sau să își dezvolte noi abilități. Activitatea crescută pe platformă indică, printre altele, faptul că își lărgesc aria de căutare și aplică la mai multe joburi decât înainte, devenind o categorie mai vizibilă și pentru angajatori”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România, citată de FinEco24News.

În Grecia, recunoști imediat românii pe plajă. Câteva adevăruri incomode. Recunoști românii imediat pe plajă în Grecia! Am făcut câteva exerciții din acestea de recunoaștere pe plajele din Lefkada, înainte de a risca o generalizare. Nu stau la șezlonguri. Stau grămadă ca suricatele pe 2 - 3 rânduri, sub umbrele generoase. Bărbații întotdeauna pe rândul din față. Femeile și copiii în rândul 2-3. Au fiecare frigider de plajă cu bere în Grecia. Mari frigiderele. Multă bere. Am văzut unii cu bere românească chiar. Nu intră în apă mai deloc. Când intră, stau la mal, nici vorbă de înot sau scufundări. Apa e fantastică. Probabil. Intră să se ușureze de la atâta bere. Mi-am reprimat mereu acest gând și am înotat mai în larg de ei. Nu citesc nimic niciodată, nu dezleagă rebus sau sudoku. Arareori i-am văzut jucând table. Copiii dolofani și ei, cu frică de apă, atent cultivată de părinți. Dacă i-ai provoca la un voley pe plajă în Grecia cred că ar sări la bătaie, scrie project-e.ro.

Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR: Cum funcţionează organigrama BNR şi cum a schimbat Mugur Isărescu managementul resurselor umane. Studiile comparative asupra companiilor şi instituţiilor de succes evidenţiază fără echivoc faptul că diferenţa dintre reuşitele pe termen lung şi eşec este dată de calitatea capitalului uman. Relevant fiind faptul că instituţiile puternice sunt temelia organizării economiei de piaţă. În anii ‘90 se vorbea mult despre (re)în­fiinţarea instituţiilor economiei de piaţă şi crearea pieţelor financiare şi de bunuri şi servicii. În decada următoare, tema centrală era alinierea acestora la instituţiile similare din Uniunea Europeană, pentru ca după criza din 2008-2009 accentul să se mute pe întărirea guvernanţei acestora şi creşterea capacităţii de adaptare permanentă la noile realităţi ale prezentului: un mediu economic şi financiar în continuă schimbare, provocări aduse de digitalizare şi inteligenţa artificială şi noi generaţii care revoluţionează echilibrele tradiţio­nale muncă – timp liber, interes per­sonal – responsabilitate socială, con­sum – mediu înconjurător. În lumea băn­cilor centrale, această abordare capătă o greutate aparte având în vedere misiunea conferită. Şi, indiferent dacă băncile centrale se pot ori nu mândri cu o istorie ce străbate mai multe secole, valorile pe care le-au îmbrăţişat sunt, în cvasitotalitatea cazu­rilor, aceleaşi: independenţă, stabili­tate, integritate, responsabilitate, profesionalism, scrie ZF

Țiriac și-a prezentat noul bolid din colecția de supermașini: „Numai inscripția a costat cât o Dacie”. Omul de afaceri Ion Țiriac (82 de ani) a adăugat un superb model Porsche colecției sale impresionante de mașini. Este vorba despre 911 Targa 4S Heritage Design Edition, care va putea fi văzut în galeria Țiriac Collection începând din acest weekend. Modelul cumpărat de Ion Țiriac este unul dintre cele doar 992 de unități construite. Acesta are elemente de design din anii 1950 și începutul anilor 1960 și cuprinde la interior o placă de aur pe care este inscripționat numărul 009 / 992, la exterior fiind afișat numărul 009.„Am achiziționat primul meu Porsche în anul 1975. Porsche este o marcă fascinantă, care a excelat permanent la capitolele design și performanță. Acest exemplar Porsche este produs în 2020, într-o serie destul de limitată, de 992 de unități. Am ținut ca această ediție să aibă un exponat aici, în România, la Țiriac Collection. Numărul 007 era a lui James Bond, 008 al nu știu cui, eu am primit numărul 009, corelat zilei mele de naștere (n.r. - 9 mai 1939). Nu este o jucărioară frumoasă, este o treabă tehnologică care iese din comun”, a declarat Ion Țiriac. Țiriac a relatat și povestea din spatele plăcuțelor de aur semnate Porsche, dispuse pe mașinile de la Țiriac Collection: „Ar trebui să mi-o semnezi în aur, i-am spus lui Porsche. Mi-a răspuns că ei nu fac treburi de acestea, ei fac doar mașini foarte bune. Semnături pot să îmi dea, dar nu gratis. Şi de atunci am eu de fiecare dată plăcuța, iar cand iese o mașină nouă pentru Țiriac Collection, domnul Porsche o personalizează. Numai inscripția de pe scaune a costat aproape cât o Dacie”, a spus omul de afaceri, potrivit GSP.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





10716 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    Am luat cu lamaie (Vineri, 3 septembrie 2021, 7:07)

    persuasiv [utilizator]

    „Numai inscripția a costat cât o Dacie” si tot imi vine sa vomit.
  • +8 (8 voturi)    
    Cine nu-i fudul.... (Vineri, 3 septembrie 2021, 7:30)

    seb_h [utilizator]

    Afirmatzii similare dlui Tziriac -legate de placutza aia- n-o sa auzitzi veci de la partenerii sai de vanatoare de la Balc, sau de la altzi milionari serioshi. Posibil sa fie de vina shi o senilizare progresiva...
  • +3 (3 voturi)    
    fair play (Vineri, 3 septembrie 2021, 9:33)

    clencix [utilizator]

    Bogăția afișată are la baza prostia celor cu gura căscată la ce nu pricep. A profita de prostie are o doza mare de necinste.
  • 0 (2 voturi)    
    Ne place sa ne mistocarim (Vineri, 3 septembrie 2021, 11:23)

    AxaCentrala [utilizator]

    Din capul locului spun ca nu ma omor dupa romani cand sunt in strainatate in concediu.

    Dar nici cei care-si critica cu orice pret conationalii, ca si cel care scrie pe proiect-e ca recunoaste romanii instant pe plaja in Grecia, nu-s cu nimic mai buni.
    Nici alte natii nu sunt cu nimic mai grozave ca noi privind comportamentul de pe plaja. Am fost in 5-6 tari la mare si cred ca nu exista o regula a poporului civilizat 100%. De ex englezii, majoritar stau si beau toata ziua pe marginea piscinei, nu vor pe malul marii. Seara se duc la birt si continua cu bautul. daca e vreun meci cu o echipa de-a lor transmis in localul respectiv e mai bine sa pleci si sa-ti cauti alt loc. Nemtii, austriecii, polonezii prefera oricand sa stea pe prosopul pus pe nisip(pe gratis) decat sa dea bani pe sezlong. In Spania am patit ca un grup de germani sa deranjeze absolut pe toata lumea pt ca doreau sa joace fotbal pe plaja intre cearceafuri. Ungurii de multe ori vorbesc de parca ar fi singuri.
    Si ar mai fi destule exemple, de ex cum se conduce in concediu cand nu esti in tara ta, nemtii mi se par tupeisti, la fel cehii si slovacii. Rusii si ucrainienii au niste figuri de parca toti sunt interlopi. Asa ca daca vrei sa cauti defecte le gasesti tuturor.

    Iar mosu Tziriac atat mai poate, sa-si comande placute de aur, Laurette o fi stiind ceva.
    • +2 (2 voturi)    
      Cu cat creste kilometraju' (Vineri, 3 septembrie 2021, 13:29)

      persuasiv [utilizator] i-a raspuns lui AxaCentrala

      cu atat e mai aurita placuta.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by