Guvernul britanic condus de premierul Boris Johnson analizează relaxarea legislației introdusă după criza financiară globală din 2008 cu scopul de a proteja banii clienților băncii în caz că aceasta intră în faliment, relatează Politico.

BarclaysFoto: Ashok Saxena / Alamy / Profimedia Images

În discuție sunt reglementările care țin separate fondurile băncilor comerciale de cele ale băncilor de investiții pentru a proteja banii clienților de rând în cazul în care anumite divizii ale băncii suferă pierderi masive, regulă cunoscută sub denumirea de „ring-fencing” în Marea Britanie.

Introducerea acestor reglementări este considerată una dintre cele mai importante reforme făcute la Londra după criza financiară globală, ea fiind efectuată treptat între 2013 și 2019.

Susținătorii reglementărilor afirmă că acestea reprezintă una dintre cele mai importante protecții față de o criză economică viitoare.

Însă oponenții ring-fencing susțin că relaxarea regulilor le va permite instituțiilor financiare să folosească banii clienților cu depozite la termen pentru a face pariuri mai îndrăznețe pe piețe, oferindu-le un avantaj în concurența cu băncile din alte țări.

Regula se aplică instituțiilor de credit care au deopozite de peste 25 de miliarde de lire sterline, un prag despre care băncile susțin că este arbitrar.

Însă autoritățile de reglementare apără cifra respectivă, afirmând că este un prag sub care pierderile ar fi relativ ușor de gestionat fără a avea un impact asupra consumatorilor.

„Too Big to Fail”

Guvernul Marii Britanii analizează acum relaxarea reglementărilor, motivând că acestea dezavantajează băncile britanice în concurența lor cu cele din Statele Unite și Uniunea Europeană.

Executivul lui Johnson afirmă de asemenea că măsura va susține economia Marii Britanii, puternic afectată de recesiunea cauzată de pandemia de COVID-19 și problemele economice cauzate de Brexit.

Cei care susțin măsura afirmă că băncile britanice au o capitalizare suficientă acum comparativ cu nivelurile din 2008.

Însă relaxarea ar putea periclita stabilitatea financiară, potrivit oponenților relaxării „ring-fencing”, aceștia amintind de motivul care a stat la baza implementării sale: prăbușirea spectaculoasă a Royal Bank of Scotland, cea mai mare bancă din lume, în perioada de vârf a crizei financiare de la sfârșitul anilor 2000.

Intrarea în faliment a băncii a amenințat să ducă la pierderea economiilor a milioane de persoane și afaceri. Un caz clasic de „too big to fail”, guvernului de la Londra i-a fost imposibil să refuze un bailout.

Bank of England, banca centrală a Marii Britanii, este unul dintre cei mai mari oponenți ai relaxării măsurii.

Sam Woods, viceguvernatorul Bank of England responsabil de activitățile de reglementare, a declarat pentru The Telegraph în 2000 că va apăra ring-fencing „până la ultima sa picătură de sânge”.

Citește și: