„Clanurile” din universităţile ieşene, de la Toader la Forna. Ce-i normal şi ce-i sfidător ● Programul Rabla pentru Electrocasnice 2021: Când se lansează a doua sesiune și cu ce fonduri ● Dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis ● Cum a reușit România să decidă că trebuie să cumpere bunurile lui Enescu abia după ce s-au vândut ● Un nou risc la orizont: stagflatia ● ​Pandora Papers. Averi şi afaceri secrete ale liderilor mondiali ● Daniel David: „Toate măsurile sanitare au arătat o aroganţă extraordinară”● Coșmarul iernii pentru Europa: prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice ● Speranța de viață vs. Speranța de viață sănătoasă: probleme nu doar la pensii, ci și la sistemul sanitar ● Luiza Zan: “Refuzam să accept ce se întâmplă. Apoi am învățat să nu mă mai aștept la nimic” ● Religia Sinelui ● Angela Merkel: "Democraţia nu există pur şi simplu".

Business reportFoto: Colaj foto

„Clanurile” din universităţile ieşene, de la Toader la Forna. Ce-i normal şi ce-i sfidător. În mediul universitar din Iaşi, la începutul anilor 2000, exista o problemă majoră care începuse, parţial, în perioada comunistă, şi a continuat după democratizarea din 1989. Generaţii peste generaţii de profesori, din aceeaşi familie, predau la aceeaşi universitate, la aceeaşi catedră, adesea lăsându-şi moştenire chiar acelaşi birou. „Clanurile universitare”, cum erau numite în presa vremii, nu au fost caracteristice doar Iaşului academic, dar şi-au găsit loc cu predilecţie şi în universităţile din capitala Moldovei. Ele îşi trag rădăcinile din trecut, când familiile de aristocraţi, adesea boieri, îşi trimiteau copiii la studii în străinătate, iar de acolo aceştia se întorceau şi le călcau pe urme. 20 de ani mai târziu, mai putem vorbi despre aceste clanuri ca fiind una dintre probleme majore din învăţământul superior românesc? „Ziarul de Iaşi” a discutat cu zeci de cadre universitare, multe aflate chiar în astfel de „structuri” de clanuri, şi vă propune o analiză, fără patos, a situaţiei din prezent de la Iaşi, cu exemple concrete şi aprecieri generale. Citește continuarea în „Ziarul de Iaşi” .

Programul Rabla pentru Electrocasnice 2021: Când se lansează a doua sesiune și cu ce fonduri. Administrația Fondului pentru Mediu nu a redistrbuit banii rămași necheltuiți în prima sesiune a Programului Rabla pentru Electrocasnice 2021. Se va organiza o nouă sesiune, dar nu există încă un calendar. Toți cei interesați să dea la schimb un produs electrocasnic nou pentru unul vechi vor trebui să își facă cont pe site-ul AFM. Aceasta chiar dacă au participat și în prima sesiune a programului. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) reconfirmă faptul că va organiza o nouă sesiune a programului Rabla pentru electrocasnice, sumele rămase disponibile după finalizarea primelor trei etape fiind încă disponibile. Instituția, a cărei conducere s-a schimbat din nou, la începutul acestei luni, nu a stablit însă un calendar de lansare. Pentru că au descărcat vouchere dar nu au mai cumpărat efectiv și produsele electrocasnice, din cele peste 198.800 de vouchere generate anul acesta în prima sesiune a programului au fost folosite doar 109.700, aducă 55% din total. Prin urmare, a rămas neconsumată suma de 34 de milioane de lei despre care ministrul Medului, Barna Tanczos a precizat că va fi cheltuită în cadrul unei noi etape a aceluiași program. În total, Ministerul Medului a alocat acestui Program 75 de milioane de lei, scrie economica.net.

Dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis. Şirul tragediilor din spita­le­le româneşti a mai adă­u­gat un incendiu la Spita­lul de boli infec­ţi­oase Con­stan­ţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii? Preşedintele Iohannis a ieşit public după fiecare dintre cele trei incendii mari din spitale şi a declarat că este nevoie de reforme, că vom şti cine sunt responsabilii şi că se vor găsi soluţii. Mai mult, deşi neuzual, chiar Iohannis a convocat întâlniri cu specialiştii şi cu directorii spitalelor pentru a dezbate soluţiile. Nu s-a în­tâmplat nimic după aceste întâl­niri, o spun chiar şefii spitalelor. Aşadar, dacă preşedintele şi-a luat rolul de a găsi soluţii, dar tragediile se repetă periodic, înseamnă că lucrurile nu s-au schimbat, iar Iohannis este direct responsabil de acest lucru. „Nu s-a schimbat nimic în spitale după tragedia de la Piatra Neamţ“, spunea chiar în urmă cu o săptă­mână Anca Coliţă, manager la spi­talul Fundeni. „Avem 1.000 de pa­turi, două clădiri mari şi vechi şi doar un inginer tehnic şi 3-4 elec­tri­cieni. Este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte“, spunea managerul celui mai mare spital din Bucureşti unde sunt trataţi bolnavii oncologici. Întrebată în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma despre motivul pen­tru care spitalul nu a angajat direct un tehnician, Anca Coliţă a răs­puns simplu: nu avem cum, scrie Ziarul Financiar.

Cum a reușit România să decidă că trebuie să cumpere bunurile lui Enescu abia după ce s-au vândut. La o săptămână după ce bunuri de patrimoniu aparținând lui George Enescu au fost vândute, statul a ajuns la concluzia că el ar fi primul îndreptățit să le cumpere. Ministerul Culturii, cel care a urmărit din umbră tergiversarea procedurilor care au dus la vânzare, tace mâlc. Pe 22 septembrie, Casa de licitație Historic vindea unor colecționari particulari o serie de bunuri care ar fi aparținut lui George Enescu cu sume record. Printre ele, laitmotivele și adnotările la manuscrisul operei Oedipe și o vioară care i-ar fi aparținut lui George Enescu. O săptămână mai târziu, comisia specială din Ministerul Culturii stabilea că cele două trebuie înscrise în patrimoniul național la categoria TEZAUR, respectiv fond. Aceasta înseamnă că Statul ar avea drept de preempțiune (întâietate la vânzare) și că ele nu pot fi scoase din țară. Despre locul în care au ajuns în urma licitației, nu există o comunicare publică. Ministerul Culturii nu spune ce va face de acum încolo sau dacă va mai putea face ceva, scrie Europa Liberă.

Un nou risc la orizont: stagflatia. Traditional, inflatia a fost asociata indeobste ratelor inalte de crestere economica, care au dus la rate mici ale somajului. Pe culmile de crestere al ciclului economic, cererea este din ce in ce mai greu satisfacuta de producatori, care se confrunta cu o capacitate limitata de productie si cu lipsa fortei de munca, somajul fiind scazut. In aceste conditii, diferenta dintre cerere si oferta duce la o crestere generalizata a preturilor, adica la inflatie. Este momentul in care bancile centrale intervin pentru a pune piciorul pe “frana” economiei prin cresterea dobanzilor. Este un demers care actioneaza pe doua directii. Pe de o parte, face creditele mai scumpe, iar pe de alta parte, descurajeaza comportamentul consumerist si incurajeaza economisirea. Astfel, economia este adusa la o rata de crestere sustenabila, iar inflatia revine sub control, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

​Pandora Papers. Averi şi afaceri secrete ale liderilor mondiali. Numele a aproximativ 35 actuali şi foşti lideri şi peste 300 de oficiali publici apar în dosarele unor companii offshore, supranumite Dosarele Pandora. BBC a publicat doar o sinteză a rezultatelor anchetei în cadrul căreia au fost analizate 11,9 milioane de fişiere (2,9 TB) - 6,5 milioane de documente, peste 2,9 milioane de imagini, 1,2 milioane de emailuri şi 467 de mii de evidenţe contabile. Potrivit acestora, regele Iordaniei a strâns în secret 70 de milioane de lire sterline sub forma unor proprietăţi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, aceeaşi sursă arată cum fostul premier britanic Tony Blair şi soţia lui au economisit 312.000 de lire sterline reuşind să evite în mod legal plata acestei sume sub forma unor impozite pe proprietate în urma achiziţiei unei clădiri din Londra, în valoare de 6,5 milioane de lire, deţinută parţial de familia unui proeminent ministru din Bahrain. Acest lucru a fost posibil prin achiziţionarea unei companii offshore din Insulele Virgine Britanice. Prin acord este evidenţiată o lacună legislativă datorită căreia proprietarii bogaţi nu plătesc aceleaşi impozite precum oamenii obişnuiţi, scrie Adevarul.

Soluţiile rectorului UBB pentru succesul campaniei de vaccinare: „Măsurile luate au fost de o aroganţă extraordinară”. Atunci când Statul tratează oamenii cu aroganţă şi vine cu măsuri complicate, confuze, impredictibile, lipsite de logică, oamenii sunt vulnerabili la acţiunile conspiraţioniştilor, care vin cu chestii simple, care vor acoperi nevoia de a înţelege ce se întâmplă în această perioadă complicată, spune Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”. Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”, susţine că a văzut la manifestaţiile anti-restricţii din 2 octombrie 2021 „mulţi oameni de bun simţ, aduşi nu de ignoranţa lor, ci de aroganţa, confuziile şi nepăsarea autorităţilor. Când cei puşi să te apere şi să te sfătuiască fac prostii, evident că te uiţi altundeva, de unde poţi dobândi simplu sensuri/semnificaţii de care ai nevoie în perioade complicate ca aceasta, chiar dacă acestea pot fi conspiraţioniste”. Rectorul UBB a făcut o radiografie a eşecului campaniei de vaccinare: „La începutul anului 2021, sondajele arătau, în general, că românii erau distribuiţi relativ egal în cele trei categorii: (1) provaccinare; (2) nehotărâţi; (3) antivaccinare. Era, totuşi, un start destul de bun, cu expertiză adecvată, putând ajunge spre 70% vaccinaţi în toamna anului 2021. Dar apoi cursa a fost catastrofală”. Psihologul a identificat cinci mari greşeli pe care le-au făcut autorităţile. „Nu a existat un pact politic pentru a lupta cu pandemia. Fiecare dorea ca el să câştige, iar ceilalţi să piardă, asta pe morţii din România. De aceea nici reglementările naţionale privind măsurile nu au putut să fie cele mai riguroase (legi), ci am riscat totul pe hotărâri de guvern, atacabile. Situaţia este agravată nu doar de faptul că nu am putut uni puterea şi opoziţia, ci chiar puterea şi-a pulverizat infantil coaliţia care a instituit-o!”, spune David, citat de Adevărul.

Coșmarul iernii pentru Europa: prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice. Europa este în alertă din cauza creșterii prețurilor energiei. Prețurile carburanților, gazului natural și energiei electrice au sărit în aer și o dată cu ele și celelalte prețuri din economie. Acum, este vizibil. Prețul plătit pentru creșterea economiei este chiar inflația, adică creșterea prețurilor. Sursele exploziei prețurilor sunt produsele energetice. În ceea ce privește petrolul, lucrurile sunt clare. Prețul țițeiului Brent a ajuns la 80 dolari barilul, cel mai mare nivel din octombrie 2018. Petrolul american WTI a fost cotat la 76 dolari. În ambele cazuri, creșterea este cu 50% de la începutul anului. Creșterea prețului țițeiului este explicată prin revenirea economică, dată de vaccinarea populației și de relaxarea măsurilor de izolare și carantină. De asemenea, creșterea prețului gazului natural i-a făcut pe unii producători de energie electrică să se orienteze către petrol. Creșterea prețului gazului natural are cauze cunoscute: creșterea economică, o creștere a cererii în Asia, rezerve înmagazinate reduse și livrări scăzute din Norvegia și Rusia, scrie RFI.

Speranța de viață vs. Speranța de viață sănătoasă: probleme nu doar la pensii, ci și la sistemul sanitar. Speranța de viață pe care o auzim prezentată oficial este valabilă pentru cei născuți în anul la care face referire statistica oficială. Pentru cei care s-au născut mai demult, speranța de viață este mult diferită și nu neapărat în creștere de la un an la altul. Iată cum se prezintă, conform datelor Națiunilor Unite, evoluția în timp a anilor de viață la care se poate spera în România: Se poate observa o scădere a speranței de viață pentru persoanele de sex masculin în intervalul 1980 – 2000 (barele portocalii) și, concomitent, o temperare vizibilă a trendului de creștere pentru persoanele de sex feminin (barele albastre). Desigur, împreună cu o majorare a decalajului de gen, care va impacta șansele de atingere a vârstei de pensionare. De reținut, este vorba despre persoane situate în prezent la apogeul capacității de muncă, aproximativ în intervalul 20 – 40 de ani, cei care susțin cu precădere sistemul de asigurări sociale și pensionarii aflați în plată. Ceea ce va conduce în deceniile următoare la o problemă, dincolo de faptul că mulți dintre tinerii în căutare de lucru au părăsit țara. Astfel, reamintim că șansele unor persoane intrate în câmpul muncii sunt apreciate, conform tabelelor statistice utilizate pentru asigurările de viață la circa 80%. Dincolo de faptul că un angajat din cinci nu va mai apuca vârsta de pensionare de 65 de ani, susținerea bugetului de profil se va diminua în raport cu generațiile anterioare, scrie Curs de Guvernare.

Luiza Zan: “Refuzam să accept ce se întâmplă. Apoi am învățat să nu mă mai aștept la nimic.” Cu Luiza Zan am realizat primul interviu în martie 2021, la exact un an distanță de la declanșarea stării de urgență în România. „Mă prăbușeam lângă calorifer, plângând. Nu a fost doar depresie, ci o disperare cruntă.”, spunea atunci artista. În primele zile din septembrie am regăsit-o la cântând, strălucind și zâmbind pe scena festivalului Jazz in the Park de la Cluj. Luiza Zan, una dintre cele mai cunoscute interprete de jazz din țara noastră, se deschidea în martie într-o discuție intimă, despre stările depresive prin care a trecut din cauza izolării și a anulării proiectelor sale artistice. Și dădea tonul unei serii de interviuri pe care Cultura la dubă a realizat-o cu mai mulți artiști români, despre vulnerabilități emoționale. Între timp, Luiza Zan și actorul Istvan Teglas au dezvoltat online un grup de sprijin terapeutic pentru artiști. Timp de 6 luni, la ședințele de terapie au participat săptămânal artiști români care au vorbit despre anxietăți și stări depresive cu colegi de breaslă și, cel mai important, cu doi psihologi și un psihiatru implicați pro-bono în acest demers, scrie Cultura la Dubă.

Religia Sinelui. Cum adresează „noua spiritualitate” nevoile emoționale ale participanților la un festival de muzică electronică? Mai e foarte puțin până la deschiderea oficială a festivalului, care va avea loc pe seară, la Luminish. Încerc să îndes în mica mea borsetă colorată tot ce cred că-mi va fi de folos pentru o seară reușită: telefon (pentru fotografii – aici în pădure nu e semnal), câteva jetoane care anul acesta înlocuiesc banii, portofelul de tutun, dezinfectantul de mâini, lanterna și șervețelele. Las în cort agenda și pixul, sunt sigură că o să-mi amintesc totul. E neobișnuit de răcoros pentru mijlocul lunii iulie, așa că mă îmbrac în straturi, trag ghetele cu talpă groasă și ochelarii de soare supradimensionați pe cap, și ies. S-au strâns deja câteva zeci, poate o sută de oameni în Luminish, locul destinat terapiilor alternative de vindecare spirituală. Dau un ocol întregului spațiu, salut câțiva cunoscuți. Încep să se audă timid sunetele unor instrumente de percuție de origine sud-americană; identific viori și mai multe tipuri de tobe și tamburine. Cei prezenți s-au strâns în jurul focului abia aprins, râd și discută. Se adună din ce în ce mai mulți oameni îmbrăcați colorat, cu elemente neconvenționale desprinse parcă din panoplia petrecerilor tematice. În aer se simte miros de bețișoare parfumate, mâncare și fum, scrie Iscoada.

Angela Merkel: "Democraţia nu există pur şi simplu". În discursul rostit cu prilejul Zilei Reunificării Germaniei, cancelara Angela Merkel a avertizat că ordinea democratică este în primejdie. Toţi cetăţenii trebuie să se apere de ură şi radicalizare. Cancelara Angela Merkel a lansat la 31 de ani de la reunificarea Germaniei un apel la implicare durabilă în favoarea democraţiei. "Democraţia nu există pur şi simplu. Noi trebuie să lucrăm mereu în favoarea ei, în fiecare zi", a declarat politiciana creştin-democrată la ceremonia de sărbătorire a 31 de ani de la reunificarea Germaniei, care s-a desfăşurat în Sala Händel din Halle an der Saale. Ea a adăugat că se teme câteodată că realizările democratice sunt tratate cu prea multă superficialitate.

Merkel a declarat că în aceste vremuri se observă tot mai multe atacuri la adresa unor bunuri atât de importante cum ar fi libertatea presei. Iar în spaţiul public se provoacă resentimente şi ură cu ajutorul minciunilor şi dezinformării. "Aici este atacată democraţia", a subliniat ea. De aceea în joc nu este nici mai mult nici mai puţin decât coeziunea socială, potrivit DW.