Facturile la energie și uleiul au dus inflația la 6,3% în septembrie

Inflația a urcat în septembrie la 6,3%, mult peste estimările anterioare ale Băncii Centrale. Topul scumpirilor e condus de energia electrică și ulei, urmate de gaze, combustibili și cartofi. Potrivit unor estimări ale economiștilor șefi din bănci, prețurile ar putea crește la finalul anului cu circa 7%, fenomenul inflaționist afectând nu doar România, ci întreaga lume.

Pețurile au crescut mult peste așteptările analiștilor chestionați de Bloomberg (consensul era de 5,8%) atât la produsele alimentare cât și la cele nealimentare și la servicii (unde deprecierea leului la serviciile calculate în funcție de cursul euro a scumpit și mai tare factura).

Potrivit celui mai recent comunicat al BNR, actualele evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină.

Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului național de redresare și reziliență, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate, mai spun bancherii centrali.