America a clipit, exportul de arme s-a prăbușit. Unde ajung armele „made in Romania” ● Catalogul infectărilor școlare ● Fostul director din AEP care controla finanțele partidelor este acuzat de contracte cu PNL ● “Regenerabilii” denunță unilateral contracte de vânzare de energie către Electrica, profitând de prețurile mai mari din piață ● Bolojan anunță înființarea companiei aeriene locale Air Oradea, cu 3 zboruri zilnice spre București și 4 curse externe în Europa ● Şerban Matei şi legitimaţia cu numărul 82 din BNR: cum s-a creat piaţa valutară şi monetară din România ● Ionuţ Dumitru: Ne-am revizuit datele şi prognozăm o inflaţie de 7,3% în decembrie ● Zilele libere pentru vaccinare: Tot ce trebuie să știi dacă vrei să le soliciți angajatorului ● Cea mai veche bancă din lume, care a finanțat voiajul lui Columb, se prăbușește ● Cele 10 motive pentru care PSD va vota moțiunea și va lăsa „echipa câștigătoare” cu ochii în soare ● Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 600%, iar la cărbune cu 265%, din lipsa de aprovizionare.
America a clipit, exportul de arme s-a prăbușit. Unde ajung armele „made in Romania”. Pandemia de Covid-19 a redus tranzacțiile cu armament și echipamente militare în întreaga lume, din cauza restricțiilor care au afectat economia, dar și a faptului că multe state au preferat să redirecționeze banii către combaterea pandemiei, în loc de întărirea forțelor armate. În România, exporturile din domeniu s-au prăbușit cu 40% față de nivelul record din urmă cu doi ani, însă nu doar criza sanitară a pus capac producției militare românești din 2020. Comenzile din SUA, de departe cel mai important client de echipamente militare produse în România, s-au redus drastic, de peste trei ori față de anul precedent. Este pentru prima oară în ultimii 7 ani când SUA pierd poziția de lider al destinațiilor de export pentru echipamentele militare produse în România, ajungând direct pe locul trei. În timp ce exporturile Romarm, compania de stat care reunește majoritatea producătorilor militari naționali, sunt în picaj de mai mulți ani, în 2020, principala destinație de export a devenit Israelul, direcție de export care a crescut constant, de la an la an. Și asta datorită comenzilor de produse din fabricile românești deținute de compania israeliană Elbit Systems, scrie Panorama.
Catalogul infectărilor școlare. 1745 de clase, din 12.000 câte sunt în total în București, învață online. Cu 345 mai multe decât în ziua precedentă și cu 1000 mai multe ca săptămâna trecută. Teoretic, după 8 zile, parte din ele s-ar putea întoarce în scenariul de prezență fizică, dacă testele copiilor ar ieși negative. Practic, în afară de statistici seci, în cifre, nimeni nu contorizează ce s-a întâmplat cu elevii DUPĂ ce au părăsit băncile școlilor. Nicio autoritate nu știe DACĂ, DE CE și CUM s-a răspândit virusul, în timp ce clasele cad rând pe rând secerate de îmbolnăviri. Părinții vor răspunsuri pe care nu le primesc. Buletin de București vă cheamă să facem, împreună, Catalogul infectărilor, o hartă a tuturor claselor din Capitală și Ilfov care au trecut online. Încercăm să răspundem întrebărilor tuturor părinților care, în fiecare zi, se întreabă dacă și cum al lor copil poate lua boala. Vom publica, în fiecare zi, cele mai pertinente dintre situații și vom face harta îmbolnăvirilor. Nu avem pretenția să înlocuim statul și nici nu putem garanta pentru acuratețea fiecarei mărturii, dar credem că, într-o lumea a informațiilor, este esențial să primim cât mai multe. Din mesajele primite de la voi până acum, părinții copiilor ce învață la școlile doar numerotate în rapoarte, am aflat că lucrurile sunt departe de a fi procedurale, că se întâmplă la voia managerilor, a învățătorilor și uneori, chiar a părinților. Că totul se mișcă greoi, balcanic, haotic și cu rezultate pe măsură. Copii bolnavi, cu părinți și bunici bolnavi, din vina unor profesori sau manageri cărora le-a fost frică de decizii, a altor părinți care au ignorat simptomele odraslelor lor sau i-au trimis la școală cu bună știință, scrie Buletin de București.
Fostul director din AEP care controla finanțele partidelor este acuzat de contracte cu PNL. Conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP) a trimis două sesizări către DNA și ANI în legătură cu contractele încheiate cu PNL de fostul director care coordona controlul asupra finanțelor partidelor. Bogdan Costreie susține că totul este un abuz. Sesizările oficiale au fost trimise către DNA și Agenția Națională de Integritate săptămâna trecută. Bogdan Costreie a ocupat începând cu 2017 funcția de director general al Departamentului de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, funcție în care a rămas până în martie 2019. El a acuzat conducerea AEP că a blocat controlul asupra finanțelor PSD în perioada în care social-democrații erau conduși de Liviu Dragnea. În aprilie 2019, Bogdan Costreie a cerut întreruperea contractului de muncă cu AEP. Autoritatea Electorală Permanentă susține că a descoperit în finanțele PNL, când s-a făcut controlul pentru anul 2020, că, după plecarea din instituție, Bogdan Costreie a încheiat, în calitate de avocat, mai multe contracte cu Partidul Național Liberal, scrie Europa Liberă.
Magistrala 6: Statul a cheltuit 27 de milioane de euro pentru o linie de metrou pe care nu mai vrea să o facă. Statul român a plătit până acum 135,5 milioane de lei (circa 27 de milioane de euro) pentru secțiunea Tokyo - Aeroport Henri Coandă din Magistrala 6 de metrou, potrivit unui document guvernamental. Între timp, licitația pentru construirea acestei secțiuni nu a mai fost lansată, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă argumentând că investiția nu este rentabilă, în baza analizei unor experți ai Băncii Europene de Investiții (BEI). Consultantul M6 critică însă această analiză, menționând că folosește date vechi, neactualizate și prezintă concluzii hazardate și tendențioase. Mai mult, consultantul M6 atrage atenția că renunțarea la secțiunea către aeroport ar putea pune în pericol și licitația pentru prima secțiune, până la Băneasa, astfel încât pe lângă finanțarea japoneză, România va putea pierde și banii de la UE, adică peste 840 de milioane de euro în total, scrie economica.net.
“Regenerabilii” denunță unilateral contracte de vânzare de energie către Electrica, profitând de prețurile mai mari din piață. Electrica Furnizare, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru populație din țară, confirmă că este și ea victimă a fenomenului rezilierii unilaterale a contractelor de achiziție de energie electrică. De data aceasta, ar fi vorba despre contracte cu energie regenerabilă care nu se mai onorează. În condițiile creșterii abrupte a prețurilor din piața de energie din acest an, a început să ia amploare un fenomen despre care se vorbește destul de puțin în spațiul public: denunțarea unilaterală a contractelor. Pe scurt, este vorba despre un comportament comercial, care nu este însă ilegal și este menit să ducă la creșterea profiturilor unor companii, în condițiile de acum ale pieței. Cum funcționeză: de exmplu, anul trecut și în prima parte a acestui an, s-au încheiat contracte de vânzare de energie între producători sau traderi și furnizori, cu livrare în viitor. Să spunem că un producător/trader încheie în ianuarie 2021 un contract de vânzare de energie cu un furnizor la prețul de atunci, să spunem 250 de lei/MWh, pentru energie care urmează să fie livrată începând cu septembrie 2021. Înainte de momentul livrării efective însă, producătorul/traderul, anunță cumpărătorul/furnizorul că nu mai onorează contractul de livrare. Motivul este simplu: decât să îi vândă, așa cum își asumase în trecut, furnizorului energia pentru perioada contractată, preferă să denunțe contractul, să plătească penalitățile aferente, și să vândă energia în piața spot (PZU), de exemplu, unde prețul este acum de 600, 700 sau chiar 1.000 de lei, în funcție de ora de livrare. Profitul este mult mai mare decât penalitățile plătite, scrie economica.net.
Bolojan anunță înființarea companiei aeriene locale Air Oradea, cu 3 zboruri zilnice spre București și 4 curse externe în Europa. În mai puţin de două luni după ce şi-au anunţat intenţia unui parteneriat în acest sens, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, şi primarul Oradiei, Florin Birta, au declarat că au pregătit deja înfiinţarea companiei aeriene locale, a cărei denumire rezervată deja este Air Oradea. Municipalitatea va fi acţionar cu 60%, iar judeţul cu 40%, urmând ca în această toamnă să se decidă dacă se cumpără sau se închiriază aeronave pentru operarea curselor. "La începutul lunii august era anunţată intenţia înfiinţării acestei companii. Suntem în situaţia ca în şedinţa Consiliului Judeţean de astăzi şi a Consiliului Local de mâine va fi pus materialul în dezbatere. Am făcut săptămâna trecută rezervarea denumirii, se va numi SC Air Oradea SA", a spus primarul Florin Birta în cadrul unei declaraţii comune cu preşedintele Ilie Bolojan, făcute miercuri în faţa clădirii Aeroportului din Oradea. Edilul a arătat că noua societate va avea un capital de circa 3 milioane euro - de fapt, după cum rezultă din proiectul supus aprobării consilierilor judeţeni, de 15 milioane lei, din care 9 milioane lei aportul municipalităţii, iar 6 milioane lei cel al judeţului. Acest fapt a fost explicat de Birta prin faptul că deja Consiliul Judeţean administrează şi finanţează Aeroportul, iar Primăria Oradea "să fie acţionarul majoritar la această companie", scrie e-Bihoreanul.
30 de ani de sistem bancar în România. Şerban Matei şi legitimaţia cu numărul 82 din BNR: cum s-a creat piaţa valutară şi monetară din România. Dacă Mugur Isărescu este imaginea publică a cursului valutar şi mai nou a Robor, în spatele cifrelor se află Direcţia de Operaţiuni de Piaţă din BNR, cei care trebuie să execute deciziile de intervenţie atunci când lucrurile scapă de sub control. Timp de 20 de ani, Şerban Matei, un nume necunoscut publicului, a făcut parte şi a condus Direcţia de Operaţiuni de Piaţă în perioada cea mai zbuciumată, atunci când cursul putea să crească şi cu 10% într-o zi (faţă de 1-2% într-un an cât creşte acum) sau inflaţia putea ajunge chiar şi la 300%, faţă de 5% acum. El a fost în dealingul BNR atunci când s-a întâmplat atacul speculativ asupra cursului valutar din septembrie 2008, dar de altă parte a baricadei ♦ În 2012 a plecat la FMI iar în 2016 s-a reîntors în ţară preluând Direcţia de Relaţii Internaţionale din BNR. În seria ZF - 30 de ani de sistem bancar în România, Şerban Matei face o trecere în revistă a acestei perioade, scrie ZF.
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank: Ne-am revizuit datele, uitându-ne la ce se întâmplă pe piaţa energiei, dar şi în economie, şi prognozăm o inflaţie de 7,3% în decembrie, faţă de decembrie 2020 (prognoza BNR este de 5,6%). În aceste condiţii dobânzile nu au decât o singură direcţie, în sus. Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a declarat joi după amiază, la Aleph Business, că a revizuit prognoza de inflaţie pentru acest an, noua cifră fiind de 7,3% în decembrie, faţă de decembrie anul trecut. Prognoza BNR, şi ea în creştere la începutul toamnei, este de 5,6%, dar este puţin probabil să fie respectată, având în vedere că peste tot în economie se înregistrează creşteri de preţuri. Creşterea preţurilor la energie şi gaze este mult peste şi cele mai pesimiste prognoze, iar impactul în economie şi în preţurile celorlate produse va fi destul de mare. Ionuţ Dumitru spune că nu se ştie care va fi impactul în inflaţie a Legii Consumatorului Vulnerabil, care va permite acordarea unor subvenţii pentru a reduce factura la energie şi gaze, având în vedere că această subvenţie nu impactează preţurile energiei electrice şi gazelor, fiind doar o formă de asistenţă socială, potrivit ZF.
Zilele libere pentru vaccinare: Tot ce trebuie să știi dacă vrei să le soliciți angajatorului. Ziua liberă acordată pentru fiecare doză de vaccin împotriva COVID-19 administrată în baza Legii 221/2021 se aplică și pentru cea de-a treia doză, care poate fi făcută, din 28 septembrie, de cei pentru care au trecut mai mult de șase luni de la rapel. Aplicabilă încă din 29 iulie, legea stabilește câteva aspecte importante: că angajatorul trebuie anunțat dinainte, că ziua liberă și cea de vaccinare nu coincid neapărat, dar și ce trebuie să aducă salariații să dovedească liberul. 1. Toți salariații au dreptul la ziua liberă pentru vaccinare? De principiu, toți salariații care se vaccinează de la intrarea în vigoare a acestei legi, respectiv 29 iulie, au dreptul la liberul pentru ziua vaccinării, indiferent că este vorba de prima, a doua sau a treia doză de vaccin. E vorba și de angajații de la stat, și de cei din privat. Nu absolut toți salariații au dreptul la ziua liberă, deoarece nu primesc zile libere în contul vaccinării cei care s-au vaccinat până la 29 iulie - pentru că legea NU retroactivează și nicio prevedere din cuprinsul său nu le oferă dreptul la zile libere celor care s-au vaccinat deja. De asemenea, nu se aplică celor care se vaccinează la locul de muncă prin grija angajatorului - de pildă, angajații dintr-un spital, scrie avocatnet.ro.
Cei care țin în mișcare lanțurile globale de aprovizionare avertizează asupra unui ”colaps sistemic”. Navigatorii, șoferii de camioane, lucrătorii din transportul aerian au fost nevoiți să se supună în ultimul an la numeroase carantine, restricții de călătorie și cerințe complexe de vaccinare și testare pentru a menține integritatea lanțurilor globale de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19, transmite CNN. Acestea par însă a fi pe punctul de a se ”rupe”, avertizează transportatorii. Într-o scrisoare deschisă adresată șefilor de stat care participă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Camera Internațională a Transporturilor maritime (ICS) și alte grupuri patronale din industria transporturilor au avertizat cu privire la ”prăbușirea sistemului global de transport” dacă guvernele nu restabilesc libertatea de circulație a lucrătorilor din transport și prioritatea acestora de a primi vaccinuri recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății, potrivit Curs de Guvernare.
Cea mai veche bancă din lume, care a finanțat voiajul lui Columb, se prăbușește acum, iar drama lovește și politica italiană. Banca a fost fondată în 1472 de Republica din Siena, sub numele Monte della Pieta, și avea funcții comerciale și filantropice. Se presupune că ar fi cea mai veche bancă din lume. Una dintre primele investiții riscante a fost implicarea în finanțarea primului voiaj al lui Columb. A fost o aventură cu pierderi financiare, a scris profesorul Richard Roberts, de la Kings College Londra, pentru site-ul Global Capital. A supraviețuit apoi cuceririi Sienei de către Florența și tuturor conflictelor care au marcat perioada. Și-a luat actualul nume în 1625. În timp, banca s-a dezvoltat și s-a extins. În toate aceste sute de ani, instituția a devenit un simbol al orașului cu 50.000 de locuitori. „Dacă nu ai cel puțin un membru al familiei care să lucreze pentru Monte, atunci nu ești din Siena”, spune o zicală locală, potrivit Libertatea.
Taste Tommorow 2021: Pandemia ne aduce experiența “figitală”. Ce fel de produse de panificație preferă consumatorii în pandemie. Restricțiile COVID-19 au făcut ca experiența de a face cumpărături să treacă de la magazinul fizic la cel online. Acesta a devenit important chiar și pentru industrii mai tradiționale, cum este cea a panificației, însă consumatorii nu sunt dispuși să renunțe la magazinele fizice atunci când își aleg astfel de produse. Își doresc mai multe informații disponibile în mediul online, cum s-a realizat acel produs, din ce ingrediente, cu ce beneficii nutriționale vine sau care sunt combinațiile de gusturi din acel produs, însă achiziția să fie mai degrabă realizată în magazinul fizic. Vorbim de o combinare a magazinelor fizice cu avantajele online-ului pentru a oferi experiențe de cumpărare la un alt nivel, si anume o experiență „figitală”, scrie FinEco24News.
Cele 10 motive pentru care PSD va vota moțiunea și va lăsa „echipa câștigătoare” cu ochii în soare. De ce va vota PSD moțiunea de cenzură și va forța anticipatele lăsând „echipa câștigătoare” cu ochii în soare? Voi incerca în cele ce urmează o abordare de economist, cu ochii pe resursele rare și nevoile nemărginite ale celui care le împarte poporului. Pentru că: 1. Își doresc cu orice preț să pună mâna pe bani. Nu vor să fie vioara 2 în această chestiune. Nu vor să stea cu mâna întinsă. Vor să se servească singuri din ospăț, nu să fie serviți de alții. Nu sunt genul care să se hrănească cu firimiturile lăsate arogant să cadă de pe masă de Florin & co. Bașca faptul că vin la lucru gata; 2. Au și ei baronii lor locali, nu puțini. Puternici și excluși de la masa bucatelor de ceva vreme. Vezi restul motivelor pe project-e.ro.
O moștenire culturală o naște pe alta. La 5 ore distanță de București, într-un sat de la malul Dunării, urmașa celebrului boier Barbu Drugă și nepoata prin alianță a filosofului Constantin Noica, Ioana Grevers, readuce la viață un domeniu uriaș, prin artă contemporană și o cultură de lavandă. Se întâmplă la Cetate Arts Danube, un centru cultural dedicat artei contemporane. Acolo, chiar la conacul familiei Drugă, în fiecare vară are loc o rezidență pentru artiști, sunt organizate expoziții, dar este dezvoltat și cel mai important proiect al proprietarei – un parc de sculptură pe care intenționează să-l deschidă publicului. Elita de altădată a României și urmașii ei, îndepărtați de comuniști, locuiesc acum, în mare parte, în țările din Vest. Ioana Grevers s-a întors în România și ne face să ne imaginăm cum ar fi putut arăta țara noastră dacă mai mulți intelectuali ar fi revenit acasă după 1990, scrie Cultura la dubă.
Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 600%, iar la cărbune cu 265%, din lipsa de aprovizionare. Explozia prețurilor a fost generată de lipsa unei aprovizionări eficiente, care nu a reușit să satisfacă o cerere tot mai mare. După o scădere a cererii globale de energie din cauza blocajelor și restricțiilor împotriva răspândirii pandemiei COVID-19 anul trecut, redresarea economiilor a provocat un șoc al creșterii neașteptate a cererii, ducând la un deficit de aprovizionare. Primele implicații ale nepotrivirii dintre cerere și ofertă au venit în decembrie anul trecut pe piața asiatică, deoarece cererea de energie electrică și gaze naturale a crescut rapid din cauza condițiilor meteorologice mai reci. Țările asiatice, în special Japonia, și-au crescut importurile de gaze naturale lichidate (GNL) pentru a satisface cererea, ceea ce a adus standardul Japon Korean Marker (JKM) la 32 dolari pe milion de unități termice britanice (BTU) în ianuarie 2021, un salt dramatic de la nivelul său care a scăzut cu aproximativ 1,8 USD pe milion de BTU în prima jumătate a anului 2020, scrie Newsweek.
