​Doar pentru una din cinci firme băncile au adăugat între serviciile oferite și legarea gratuită a casei de marcat la POS, arată un studiu publicat joi pe blogul BNR, document realizat de Agnes Nagy și Amalia Fugaru. De asemenea, 14% dintre IMM-urile românești nu au găsit la instituția de credit un partener în completarea documentației necesare accesării unei linii de credit. Certificate digitale calificate gratuite pentru a semna oricând și oriunde, o funcție care ar fi ușurat activitatea companiilor in interacțiunea lor atât cu autoritățile statului în pandemie, este semnalată doar de 17 la sută dintre IMM-uri.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

Ce mai arată documentul:

• În România existau aproximativ 1,36 milioane entități economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri și 985 de mii de companii) în 2019. Circa 10% dintre companii au apelat la credite bancare în anul 2020 și 2021 majoritatea finanțării lor provenind din reinvestirea profitului. Băncile comerciale declară că se află în concurență pentru acordarea de credite către 20 la sută dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.

• Majoritatea IMM-urilor chestionate (56,1 la sută) au relații financiare doar cu o singură bancă comercială, în timp ce un sfert dintre acestea folosesc serviciile oferite de două instituții de credit, iar una din zece IMM-uri apelează la mai mult de trei bănci pentru a își acoperi nevoile de servicii financiare. Patru la sută din firme folosesc serviciile a mai mult de trei bănci.

• Cele mai multe dintre întreprinderile care au relație cu o singură bancă activează în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor (30 la sută), iar 22 la sută dintre ele în industria prelucrătoare, în timp ce 10 la sută sunt angrenate în construcții.

• Între produsele bancare oferite firmelor cel mai popular este linia de credit, care este accesată de 40 la sută dintre ele.

• Una din zece companii din totalul eșantionului are linii de credit de la două bănci, iar aceste companii sunt în principal întreprinderi de dimensiuni mici și activează în principal în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (37 la sută), respectiv în ramura transport și depozitare (19 la sută).

• Având în vedere că linia de credit pare să fie instrumentul de credit preferat de IMM-uri, era de așteptat ca băncile să ușureze efortul IMM-urilor în accesarea acestuia. Conform datelor din acest sondaj, pentru o treime dintre firmele care au accesat acest instrument, pregătirea documentației a durat, în medie, două săptămâni, în timp ce pentru aproape 30 la sută dintre ele durata a fost de 1 săptămână, iar pentru 5 la sută dintre IMM-uri procedura a durat mai mult de o lună.

• Majoritatea IMM-urilor care au accesat o linie de credit de la bănci au beneficiat de sprijinul instituției de credit în întocmirea documentației. Astfel, pentru 40 la sută din aceste firme banca a ajutat firma pas cu pas în întocmirea dosarului, iar în cazul unora dintre aceste firme banca chiar a completat dosarul pe baza informațiilor pe care deja le deținea despre companie.
  

• Un sfert dintre firmele chestionate au accesat un credit de investiții în ultimii doi ani. Jumătate dintre acestea au avut o interacțiune pozitivă cu instituția de credit pentru că aceasta le-a acordat ajutor pas cu pas în completarea dosarului. Pe de altă parte, puțin peste o treime dintre aceste companii au primit doar indicații la întocmirea actelor necesare aprobării creditului. În ambele cazuri, companiile mai mult reprezentate sunt cele de mărime mică, ceea ce arată că nu dimensiunea întreprinderii este cea care determină atitudinea băncii față de clientul IMM. Pe de altă parte, ramura în care activează IMM-ul influențează decizia băncilor, în sensul în care companiile din transport și depozitare sunt dezavantajate față de cele din comerț și industria prelucrătoare.

• Durata medie a întocmirii dosarului necesar accesării unui credit de investiții s-a situat între două săptămâni (aproape 40 la sută din răspunsuri) și o lună (aproape 30 la sută din răspunsuri). Este de subliniat faptul că aproape una din cinci companii care a luat un credit de investiții a reușit să finalizeze documentația în decurs de o săptămână, iar 15 la sută dintre IMM-uri au avut nevoie de peste o lună pentru a întocmi actele.

• Alternativa utilizării creditului de la IFN nu a fost utilizată de IMM-uri în ultimii doi ani decât în proporție de 17 la sută. Principalul motiv care a făcut IMM-urile să apeleze la creditarea de la IFN-uri a fost, în aproape jumătate dintre cazuri, nevoie urgentă de lichiditate. Argumentul principal pentru apelarea la IFN și nu la alte soluții de finanțare în cazul IMM-urilor a fost, cel puțin pentru 40 la sută dintre ele, profesionalismul IFN-ului, care a găsit soluția de finanțare optimă pentru nevoia companiei. Avantajul pe care aproape o treime dintre IMM-urile care au lucrat cu un IFN îl percep, în relația de creditare cu un IFN relativ la cea cu o bancă, este faptul că numărul de acte necesare este mai mic decât la o bancă.

• Doar pentru una din cinci firme a fost adăugat între serviciile oferite de bănci și legarea gratuită a casei de marcat la POS. Certificate digitale calificate gratuite pentru a semna oricând și oriunde, o funcție care ar fi ușurat activitatea companiilor in interacțiunea lor atât cu autoritățile statului în pandemiei, este semnalată doar de 17 la sută dintre IMM-uri. Dintre aceste firme, cele mai numeroase sunt microîntreprinderi care activează în comerț.

• Un alt serviciu, care ar putea atrage IMM-urile către bănci, este cel de direct debit cu alți clienți/parteneri ai băncii la care au contul curent. O astfel de variantă de scădere a costurilor de management al lichidității pentru IMM-uri este oferit doar pentru 14 la sută dintre ele.

• Fintech-urile, fie ele persoane juridice din România sau din spațiul UE, sunt mult mai eficiente decât băncile în ceea ce privește serviciile de management al lichidității, iar certificatele digitale calificate sunt ușor de integrat pentru ele, având în vedere că ele lucrează inclusiv cu cele mai noi mijloace digitale.

• Băncile comerciale au un avantaj competitiv în fața oricărui fintech. Natura relației lor cu firmele, din toată țara și din mai multe ramuri economice, le permite să capete o cunoaștere în amănunt a mersului economiei. În acest caz, este de așteptat ca băncile să atragă clienții cu servicii de consultanță legate atât de evoluția economiei românești, cât și de evoluția domeniului în care îți desfășoară activitatea IMM-ul client, respectiv cu programe de educație financiară. Cercetarea de față arată că astfel de servicii sunt oferite pentru 42 la sută dintre IMM-uri. Cele mai multe dintre IMM-urile care primesc astfel de informații (20 la sută din IMM-urilor cuprinse în eșantion) primesc de fapt generalități legate de evoluțiile economice din țară.

• Consultanță cu privire la domeniul în care firma își desfășoară afacerea este acordată doar pentru 13 la sută din IMM-uri, iar dintre acestea doar 17 la sută sunt companii care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, ceea ce echivalează cu 27 la sută din totalul companiilor care sunt angrenate în construcții, conform eșantionului ales.

• Relația actuală a IMM-urile cu băncile comerciale este complicată și de faptul că pentru 59 la sută dintre acestea, băncile comerciale nu oferă niciun serviciu suplimentar, cu excepția contului curent.

• Încurajator este faptul că o treime din totalul firmelor din eșantion consideră că, în prezent, băncile comerciale se implică în completarea dosarului de credit și au servicii de consultanță mai bune. IMM-urile ar fi interesate să acceseze un credit de la bănci. Cu toate acestea, finanțarea prin credit este considerată atractivă doar în contextul dobânzilor scăzute, care nu par să mai fie o realitate pentru mult timp.

N.Red: Cercetarea a avut ca obiectiv analiza modului în care întreprinderile mici și mijlocii își evaluează relația cu băncile comerciale din România. Eșantionul a fost construit astfel încât să includă cât mai multe întreprinderi din aceste grupe, de aceea rezultatele nu pot fi extrapolate la ansamblul relațiilor tuturor tipurilor de entități cu băncile. Sondajul nu este reprezentativ la nivelul țării, pentru că a cuprins doar câteva județe din Transilvania.

Repartizarea geografică a răspunsurilor sondajului, nereprezentativă pentru nivelul întregii țări, arată că firmele din patru județe – Harghita, Sălaj, Cluj și Mureș – însumează peste 90 la sută din totalul companiilor incluse în cercetare. Astfel, răspunsurile validate ale companiilor din Harghita au reprezentat 29,1 la sută din total, urmate de 25,6 la sută în județul Sălaj, 20,9 la sută Cluj, respectiv 15,7 la sută în cazul județului Mureș. Structura, după numărul de salariați, este similară în județele incluse în sondaj cu structura la nivel național. Repartizarea în profil teritorial a companiilor este de 55,8 la sută pentru mediul urban și 44,2 la sută în mediul rural.