Cei cu membre amputate NU vor primi certificat de handicap fără a mai merge la reevaluări ● Am văzut „Cel mai bun film prost” din România ● Clanurile universitare”. Povestea fiului care a primit ca zestre biroul de prorector al tatălui ● Zuckerberg are probleme mai mari decât căderea serverelor ● Cei 250 de lei în plus la salariul minim aduc mii de lei celor cu funcţii publice ● Val de critici pe Facebook, după ce Iohannis a anunţat convocarea partidelor la Cotroceni abia săptămâna viitoare ● Catalogul infectării: Profilul elevului depistat cu Covid în școlile din București ● Prețurile energiei - unde au greșit guvernele din ultimii 10 ani ● Valeriu Stoica, fost președinte PNL: “Ar fi o dovadă de imaturitate politică, dacă liberalii ar veni la discuțiile de la Cotroceni cu propunerea - Florin Cîțu premier” ● Picajul câștigătorului Cîțu ● Procurorul general al Republicii Moldova, reținut ● Adrian Vasilescu, BNR: De ce a urcat BNR dobânda de politică monetară

Business reportFoto: Colaj foto

Cei cu membre amputate NU vor primi certificat de handicap fără a mai merge la reevaluări. Măsura, respinsă definitiv. Anumite persoane cu handicap, mai exact, cele care au suferit amputarea unor membre, ar fi putut scăpa de prezentarea la reevaluările periodice, dar proiectul de lege ce conținea măsura, apărut în 2019, a fost respins definitiv marți la Camera Deputaților. Astfel, proiectul își încheie aici parcursul legislativ. Eliminarea deplăsărilor repetate ale persoanelor cu dizabilități pentru a li se stabili gradul de handicap era doar una dintre măsurile cuprinse în Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, document ce a fost respins definitiv de către deputați, ceea ce înseamnă că nu se va aplica. În esență, propunerea legislativă prevedea că persoanele cu amputări ale membrelor să nu mai fie nevoite să mai meargă la reevaluările periodice, ci să primească un certificat de încadrare în grad de handicap permanent. Totuși, dacă starea de sănătate a acestor persoane se deteriora, ele ar fi putut solicita efectuarea unei reevaluări,scrie avocatnet.ro.

Zuckerberg are probleme mai mari decât căderea serverelor. Toate produsele Facebook n-au fost disponibile vreme de peste șase ore, un moment bun de a reaminti lumii cât de importantă e această companie pentru comunicarea globală. Luni, 4 octombrie 2021, produsele companiei Facebook au fost indisponibile pentru șase ore. Atât Facebook, cât și Messenger, Instagram și WhatsApp n-au putut fi accesate de nimeni. Pentru multă lume, aceasta era singura (sau măcar cea mai utilizată) metodă de comunicare cu cel puțin o parte dintre membrii familiei, prieteni și cunoștințe. Căderea serviciilor Facebook e un reminder a cât de important este acest conglomerat de rețele sociale și vine într-un moment în care firma condusă de Mark Zuckerberg are probleme mult mai mari decât un server configurat prost sau cele șapte miliarde pierdute la bursă, scrie mindcraftstories.ro.

Cei 250 de lei în plus la salariul minim aduc mii de lei celor cu funcţii publice. Creşterea salariului minim cu 250 de lei brut de la 1 ianuarie 2022 ar putea avea efecte majore nu numai asupra veniturilor celor 1,97 de milioane de angajaţi cu salarii mici, ci şi asupra celor cu salarii foarte mari în cazul în care Executivul nu legiferează îngheţarea salariilor bugetarilor şi implicit a demnitarilor. În caz contrar, veniturile acestora din urmă ar urma să fie majorate cu câte 470 de lei pentru fiecare coeficient corespunzător indemnizaţiilor pe care aceştia le primesc în prezent, după cum reiese din calculele „Adevărul”. Concret, indemnizaţiile bugetarilor cu funcţii şi ale demnitarilor sunt îngheţate în prezent la nivelul din 2019, respectiv 2.080 lei brut, la care se adaugă un coeficient cuprins între 6 şi 12, în funcţie de ierarhie. Astfel, preşedintele României are un coeficient de 12, indemnizaţia actuală de 24.960 de lei urmând să crească la 30.600 lei/lună, dacă nu se va emite un act normativ privind prelungirea îngheţării veniturilor bugetarilor şi pentru anul 2022, potrivit Adevărul.

Val de critici pe Facebook, după ce Iohannis a anunţat convocarea partidelor la Cotroceni abia săptămâna viitoare. Klaus Iohannis a publicat, marți, pe pagina de Facebook, o parte din mesajul pe care l-a transmis și astăzi, 5 octombrie, în declarația de presă în care a anunţat, după demiterea Guvernului Cîțu, că va convoca partidele la Cotroceni abia săptămâna viitoare. Mii de oameni au reacționat la mesajul președintelui. „În business, orice lider ar fi demis pentru o așa lentoare în managementul crizei", a scris unul dintre internauți. Săptămâna viitoare? E ca şi cum ne arde casa şi ne gândim aşa că poate săptămâna viitoare vor fi şi pompierii pregătiţi, deci să-i sunăm atunci. În business, orice lider ar fi demis pentru o așa lentoare în managementul crizei”, scrie Amalia Sterescu. Un alt român îi transmite şefului statului că mâine ar fi trebuit să fie consultările. „Dumneata esti liderul statului eşuat. Mâine trebuiau convocate consultările. Apropo, cine s-a găsit să vorbească de pandemie? Unul care a girat un miting de 5.000 de oameni și care nu purta mască, unul care ne privește de sus și ne invită la golf, că e ieftin”, spune şi Cristian Popescu, potrivit Libertatea.

Catalogul infectării: Profilul elevului depistat cu Covid în școlile din București: clasa a 5-a, pozitiv pe 28 septembrie, a infectat cel puțin alte 2 persoane, face ore în format online. Catalogul infectării deschis de Buletin de București a adunat până astăzi, la ora prânzului 227 mărturii ale părinților. Informațiile primite ne-au confirmat, încă o dată, lipsa totală de procedură în școli după apariția unor cazuri de îmbolnăviri cu Covid, de comunicare între școală și familie, de responsabilitate a unor părinți și a unor manageri de unități de învățământ. Conform datelor oficiale, astăzi, 2000 de clase din 380 de școli funcționează în sistem online, și 2700 de elevi sunt bolnavi de Covid. Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu are o evidență a claselor care s-au întors la cursurile cu prezența fizică, după 8 sau 14 zile. Pe pagina DSP, situația din școlile bucureștene nu a mai fost actualizată din 28 septembrie. Cea mai gravă situație – Școala nr. 156 – cel puțin 20 de cazuri, nu s-a luat nicio măsură: ”În data de 17.09, am aflat neoficial că dirigintele clasei este pozitiv. Oficial nu am fost anunțați deloc. Ulterior am mai aflat de cel puțin încă 2 profesori infectați. Nu s-a luat nicio măsură. În data de 27.09, un copil din clasa noastră a avut simptome și a fost pozitiv. De a doua zi, cursurile au fost suspendate la aceasta clasă. Tot neoficial, din discuțiile cu alți părinți, punând cap la cap numărul de copii care sunt în online, am aflat că până în data de 27.09, au fost suspendate cursurile la 13 clase din școala respectivă, cu mențiunea că în unele clase au fost pozitivi până la 8 copii, într-o singura clasa. În totalul celor 13 clase, cel puțin 20 de copii au fost pozitivi, dar numărul e foarte posibil sa fie dublu. Măsurile nu sunt respectate nici de elevi, nici de profesori, chiar directorul fiind o persoana care nu crede în existența virusului”, scrie Buletin de București.

Prețurile energiei - unde au greșit guvernele din ultimii 10 ani. Sunt trei întrebări care se referă la situația pieței de energie din România: de ce cresc prețurile? care sunt soluțiile pentru reducerea facturilor? și, nu în ultimul rând, există un specific românesc al evoluțiilor din acest moment de pe piața energiei? Răspunsurile le găsim într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă condusă de expertul Dumitru Chisăliță. Mai întâi, asociația remarcă faptul că în urmă cu nouă ani, atunci când România și-a asumat liberalizarea piețelor energetice, procesul era gândit într-un mod mai complex decât creșterea prețurilor. Alături de procesul în sine de liberalizare ar fi trebuit să se deruleze programe de informare și pregătire a consumatorilor, ar fi trebuit să se înființeze o instituție care să soluționeze litigiile dintre consumatori și furnizori, realizarea unei strategii de combatere a sărăciei și, în fine, ar fi trebuit să se facă restructurarea instituțiilor care asigură funcționarea pieței libere, precum Autoritatea pentru protecția consumatorilor, Autoritatea pentru reglementare în domeniul energetic sau Consiliul Concurenței. Nimic din toate acestea nu s-a făcut. În afară de o lege a consumatorului vulnerabil și de o serie de compensări acordate ieri prin ordonanță de urgență și prin norme metodologice, scrie RFI.

Valeriu Stoica, fost președinte PNL: “Ar fi o dovadă de imaturitate politică, dacă liberalii ar veni la discuțiile de la Cotroceni cu propunerea - Florin Cîțu premier”. După căderea guvernului Cîțu, președintele Klaus Iohannis cheamă partidele la consultări săptămâna viitoare. În declarația sa de presă, seful statului a ținut să sublinieze "faptele": USR a plecat din guvern și a votat moțiunea de cenzură alături de PSD și AUR. Deși a vorbit despre o criză a guvernării, dublată de cea sanitară și economică, Klaus Iohannis a justificat decizia de a se întâlni cu liderii politici abia luni, argumentând că le dă timp să vină cu o abordare matură. La RFI, fostul președinte liberal Valeriu Stoica, spune că ar fi o dovadă de imaturitate politică, dacă liberalii ar veni la discuțiile de la Cotroceni cu propunerea -Florin Cîțu premier. O asemenea propunere denotă iresponsabilitate și nu ar face decât să adâncească criza politică. Altfel, spune politicianul e incorectă afirmația că doar USR PLUS a declanșat criza politică. “În acest moment Klaus Iohannis pare să fi revenit, cel puțin parțial, cu picioarele pe pământ. În urmă cu o lună spunea că nu este nimic îngrijorător în România. O altă observație, a culpabiliza numai USR/PLUS pentru criza politică este o eroare. D-asta spuneam că șeful statului a revenit doar parțial cu picioarele pe pământ. În urmă cu o lună, criza politică a fost declanșată de premierul (nr demis marți) Florin Cîțu……. Nu știu dacă au luat (nr. PNL) o asemenea hotărâre în forul statutar, de a merge la consultări cu propunerea Florin Cîțu premier. În orice caz , președintele le-a dat un timp de gândire de o săptămână. Nu înseamnă că dacă PNL va veni cu o asemenea propunere, șeful statului o va accepta. Echipa PNL, dacă susține o asemenea propunere, dă dovadă de imaturitate, face o dovada de imaturitate crasă. Nu este posibil ca oamenii politici responsabili sa doreasscă prelungirea crizei, pentru că o asemenea propunere înseamnă prelungirea crizei, agravarea crizei politice.“, scrie RFI.

Picajul câștigătorului Cîțu. Mare cățărător politic, Cîțu își vede fulminanta ascensiune politică stopată brutal de o moțiune de cenzură adoptată cu mai multe voturi decât celelalte. Dar ce e de făcut? De perpetuat manipularea, cum crede Superman? "PSD ne spune că vrea anticipate, AUR spune că vrea guvern de tehnocraţi, USR spune că vrea să se întoarcă la guvernare. Mă întreb ce îi uneşte pe aceşti oameni", s-a interogat liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. Răspuns: Ce-i unește pe vreo 80 la sută dintre români: să cadă groparul guvernării și liberalismului românesc, Florin Cîțu, dimpreună cu luminile intelectuale de felul celor care, ca să-l susțină și după ce-a eșuat, pun asemenea întrebări de maximă sagacitate și inteligență. În rest, soluția crizei românești numai politică nu pare a fi, de vreme ce în discursul său, supermanul căzut parcă în cap, care anunța, după aruncarea țării în haos prin demiterea lui Stelian Ion, prin vexarea USR-PLUS și anunțul moțiunii de cenzură, că ”România” ar ”câștiga big time”, are aerul de a fi intrat în delir. Căci insul cu trecut tulbure, care dă semne că se resimte grav și la mansardă, căci pare a pretinde să rămână, în ciuda moțiunii, la cârma guvernului, n-a găsit decât pe alții vinovați pentru situația lamentabilă în care se află și el și ”statul eșuat” evocat de Klaus Iohannis, scrie DW.

Procurorul general al Republicii Moldova, reținut. Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut marți pentru 72 de ore, el fiind ridicat chiar din clădirea Procuraturii Generale. Potrivit presei de la Chișinău, Alexandr Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore, după ce a fost începută urmărirea penală împotriva sa. Anunțul a fost făcut de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Procurorul general este acuzat de corupție în cazul eliberării și achitării în dosarul fraudei bancare a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, scrie Europa FM.

Adrian Vasilescu, BNR: De ce a urcat BNR dobânda de politică monetară. Un şoc puternic în sistemul preţurilor de consum, în mai 2018, a împins în sus inflaţia din România, până la 5,41 la sută, pe cel mai înalt vârf din Uniunea Europeană. BNR a răspuns, atunci, cu urcarea dobânzii de politică monetară. Efectul scontat a fost atins: inflaţia a intrat pentru mult timp pe o pantă descrescătoare. Atunci însă, în ziua în care a fost comunicată decizia în cauză, un cunoscut formator de opinie se mira într-o dezbatere televizată: „Ce fel de bancă centrală mai e şi asta care urcă dintr-o dată şi dobânda, şi inflaţia?“… Deşi inflaţia o urcaseră reglementatorii preţurilor la energia electrică şi la gaze naturale! Banca Naţională urcase numai dobânda de politică monetară! Şi asta pentru că inflaţia şi dobânda sunt indicatori complementari. Cât timp inflaţia a stat cuminte, cam trei ani, n-a avut nici un motiv Banca Naţională să ducă dobânda sus. S-o ducă aşa, fără rost. Când însă preţurile au luat-o în sus, în octombrie 2017, urcând pe pe cea mai înaltă cotă în mai 2018, nu a existat un dig mai puternic în faţa valului inflaţionist dobânda; lângă care au fost ridicate şi alte diguri: gestiunea lichidităţii, rezervele minime obligatorii... Ca şi luni în şedinţa CA al BNR!, scrie Adrian Vasilescu în ZF.

Somaro, magazinul social care luptă împotriva risipei alimentare. Pentru oamenii cu venituri reduse, intrarea într-un magazin obișnuit poate fi o formă de umilință. Se simt prost. Simt presiunea financiară. Nu-și pot permite mai nimic și singurele produse pe care le pot alege sunt dintre cele mai ieftine. Și nici așa oamenii nu simt că au posibilitatea de a-și asigura strictul necesar, scrie PressOne.

Am văzut „Cel mai bun film prost” din România. Astăzi s-a lansat cel mai nou podcast narativ românesc, „Cel mai bun film prost”, un mystery podcast despre eșec, echipă, ambiții, despre industria românească de film, dar, în primul rând, despre un film care pare să se fi topit în neant. Povestea din spate e cam așa: în 2008, când Noul Val Românesc era în plin avânt, undeva lângă un sat de munte se turna următorul „blockbuster” al țării. Un thriller - un fel de „Blair Witch Project” autohton. Alex Lungu, student la film și sunetist pe-atunci, regizor și gazdă a podcastului acum, se întoarce 13 ani în timp ca să afle cum a dispărut filmul fără urmă. Să-i găsească pe toți cei implicați și să vadă ce s-a întâmplat de fapt, scrie Scena9.

„Clanurile universitare”. Povestea fiului care a primit ca zestre biroul de prorector al tatălui. Într-un nou episod al campaniei care supune dezbaterii publice fenomenul aşa-numitelor „clanurile din universităţi”, „Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu fostul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Prof.dr. Vasile Işan (FOTO) a avut mai multe momente importante, de cumpănă, în perioada de opt ani în care a condus universitatea - 2004 - 2012. Unul dintre cele mai dezbătute în spaţiul public s-a petrecut în 2009, atunci când acesta a propus Senatului modificarea Cartei universităţii pentru a stopa apariţia şi perpetuarea „clanurilor universitare”, scrie Ziarul de Iași.

Adrian Codirlasu, CFA Romania, despre majoarea dobânzii de politică monetară: Efectele vor fi pe piața monetară, dobânzile se vor majora, însă vom vedea și creșterea costurilor de finanțare în lei ale Guvernului. Erste Bank prevede o nouă majorare a dobânzii din 9 noiembrie. În a șasea sedinta de politică monetară din 2021, Consiliul de Administraţie al BNR, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25%pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021. Decizia vine pe fondul inflației galopante, care a ajuns la 5,25% și cel mai probabil ținta BNR va fi depășită până la finalul anului. Recent, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, explica că “dobânda este cel mai puternic instrument și ultimul”. Prin măsura adoptată astăzi, mesajul BNR este unul clar- intervine în piață și aplică ultimul instrument de domolire a inflației. De altfel, în scenariul de bază, BNR prognoza, pe termen mediu, o inflație de 5,6%, la finalul acestui an și 3,4% pentru anul viitor. Însă, incertitudinile au dus la estimări ratate inclusiv de Băncile Centrale. BCE încă menține ipoteza unui inflații „tranzitorii” si consideră că presiunile prețurilor se vor diminua în 2022. Dar analiștii economici pun la îndoială acest lucru, datele revizuite ale economiștilor din băncile comeriale vorbesc despre o inflatie de peste 7%, daca ne uităm la estimările Raiffeisen Bank, sau de 6%, in cazul economistilor BCR, scrie Bankingnews.ro.