​Cine câștigă cel mai bine în România. Topul salariilor de la stat, în funcție de domeniul de activitate Femeie educată, caut partener Fostul ministru USR Ioana Mihăilă recunoaște pentru presa de afară că tot Guvernul, inclusiv ea, a greșit nepregătind valul 4 Codirlașu, CFA: Inflația va ajunge la 7% pe sfârșit de an. Scumpirile i-au luat prin surprindere și pe economiști Guvernatorul Băncii Ungariei: economia României, progres impresionant ultimii 30 de ani Andreea Jijie: ”Mi se pare că există mai mult respect aici, față de modul de lucru din România" Mai multe companii din țară și de afară se interesează să cumpere portofoliul City Insurance. Milioanele de clienți sunt mină de aur CASS 2022: De anul viitor, sumele plătite de cei fără venituri pentru a se asigura opțional la sănătate vor fi mai mari La vânzarea caselor și terenurilor, impozitul se va calcula la nivelul valorii de piață, chiar dacă părțile se înțeleg pentru o sumă inferioară Specialist OMS, despre vaccinarea din România: Dacă acoperim la un nivel înalt pe cei vulnerabili, avem mai puțini oameni care ajung la spital și mor Cât adevăr e în afirmația „jocurile video dau dependență”?

Business reportFoto: Colaj foto

​Cine câștiga cel mai bine în România. Topul salariilor de la stat, în funcție de domeniul de activitate. România avea, la finalul anului trecut, aproximativ 1,24 de milioane de bugetari, 9.000 dintre aceștia fiind angajați doar în ultimele două luni din 2020. Cei peste 1,24 de milioane de angajați angrenați în instituțiile publice reprezintă 22% din totalul de 5,62 milioane de salariați înregistrați în mod activ în câmpul muncii, la nivelul întregii economii, potrivit datelor de la Ministerul Muncii. Bugetarul cel mai bine plătit din România câștigă lunar între 76.050 – 90.675 de lei. Ca domeniu de activitate, cele mai mari salarii au fost înregistrate în învățământul superior universitar și în activitățile profesionale, științifice și tehnice, unde două persoane încasează lunar un salariu brut cuprins între 130.000 – 155.000 de lei (76.050 – 90.675 de lei net). Urmează apoi un angajat care lucrează în administrația publică din România, care câștigă lunar un salariu de 100.000 și 130.000 de lei brut (58.500- 76.050), potrivit datelor din REGES/REVISAL, transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea wall-street.ro.

Femeie educată, caut partener. Să ne imaginăm un bal unde femeile și bărbații caută un partener de dans. În medie, bărbații sunt mai înalți decât femeile. Femeile caută dansatori cel puțin la fel de înalți precum ele. Și bărbații caută femei înalte, dar nu îi deranjează să danseze cu partenere mai scunde. Date fiind aceste criterii, se formează perechi, iar mai toată lumea își găsește un partener de dans cu o înălțime asemănătoare. (Știu că e un bal lipsit de diversitate, dar acceptați, vă rog, acest scenariu heterosexual de dragul argumentului.) Peste câteva zile începe un alt bal, dar acum femeile sunt, în general, mai înalte decât bărbații. Ce se va întâmpla dacă femeile și bărbații au aceleași preferințe privind înălțimea? Vom avea un grup mare de femei înalte care vor încerca să își găsească parteneri de dans dintr-un grup mai mic de bărbați înalți. Acești bărbați înalți și relativ mai puțini au de unde alege, pot face nazuri, pot dansa cu o femeie, apoi cu alta. De ce să se mulțumească cu o singură parteneră când sunt atâtea opțiuni disponibile? Și ce se întâmplă cu bărbații mai scunzi? O poveste similară se petrece în țările dezvoltate, dar nu este vorba de înălțime, ci de educație. Din cele mai vechi timpuri și până prin anii ‘80, bărbații au avut acces mai repede și mai ușor la educație superioară. Astăzi lucrurile stau altfel. Reducerea discriminării în educație și pe piața forței de muncă, extinderea protecției sociale și a accesului la mijloace contraceptive, și numeroase transformări socio-culturale au făcut ca femeile să rămână din ce în ce mai mult în sistemul educațional, scrie Radu Umbreș în Iscoada.

Fostul ministru USR Ioana Mihăilă recunoaște pentru presa de afară că tot Guvernul, inclusiv ea, a greșit nepregătind valul 4. Recent deținătoare a portofoliului Sănătății, Mihăilă a spus pentru site-ul Politico.eu că nu trebuie îndreptată vina doar către scepticismul popular pentru vaccinare, ci și spre guvern. S-a inclus și pe ea: „Pentru că am relaxat prea repede mesajul nostru despre cât de necesar este vaccinul”. Politicianul Ioana Mihăilă, expertul Răzvan Cherecheș, ambii din România, Vanya Rangelova, epidemiolog din Bulgaria, și Ramunė Kalėdienė, decanul Facultății de Medicină din Vilnius, sunt printre cei care au încercat să explice de ce țările lor au avut „O vară pierdută”, așa cum își intitulează site-ul Politico.eu articolul despre numărul dureros de morți înregistrat astăzi de câteva țări din estul Europei. Mihăilă, fost ministru al sănătății din partea USR în guvernul Cîțu, a spus că „cea mai bună pregătire pentru valul 4 ar fi fost o campanie eficientă de vaccinare”, scrie Libertatea.

Codirlașu, CFA: Inflația va ajunge la 7% pe sfârșit de an. Scumpirile i-au luat prin surprindere și pe economiști. „Inflația va continua să crească din cauza rundei a doua a creșterii prețurilor la energie și la petrol, precum și pe fondul creșterii celorlalte prețuri și va ajunge la 7% pe final de an”, a declarat reprezentantul CFA. Inflația a ajuns la cifra de 6,3% în septembrie, potrivit ultimelor date ale INS. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost raportate la electricitate (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (16,77) și alimente (4,26%) față de luna septembrie a anului trecut. Acest lucru i-a luat prin surprindere pe economiștii din România. Aceștia nu anticipau ca inflația să ajungă mai sus de 5,8%, ținând cont de ultimul sondaj Bloomberg, potrivit lui Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Mai mult decât atât, inflația de bază a urcat de la 3,2% la 3,6% față de anul trecut, ceea ce a însemnat de asemenea semnificativ mai mult față de anticipațiile economiștilor. În felul acesta, analiștii BCR anticipează că, fără sprijinul financiar pentru populație la consumul de gaz și electricitate, rata inflației va atinge 6,7% la sfârșitul anului. Aceștia consideră că dacă statul va acorda sprijinul promis pentru consumul la gaz și curent, inflația va coborî la 6% la finalul anului, scrie wall-street.ro.

Guvernatorul Băncii Ungariei: economia României, progres impresionant ultimii 30 de ani. Dacă în 1990, decalajul economic între România şi Ungaria era extrem de mare, în perioada care a trecut de atunci România a reuşit să îl reducă substanţial, ba chiar să devanseze Ungaria în anumite domenii. Dar acest progres a avut şi costuri, afirmă într-un articol comparativ guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei. Guvernatorul György Matolcsy analizează evoluţiile celor două ţări pentru a identifica măsurile adoptate în vederea dezvoltării şi care dintre cele urmate de România ar fi benefice şi pentru Ungaria. Ca punct de pornire Matolcsy foloseşte gradul de dezvoltare a ţărilor regiunii faţă de media Uniunii Europene, în 1990. Pe atunci, aceasta era de 34% în cazul României şi 57% în Ungaria, deci o diferenţă de peste 20%. Însă în cei 30 de ani care au trecut de atunci, proporţia a fost inversă în ce priveşte gradul de recuperare al acestui decalaj: 17,5% în Ungaria şi 37% în România. Când vorbim de dezvoltarea ţărilor foste comuniste, de cele mai multe ori sunt menţionate ca model ţările baltice. România a reuşit să urmeze o dinamică a dezvoltării similară cu cea statelor baltice, dar cu un preţ destul de mare: un grad ridicat al dezechilibrului financiar, explică Matolcsy, citat de RFI.

Andreea Jijie: ”Mi se pare că există mai mult respect aici, față de modul de lucru din România". Andreea Jijie a venit în Germania acum 11 ani, cu un stagiu de pregătire, la DHL Bonn. După un an i s-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, așa că s-a decis să rămână în Bonn. Cum priveşte ea Germania? După unsprezece ani, în care a muncit și locuit în Bonn, Andreea e de părere că societatea germană este una conservatoare, unde inovațiile și schimbările se produc uneori prea lent. ”Ceea ce sper să se schimbe este partea de digitalizare. Era un slogan al CDU, care spunea: ‘digitalizarea acum și pentru toată lumea’. Și mi s-a părut puţin comic, pentru că CDU a fost multă vreme la putere și tot ce ține de digitalizare este la pământ aici, în Germania, hârtii peste hârtii. Asta sper să se schimbe, inclusiv partea de birocrație." Andreea Jijie mai are câteva exemple: "Felul în care au apărut mașinile electrice în SUA, unde Tesla a împins foarte mult inovația în segmentul acesta. Industria auto din Germania s-a adaptat foarte încet la noile schimbări, de abia acum VW și celelalte firme germane mi se pare că-i prind un pic din urmă pe americani. Germanii sunt orientați către proces și atunci, ca popor şi cultură, cred că le este foarte greu să prindă valul acesta al digitalizării și al inovației. Se mișcă destul de greu pentru a crea un spațiu necesar start-up-urilor, deși Berlinul este acum foarte mult axat pe partea asta, scrie DW.

Surpriză în falimentul City Insurance. Mai multe companii din țară și de afară se interesează să cumpere portofoliul fostului lider din RCA. Milioanele de clienți sunt mină de aur. Cel puțin două societăți de asigurare, dintre care una din afara țării, se interesează de portofoliul City Insurance, pe care ar vrea să îl achiziționeze după începerea procedurii de faliment, arată mai multe surse consultate de Economica.net. Una dintre firmele care s-au interesat este chiar Allianz Țiriac, cea mai profitabilă și mai solidă firmă de asigurări din România. Cealaltă firmă, al cărei nume încă nu îl putem publica, este un mic asigurător din zona fintech care și-ar face astfel debutul pe piața din România. Pentru că este format mai ales din polițe RCA care dacă nu expiră de la sine vor fi oricum denunțate în maximum 90 de zile de la deschiderea procedurii de faliment, portofoliul City Insurance nu este interesant atât pentru contractele de asigurare în sine cât pentru datele pe care le conține, scrie economica.net.

CASS 2022: De anul viitor, sumele plătite de cei fără venituri pentru a se asigura opțional la sănătate vor fi mai mari. Odată cu creșterea salariului minim, programată pentru începutul anului viitor, va crește, în mod automat, și suma ce trebuie plătită la Fisc de persoanele ce nu au venituri și care vor să se asigure opțional la sănătate. Asigurarea anuală voluntară reprezintă, potrivit Codului fiscal, 10% din valoarea a șase salarii minime brute. Asta înseamnă că, ținând cont de faptul că salariul minim va crește, de la 1 ianuarie, la 2.550 de lei, valoarea de plată pentru asigurarea voluntară se va majora în consecință. Salariul minim brut pe țară pentru anul 2022 a fost oficializat acum câteva zile, valoarea acestuia fiind stabilită la 2.550 de lei. În momentul de față, salariul minim brut pe ţară are valoarea de 2.300 de lei. Una dintre consecințele creșterii salariului minim este și majorarea, de anul viitor, a valorii contribuției la sănătate (CASS) de plată pentru cei care vor să se asigure la sănătate și plătesc voluntar contribuția, scrie avocatnet.ro.

La vânzarea caselor și terenurilor, impozitul se va calcula la nivelul valorii de piață, chiar dacă părțile se înțeleg pentru o sumă inferioară. În situația în care se vând case și terenuri pe o sumă mai mică decât valoarea minimă de piață, impozitul datorat statului se va calcula la nivelul valorii de piață, prevede un proiect adoptat luni de Senat. În momentul de față, impozitul se calculează la valoarea declarată de vânzător și de cumpărător, chiar dacă aceasta este sub valoarea pieței. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat ca primă Cameră parlamentară, astfel că, pentru a se aplica, mai trebuie să treacă și de votul decisiv al Camerei Deputaților. În esență, autoritățile vor să evite situațiile în care la stat ajunge un impozit mai mic decât ar trebui, atunci când părțile se pun de acord, la vânzarea unei case sau a unui teren, asupra unui preț mai mic decât cel al pieței, scrie avocatnet.ro.

Specialist OMS, despre vaccinare: Dacă acoperim la un nivel înalt pe cei vulnerabili, avem mai puțini oameni care ajung la spital și mor. România ar trebui să-și reanalizeze strategia de vaccinare periodic și să se asigure că persoanele în vârstă și cele vulnerabile primesc vaccinul, pentru a fi protejate de valurile de COVID-19 viitoare. În plus, pentru a contracara pandemia, nu avem voie să renunțăm la celelalte măsuri care am văzut deja că funcționează: purtarea măștii și distanțarea socială.

Asta spune Siddharta Sankar Datta, consilier regional al Organizației Mondiale a Sănătății pe probleme de imunizare și control al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. El a vorbit despre ce trebuie să conțină o strategie de vaccinare care ajunge la grupurile vulnerabile și ce șanse are România să atingă o țintă de 40% din populație vaccinată la finalul lunii decembrie, într-un interviu pentru PressOne.

Cât adevăr e în afirmația „jocurile video dau dependență”? În timp ce liderii politici și cercetătorii încearcă să înțeleagă cum să abordeze problema dependenței de jocuri video, o companie a dezvoltat unul pentru a trata ADHD. Dacă te-ai jucat pe calculator în copilărie și ai avut părinții alături să te mustre de fiecare dată când vedeau că nu te miști de pe scaun, probabil îți amintești și despre cum ți se zicea că din cauza acestora o să-ți pierzi atenția, că nu te vei mai putea concentra. Părinții care nu înțelegeau jocurile video găseau un refugiu confortabil în a spune că acestea sunt dăunătoare, că provoacă dependență și că afectează copilul care, în loc să bată mingea afară, stă și bate în tastatură. Acest discurs există în continuare, alimentat adesea și de-o frică a părinților de a avea un copil care nu se poate integra social. În schimb, pentru mulți tineri, internetul și jocurile video online reprezintă un spațiu unde se pot simți confortabil, pot arăta cine sunt cu adevărat și pot experimenta cu diverse personalități, scrie mindcraftstories.ro.