Pentru unii nord-coreeni care au fugit în Coreea de Sud, tranziția la piețele financiare reprezintă o oportunitate. Pentru alții, în schimb, venind de la un sistem în care băncile nu sunt de încredere, reprezintă un zid de netrecut, scrie într-un amplu material The Korea Herald.
Unii au învățat cum funcționează banii
Kim Ui-jin, care a fugit în 2006 din Coreean de Nord în cea de Sud, nu a mers până atunci la o bancă și nici nu a investit în ceva anume. În țara socialistă totalitară, unde posesia de active este interzisă, deținerea de acțiuni și imobiliare reprezentau concepte străine pentru el: ceva despre care a fost învățat să nu vorbească.
După ce s-a stabilit în Seul (Coreea de Sud), Kim a realizat că în Sud – „tărâmul libertății” – banii reprezintă un lucru despre care trebuie să învețe pentru a avea o viața mai bună.
„Am simțit că trebuie să învăț ce sunt de fapt banii”, a spus Kim, amintindu-și de anii de început din SUD când a lucrat în benzinării.
Apoi a devenit agent de asigurări, fiind primul pas în cariera financiară, la cei 20 și ceva de ani ai săi în acea perioadă.
Kim a făcut performanță în domeniul asigurărilor, așa că a fost promovat în funcția de manager de sucursală, o noutate pentru cineva care a fugit din Coreea de Nord, iar acum este tot manager de sucursală dar la un asigurător mai mic.
Faptul că lucrează în asigurări i-a deschis ochii către investiții.
Kim și-a construit propriul portofoliu financiar care conține acțiuni americane, ETF-uri, imobiliare și chiar criptomonede.
El spune că deține inclusiv acțiuni Apple și Tesla.
Criptomonedele i-au atras atenția în 2017, dar abia anul trecut a decis să cumpere 1.000 ether ca prim pas către investiții.
„Știu că prețul criptomonedelor este volatil, dar nu mă gândesc să vând chiar acum”, spune Kim.
„Vreau să văd cum se va schimba în 10-20 de ani”.
Soția sa, Song Chae-euro (35 de ani), care a fugit din Coreea de nord în 2007, deține și ea un portofoliu.
Lucrează și ea în domeniul asigurărilor, investind și ea, printre altele, în acțiuni și imobiliare.
„Sunt foarte interesată de metaverse zilele astea”, spune ea.
Kim și Song au văzut cum criptomonedele și piețele de capital crescând mult în perioada pandemiei. Indicele Kospi a urcat peste 3.300 de puncte în prima jumătate a anului, comparabil cu perioada bulei dot-com.
În ciuda reglementărilor mai dure, sud-coreenii de 20 și 30 de ani investesc în criptomonede în căutarea unor randamente mai mari, deoarece piața imobiliară supraîncălzită a diminuat speranța de a cumpăra proprietăți.
Același lucru poate spune și un alt nord-coreean care a fugit, pe nume Kim Hak-min, care deține un service de telefoane iPhone.
„Am investit milioane de won în acțiuni și criptomonede. Acest portofoliu nu este foarte important pentru mine, deoarece pare speculativ”, spune el.
„Mai important pentru mine, în Coreea de Sud, este să câștig bine din munca mea, lucru imposibil în Nord”, afirmă el.
A fugit din Nord în 2011 și a ajuns după ce a traversat Râul Yalu înghețat în China, apoi a mers prin Thailanda. În copilărie (de la 13 ani) a început să repare ceasuri de mână, apoi a trecut la radiouri și televizoane pentru a câștiga bani, iar ulterior aceste abilități le-a folosit în Sud.
Cei trei sunt doar câțiva din nord-coreenii care au îmbrățișat principiile pieței și a strategiilor investițiilor financiare. Motivul principal pentru care ei pot investi este că au locuri de muncă care le oferă în venit regulat.
Unii nord-coreeni se adaptează greu la capitalism
Câștigul mediu lunar al circa 30.000 de nord-coreeni care au fugit în Sud era de 1.750 dolari la finalul anului 2019, conform celor mai recente date ale Ministerului Unificării. Totuși, multe alte persoane care au ajuns în Sud încă nu au loc de muncă.
Rata ocupării a forței de muncă a nord-coreenilor veniți în Sud este de 58,2%.
Pentru a-i ajuta să se adapteze la capitalism, un think-tank din Seul lucrează la crearea unui dicționar financiar. În ciuda faptului că folosesc aceeași limbă, diferențele de dialect și vocabular dintre cele două țări îi chinuie pe nord-coreeni. Nu ajută nici faptul că jargonul financiar conține foarte multe cuvinte în engleză.
Dificultatea de adaptare la mediul financiar din Sud provine, de asemenea, din necunoașterea practicii utilizării băncilor pentru a economisi bani.
Doar 10% dintre nord-coreeni economisesc bani în conturi.
Banca centrală era singura bancă din Nord, dar după venirea la putere a lui Kim Jong-un în 2011, au apărut bănci comerciale, dar asta nu a însemnat că populația a început să le folosească.
0
5
