​Orban: Înțelegerea era ca Florin Cîțu să fie la BNR după Isărescu ● Creșterile de prețuri la energie, „un atentat la viața oamenilor”. L-am întrebat pe ministrul Energiei de ce s-au scumpit facturile ● Dacia Jogger: cursa spațială. Am mers la Paris să-i aflăm secretele ● ​Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu: „Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă” ● Ajutor încălzire locuință 2021: Cererile se pot depune până pe 15 octombrie ● București, un „univers de speculă funciară”, „capitală de turism sexual”, care „aproape că trăieşte din voluntariat” ● Se îngroașă gluma: „inflația industrială” a urcat la 14%. La poarta fermei, avem cele mai ieftine roșii din UE. Pe raft ajunge însă și marfă de import, din start mai scumpă ● Spania îşi menţine planurile de majorare a salariului minim pentru a reduce decalajul dintre bogaţi şi săraci ● Criza: suprastructura partinică și ”depolitizarea” partidelor – cazul PNL.

Business reportFoto: Colaj foto

Orban: Înțelegerea era ca Florin Cîțu să fie la BNR după Isărescu. Președintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat, la Brașov, unde și-a prezentat moțiunea cu care candidează la funcția de președinte al PNL la Congresul partidului din 25 septembrie, că el nu și-a dorit un nou mandat, dar nu a văzut altă soluție. Orban a subliniat că nu el a decis să candideze contra lui Florin Cîțu, ci Florin Cîțu candidează contra sa, chiar dacă în momentul în care Orban și-a anunțat intenția de a obține un nou mandat exista o înțelegere. ”M-am gândit foarte mult, dacă să mai candidez la președinția PNL. Sunt, totuși, la o vârstă, după 30 de ani de carieră, în care credeți-mă, am dat totul pentru PNL și de multe ori nu am primit nici măcar un mulțumesc. Plus că viață personală, familie, preocupări, le-am uitat de mult. Sunt așa cum era Frodo în drum spre munte când uitase șaierul cum e. M-am gândit foarte mult și am decis să candidez dintr-un motiv foarte serios, nu am văzut soluție, o soluție de care eu să fiu eu convins că e o soluție bună pentru PNL. Am avut toate discuțiile care se impun în aceste situații și sus, și cu premierul, să reconstituim înțelegerea care era înainte de nominalizarea lui. Am vorbit cu președinții de filiale și mi-am depus candidatura”, a declarat Ludovic Orban, citat de news.ro. ”M-am trezit în data de 29 mai că încep să mă sune mai mulți președinți de filială sau mai mulți colegi de-ai mei să îmi spună că i-a sunat Cîțu sau altcineva, Boc sau Flutur, ca să îi cheme la poză. Eram la Brașov. Am plecat de la voi, de aici, exact. Și așa am aflat că domnul Cîțu candidează la funcția de președinte al PNL”, a declarat Orban. Ludovic Orban a explicat că exista o înțelegere ca el să rămână liderul PNL, iar Florin Cîțu să preia conducerea Băncii Naționale a României,scrie profit.ro

Creșterile de prețuri la energie, „un atentat la viața oamenilor”. L-am întrebat pe ministrul Energiei de ce s-au scumpit facturile. Ministrul Energiei spune, pentru PressOne, că un mecanism de compensare a consumatorilor va fi gata în curând, chiar dacă detaliile sunt încă o enigmă. „Lăsați-ne să finalizăm”, cere Virgil Popescu, după explozia facturilor la energie. L-am întrebat însă pe ministru, printre altele, din ce bani vor fi acordate aceste compensări la factură și mai ales de ce a fost uitat în Palatul Parlamentului consumatorul vulnerabil, pentru care se așteaptă o lege încă din 2012, după cum a admis chiar premierul Florin Cîțu. „Un om beat dă frenetic cu mâinile într-un stâlp de beton. Pipăie în jurul stâlpului și zice, mirat: ce chestie, m-au zidit! Când te consideri fără ieșire dă-te doi pași înapoi și lărgește-ți viziunea” – expertul în Energie Ionuț Purica comentează pentru PressOne felul în care a înțeles statul român să liberalizeze piața de energie electrică și creșterea substanțială a facturilor, pe care o descrie drept „o psihoză”. Îl completează Radu Dudău, de la think thank-ul Energy Policy Group: „Am ajuns la ceea ce americanii numesc a perfect storm, furtuna perfectă, în care s-au acumulat deficiențe interne cu factori externi de presiune asupra prețurilor.”

Context: Statul român a liberalizat total în 2021 piața de energie, o obligație pe care și-o asumase la Comisia Europeană și un demers pe care l-a putut pregăti mai bine de un an, doar că nu prea a făcut-o. Prețurile nu mai sunt acum influențate și controlate de ANRE, ci dictate de piață, direct de cerere și ofertă. Tam-tam-ul cu liberalizarea s-a suprapus însă peste o lună august cu temperaturi ridicate și debite scăzute ale apelor, situație meteorologică pe care statul a părut, din nou, incapabil să o anticipeze. În consecință, facturile la curent și gaze au crescut, iar iarna ar putea crea noi probleme dacă România nu-și securizează depozitele, scrie PressOne.

Dacia Jogger: cursa spațială. Dacia Jogger este primul model hibrid al mărcii. Îl vei găsi în configurație cu 5 sau 7 locuri și debutează cu o ediție specială. Am mers la Paris să aflăm secretele lui Jogger. O să încep direct: în ultimele 12 luni, Dacia ne-a arătat că poate. Marca de la Mioveni a reușit o serie de transformări care marchează un nou prag în evoluția sa. Totul a început cu lansarea noilor generații Logan, Sandero și Sandero Stepway. Un pas important atât din punct de vedere tehnic (prin adoptarea unei platforme moderne), cât și din punct de vedere stilistic. Logan rămâne calul de bătaie în România, publicul autohton fiind în continuare adeptul acelor linii specifice berlinelor cu care au crescut în perioada de dinainte de Revoluție. La nivel european, Sandero duce greul, iar performanța acestuia va fi cu greu egalată: cel mai bine vândut model în luna iulie în Uniunea Europeană. Da, da, a depășit vânzările lui Golf, Polo sau mai știu eu ce SUV-uri mici vă mai vin în cap. A fost primul. Iar asta e o performanță pe care nu poți s-o treci cu vederea, oricât de multă antipatie ai față de marca Dacia. Tot în ultimele 12 luni l-am cunoscut și pe Spring, probabil cel mai controversat model Dacia de până acum. Și spun asta pentru că imediat după prezentare, internetul s-a împărțit în două: cei care au apreciat mutarea Dacia coordonată de grupul Renault și cei care au atacat toate deciziile mărcii. De la introducerea unui motor cu doar 45 de cai putere, până la faptul că este produs în China. A urmat apoi schimbarea identității de brand, iar acum câteva săptămâni lansarea lui Duster facelift, un model actualizat pentru a se putea integra în noua filozofie estetică a mărcii. Dar m-am luat cu vorba și am omis să vă spun de ce v-am adunat azi aici. Dacia a prezentat noul Jogger, un model de familie care aduce o serie de premiere în gama producătorului de la Mioveni. Le iau pe rând și le explic, pentru că nu m-am plimbat până la Paris doar ca să mănănc clătite și să beau cafea cu lapte, scrie AutoCritica.

​Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu: „Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă”. Mișu Negrițoiu, fostul şef al lui Florin Cîţu la ING Bank România, a dezvăluit, într-un comentariu la o postare a lui Rareş Bogdan, de ce l-a scos din bancă pe actualul premier. "Bogdan, USR-PLUS sunt singurii care pot duce România mai departe. Nu voi, cu Cîţu. Vă cunosc destul de bine pe amândoi, şi știi asta. M-ai întrebat odată de Cîțu. Am fost neutru, dar omul este un mic satrap. De-asta l-am şi scos din banca. Este foarte învechit. Nu ştie să lucreze în echipă. Și chiar crede că poate să facă orice!" Mişu Negriţoiu: „Orban este singurul care poate să ducă PNL mai departe. Voi îl îngropați. Nu-mi pasă, dar păcat de țară! Președintele tău, pluteşte. A ratat șansa unui guvern de 8 ani. Poate a ascultat prea mult, la tine”, a comentat Mișu Negrițoiu, la postarea lui Rareş Bogdan, care a distribuit reacţia dură a preşedintelui la adresa USR-PLUS. Mişu Negriţoiu a lucrat încă din 2006 cu Florin Cîțu, angajat atunci ca economist-șef ING, și trecut apoi șef al departamentului piețe financiare (2007-2011). Cîțu a fost îndepărtat din ING prin reorganizarea departamentului. El a dat în judecată banca pentru concediere, dar a pierdut procesul. Mişu Negrițoiu a fost ministru de stat pentru coordonare, strategie și reformă în guvernul Văcăroiu (1992-1993) și președinte al ASF România, precum și deputat PDSR timp de un an (1996-1997), scrie Libertatea.

Ajutor încălzire locuință 2021: Cererile se pot depune până pe 15 octombrie. Ajutorul lunar pentru încălzirea locuinței poate fi cerut, în fiecare an, până la jumătatea lunii octombrie. Prin depunerea unei cereri până la acest termen, cei cu venituri mici, care nu pot acoperi integral costurilor pe care le au cu asigurarea căldurii acasă, în timpul sezonului rece, pot cere bani de la primăria localității în care stau. Chiar dacă sezonul rece din acest an ar fi trebuit să fie ultimul în care ajutorul de încălzire se dă în baza regulilor actuale, autoritățile au decis să amâne introducerea noilor reguli pentru sezonul rece 2022-2023. Ordonanța de urgență a Guvernului 70/2011 este cea care reglementează acum ajutorul pentru încălzirea locuinței. Cel puțin teoretic, ajutorul de încălzire se va acorda pentru ultima oară, în forma actuală, în sezonul rece 2021-2022. Asta deoarece, din 1 aprilie 2022, ajutorul pentru încălzirea locuinței va fi înlocuit de venitul minim de incluziune, care va avea o componentă numită supliment pentru locuire. Altfel spus, suplimentul pentru locuire va înlocui ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Așadar, persoanele cu venituri mici vor putea obține în continuare bani pentru a-și acoperi integral sau parțial costurile cu încălzirea în timpul sezonului rece, doar că banii se vor cere în baza Legii 196/2016, începând cu sezonul rece 2022-2023. Concret, persoanele fizice vor cere la primărie venitul minim de incluziune, componenta „supliment pentru locuire”, scrie avocatnet.ro.

București, un „univers de speculă funciară”, „capitală de turism sexual”, care „aproape că trăieşte din voluntariat”. „Boema bucureșteană” a sfidat politicul timp de generații. Bucureștiul suferă azi din cauza unor probleme moștenite din perioada interbelică, iar zone importante sunt condamnate, pe termen scurt, la „ghetoizare”. Comunismul nu a distrus orașul atât de mult pe cât se vorbește, pentru că cel mai mare rău pentru Capitală s-a petrecut după ’90, când urbanismul, deși ar fi trebui să servească interesul public prin definiție, a fost privatizat. Dacă e ceva fabulos dintotdeauna pe malurile Dâmboviței e „boema bucureşteană” dată de modul unic în care este consumat spațiul public. La capitolul turism, Capitala stă bine ca destinație de city break-uri. Dar nu în principal datorită instituțiilor de cultură, a patrimoniului sau a peisajelor, ci datorită industriei subterane a sexului. Este viziunea Ioanei Tudora, arhitect, urbanist, socio-antropolog și peisagist asupra „unui oraş care aproape că trăieşte din voluntariat” dar care, paradoxal, a ajuns totuși să fie considerat un hub de business. Născută și crescută în București, Ioana Tudora a observat și analizat în ultimii 30 de ani convulsiile Capitalei în drumul spre dezideratul european care, surprinzător, nu ar fi atât de salutar pe cât pare – acela de a deveni o metropolă în adevăratul sens al cuvântului, scrie Buletin de București.

Se îngroașă gluma: „inflația industrială” a urcat la 14%. Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a continuat creșterea în iulie 2021, ajungând la 14%, după ce a trecut pragul de zece procente în mai și era de doar 0,12% în ianuarie. Datele INS arată o majorare lunară dublă în puncte procentuale pe canalul pieței interne (+2,82%) față de o evoluție mai ponderată (+1,42%) venită pe filieră externă. După cum avertizam anterior, influența majorărilor se va transmite tot mai clar către indicele prețurilor de consum pentru populație. La extern, pe fondul stabilității cursului de schimb, evoluția ajută la majorarea încasărilor din exporturi dar va afecta plățile pe partea de importuri, cu observația că se accentuează astfel o presiune în sensul devalorizării leului. Deși și-au mai temperat ritmul, prețurile au urcat din nou cu precădere, într-o singură lună, pe segmentul bunurilor intermediare (+1,79% în iulie, după 3,88% în mai și 3,87% în iunie). Bunuri care sunt încorporate apoi în produsele manufacturate și achitate de consumatori. Aici se regăsește și cauza principală a creșterii inflației pe ansamblul industriei, scrie Cursdeguvernare.ro.

La poarta fermei, avem cele mai ieftine roșii din UE. Pe raft ajunge însă și marfă de import, din start mai scumpă. Prețul mediu al kilogramului de roșii rotunde, ambalate, la poarta fermelor din România a fost în luna august de 0,49 euro, cel mai mic preț din UE, conform datelor actualizate la 1 septembrie de către Comisia Europeană. Situația era similară și în iulie, când prețul mediu a fost ceva mai mare, de 0,46 euro kilogramul, după o scădere bruscă față de luna anterioară când fermierii vindeau kilogramul cu 0,68 de euro. Conform datelor Comisiei, și anul trecut în luna august fermierii locali și-au ieftinit marfa, ajungând la cele mai mici prețuri din UE, respectiv 0,54 de euro kilogramul. Spre comparație, anul acesta, fermierii din Cehia vând în medie kilogramul de roșii cu 1,72 euro kilogramul, în Franța prețul este de 1,57 euro kilogramul, în Ungaria – 0,76 euro, iar în Spania – 0,7 euro. Prețul mediu la nivelul UE este de 1,02 euro kilogramul, scrie economica.net.

Spania îşi menţine planurile de majorare a salariului minim pentru a reduce decalajul dintre bogaţi şi săraci. Spania îşi menţine strategia de majorare a salariului minim pentru a reduce decalajul de prosperitate din ţară, pe fondul celei mai rapide creşteri a inflaţiei de aproape un deceniu, a declarat ministrul Economiei, Nadia Calvino, potrivit Bloomberg. „Scopul este acela de a reduce inegalitatea, care în ultimii ani a crescut în ţara noastră", a declarat ministrul Economiei, Nadia Calvino, potrivit Agerpres. „De când am preluat guvernarea, în urmă cu trei ani, creşterea salariului minim a fost una din priorităţiile politicii noastre", a precizat Calvino, citat de adevarul.ro.

Cristian Grosu / Criza: suprastructura partinică și ”depolitizarea” partidelor – cazul PNL. Pentru că tocmai expiră primul dintre ”cei patru ani fără alegeri”, iar clasa politică decide mai electoral ca niciodată,

se cuvine să ne aplecăm asupra blocajului pe care PNL l-a produs până acum atât asupra oricărei reforme, cât și asupra marilor proiecte care să alinieze România la schimbările din economia europeană. Dar adevărul este că nimănui nu-i pasă nici de reforme și nici de reinventarea economiei pentru deceniile care vor urma. Blocajul din reforme și din proiecte și strategii vine din blocajul în care a fost împins PNL, ca principala forță politică a guvernării: în competiția pentru Congresul din 25 septembrie NU avem doar o confruntare politică între două tabere: avem lupta dintre o suprastructură partinică ajunsă la momentul în care poate prelua PNL, și o falangă de politicieni demodați care nu văd mai departe de alegerile viitoare, scrie cursdeguvernare.ro.

În zăngănitul săbiilor încleştate de partenerii de guvernare se mai uită cineva şi la economie? Mai e viu leul din ograda BNR? Sau e gata îmbălsămat şi împăiat? Un amic mai hâtru cu care vorbeam deunăzi mi-a pus o întrebare pe cât de hazlie pe atât de actuală şi totodată cu substrat: *Mai e viu leul din ograda BNR? Sau e gata îmbălsămat şi împăiat?* m-a abordat stimabilul, care tocmai ascultase cum o duducă ştiristă proclama un nou minim atins de leu în raport cu euro. Am evitat un răspuns şi i-am recomandat să îmi urmărească blogul unde îi voi răspunde obiectiv, cu mai multe cifre şi mai puţine metafore. Şi am trecut la treabă: am făcut o mică selecţie de valute, parte aparţinând unor state în curs de dezvoltare, parte a unor state dezvoltate (monede cu anvergură la nivel internaţional). Folosind aplicaţia de curs valutar a Băncii Centrale Europene, am căutat să văd cât de mici/mari s-au făcut aceste monede în raport cu euro în anul 2021, potrivit FinEco24News.

Fanfara Ciocârlia: “Am plecat din România doar ca să cântăm și mereu ne-am întors acasă. În satul nostru, Zece Prăjini, noi încă nu avem asfalt.” S-au născut și au crescut în micuțul sat moldovenesc Zece Prăjini, au muncit la câmp și au îngrijit animalele, însă muzica le-a schimbat în profunzime existența. 12 muzicieni alcătuiesc Fanfara Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute formații românești peste hotare, din Germania până în Japonia și America. Povestea lor, reflectată în mari publicații străine, precum The New York Times sau The Guardian, este, însă, mai puțin cunoscută în România. De altfel, deși au cântat pe mari scene ale lumii, alături de orchestre sau muzicieni celebri, membrii Fanfarei Ciocârlia trăiesc regretul că țara lor nu îi apreciază așa tare precum sunt apreciați peste hotare. Totuși, tocmai au deschis festivalul Jazz in The Park de la Cluj, premiat în 2019 cu titlul de cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa. Acolo i-am întâlnit și noi și am stat de vorbă cu doi dintre ei, legendarii “Cimai” și Oprică Ivancea, precum și cu omul care i-a descoperit și le-a schimbat destinele, germanul Henry Ernst, managerul trupei de la înființare și până azi, scrie culturaladuba.ro.