Pentru că nu-și cunoaște domeniul de care se ocupă, Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor, continuă să șocheze. Declarația inițială dădea de înțeles că cei cu salarii mari plătesc prea mult la stat și poate ar trebui să plătească mai puțin. Alții s-au gândit la o discuție care se poartă mai cu discreție în zona politică, despre servicii gratuite mai puține pentru cei cu venituri mici. Ministrul Finanțelor a revenit aseară cu o precizare, tot vagă, deoarece încă nu știe domeniul Finanțelor, dar acum înțelegem ce a vrut să transmită: pentru că multe persoane au venituri mult mai mari, pe lângă salarii (precum PFA, PFI, drepturi de autor, microîntreprinderi etc.) acestea ar trebui să adune toate veniturile la un loc și să plătească contribuția la sănătate la un plafon de câteva salarii medii. Asta pentru că, de fapt, acele persoane contribuie mult mai puțin. Măsura ar însemna mai mulți bani la bugetul de sănătate, deoarece colectezi din venituri pe care nu le încasai.

Taxarea muncii si ministrul FinantelorFoto: Pixabay

HotNews.ro a discutat pe temă cu avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor pentru că este, de fapt, o idee mai veche a sa.

Prima dată, un scurt istoric pentru a se înțelege mai bine

“Până în februarie 2017 a existat a existat un plafon la contribuția la pensii, la CAS, doar la individual. La angajator era la 5 salarii medii. La angajator era o plafonare care niciodată nu a fost aplicabilă: 5 salarii medii înmulțit cu numărul mediu e angajați. Adică doar la companiile care avea salariul mediu peste 5 salarii medii, ceea ce nu avea nimeni atunci. Salariu mediu de peste 3.500 euro nu avea nimeni atunci”, a explicat Biriș.

Acesta a fost eliminată în 2017.

„În Codul fiscal din 2015 era introdusă o plafonare la contribuția individuală la sănătate, care a fost amânată 1 an, a intrat în vigoare și s-a aplicat doar în ianuarie 2017, după care a fost eliminată cu cealaltă plafonare”, a explicat el.

• Ideea este cu plafonarea este obligatorie pentru a face rezonabilă conformarea voluntară. Salarii mari în România, peste 3.000 de euro nu sunt decât vreo 40.000 – 50.000. Salarii de peste 3.000 de euro le scoatem doar din Sectorul 1.

Unde sunt restul?

„Restul sunt pe microîntreprinderi, PFA, PFI, drepturi de autor și pe alte forme. Asta pentru că la salariile mari nu se prea dau banii la negru, ci se maschează”, explică Gabriel Biriș.

• În 2016, când eram secretar de stat, motivul pentru care am venit cu ideea mutării contribuțiilor a fost tocmai plafonarea bazei de calcul pe suma veniturilor, nu pe fiecare venit în parte. La sănătate, de exemplu, nu mă îmbolnăvesc de 5 ori dacă am 5 locuri de muncă. De aceea trebuie plafonată.

„Ca să pot să plafonez pe suma veniturilor, trebuie să le putem aduna bazele impozabile, că nu pot să adun mere cu pere. Ca să poți aduna baza impozabilă de la salariu cu cea de la PFA, PFI, drepturi de autor și toate celelalte pentru sănătate, trebuia să scapi de contribuțiile angajatorului și să le incluzi în brut, adică în baza de calcul a contribuțiilor. Să nu mai ai 2 cote: contribuția individuală și a firmei. De aceea am venit cu ideea”, a mai arătat el.

Acum se poate face plafonarea pe suma veniturilor, iar dacă elimini și excepțiile din Codul fiscal, poți să scazi taxarea pe muncă pentru toată lumea

„Acum avem toate instrumentele. S-au mutat contribuțiile, s-a introdus și declarația unică, e foarte ușor să o faci acum, dar pe suma veniturilor, nu pe fiecare venit în parte”, a explicat Biriș.

• Plafonarea ar putea să funcționeze, de exemplu, la 3 salarii medii, cu o singură condiție: să nu mai fie excepții (vezi la final care sunt excepțiile n.r.).

„Dacă cineva ar vrea să facă ordine, astfel s-ar putea reduce sarcina fiscală la salariile mici, dacă elimini toate scutirile. De plafonare beneficiază puțini și ai putea să scazi din baza de calcul a contribuțiilor acea deducere personală, care astăzi se scade doar la impozitul pe salarii, cea de bază”, a mai arătat el.

Ca să poată funcționa aceste două lucruri împreună, trebuie corectată „revoluția fiscală” făcută de Dragnea.

Ce au făcut atunci Dragnea și Vâlcov?

• Au crescut CAS. Ca să fi fost neutru transferul contribuțiilor, trebuia ca CAS să fie 21%, nu 25%, iar CASS (sănătate) ar fi trebuit să fie 8,8 sau 8,9% și impozitul pe venit de 16%.

• Dragnea a crescut CAS, CASS și ca să nu scadă netul oamenilor, a scăzut impozitul pe venit pe salarii, de la 16% la 10%. Practic, a luat 14 miliarde lei de la impozitul pe venit și le-a mutat bugetul de pensii. Transferul nu l-a folosit ca să scadă deficitul, ci ca să crească pensiile, că a zis că are bani de pensii.

• Ar trebui ca cotele de CAS și CASS să fie ajutate în jos și să le plafonezi cu cotele mai mici, iar impozitul pe venit să se întoarcă la 16%.

Principalele 10 excepții din fiscalitate

*listă creată cu ajutorul lui Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, care ne-a dat în martie un interviu.

1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%

2. Cercetători - scutire de impozit pe venit de 10%

3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II

4. Activități independente - Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

5. Contracte de activitate sportivă - sunt taxate similar activității independente

6. Drepturi de autor - avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

7. Venituri din chirii - impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.

8. Venituri din investiții - cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

9. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%

10. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)

Dacă s-ar renunța la mare parte din excepțiile de mai sus, combinat cu ideea anunțată și explicată mai sus, ar crește spațiul fiscal, ar fi mai mulți bani la buget, astfel încât taxarea pe muncă poate scădea pentru toată lumea.