Iarna administrației locale: 25 de mari orașe cer de la buget 1,25 mld. bani de încălzire. Sunt doar vârful icebergului ​Secretul din spatele diferențelor de preț al apartamentelor Câștigătorii Nobelului pun teoriile macroeconomice sub lupa experimentului științific Cei mai mulți care refuză vaccinarea sunt cei cu studii superioare. Ce îi reține? Plafonarea prețurilor la energie: o veste bună și una proastă Vasile Bănescu: Preotul de la Mănăstirea Durău nu ar trebui să mai predice un timp 10.000 de angajați aduși din Asia muncesc deja în restaurantele și hotelurile din România, și e bătaie și pe ei! Problemele de acum ale sectorului HoReCa România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom Românii sunt nemuritori, mai ales atunci când mor De ce „merge și-așa” în lucrările publice? Vaccinarea și certificatul verde devin măr al discordiei și în banking!

Business reportFoto: Colaj foto

Iarna administrației locale: 25 de mari orașe cer de la buget 1,25 mld. bani de încălzire. Sunt doar vârful icebergului. 1,25 de miliarde lei – aceasta este suma pe care o cer de la guvern administrațiile locale din 25 de municipii – în principal mari orașe – ca ajutoare pentru plata facturilor la încălzire în iarna care vine. Ele sunt, însă, doar ”vârful icebergului”, pentru că majoritatea dintre cele 319 orașe din România se bazează în continuare pe sisteme centralizate de încălzire.

Costurile totale socotite de cele 25 de administrații se ridică la 1,8 miliarde, încă câteva sute de milioane s-ar găsi în bugetele locale. Problema încălzirii în marile orașe este presantă în condițiile în care costul energiei crește necontrolat, iar proiectul de lege de plafonare a prețurilor la energie – adoptat miercuri de Parlament – nu schimbă cu nimic datele problemei, scrie cursdeguvernare.ro.

​Secretul din spatele diferențelor de preț al apartamentelor. Indiferent la ce oraș ne referim, în interiorul lui putem găsi proprietăți imobiliare, fie ele apartamente, fie spații comerciale, ori spații de birouri ale căror prețuri variază foarte mult, atât între segmentele de calitate de care fac parte, dar și chiar în cadrul aceleași categorii. De asemenea, sunt diferențe de preț între apartamentele dintre diferitele zone ale unui oraș, dar vedem diferențe importante chiar și între apartamentele din aceeași zonă a orașului, din același cartier, poate chiar și aceeași stradă. Dar de unde vin aceste diferențe între prețurile de vânzare ale acestor proprietăți? Vine din calitatea materialelor de construcție? Este un apartament de 1 milion de euro făcut din materiale exponențial mai bune decât cele folosite pentru un apartament de 100.000 sau 200.000 de euro? Ei bine, se pare că nu, scrie wall-street.ro.

Câștigătorii Nobelului pun teoriile macroeconomice sub lupa experimentului științific. Premiul Nobel în economie din acest an nu a fost oferit pentru cele mai credibile teorii economice, ci pentru atitudinea cea mai onestă în fața unor dileme sociale.

David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens intră într-un bar. Deși orice motiv este un motiv suficient de bun să celebrezi, motivul lor este mai bun decât altele: anul acesta au primit premiul Nobel în economie. Știind că vorbește cu niște experți, barmanul îi întreabă „Care să fie, domnilor, cea mai bună bere?”. Laureații răspund în cor: „Nu știm încă, dar știm o metodă prin care putem să aflăm”. Tot dialogul se desfășoară în engleză, desigur. Laureații sunt profesori în economie la Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology) și Stanford. Gluma este că anul acesta Nobelul în economie a fost acordat pentru contribuții metodologice și empirice. Calitatea acestei glume poate fi contestată, la fel cum poate fi contestată întreaga teorie economică. Exact asta au făcut cei trei cercetători în ultimii 30 ani – au demontat concluzii centrale ale economiei clasice folosindu-se de metoda observației științifice, scrie mindcraftstories.ro.

Rezultatele unui studiu pe 5 milioane de oameni din SUA: cei mai mulți care refuză vaccinarea sunt cei cu studii superioare. Ce îi reține? Cercetătorii americani de la Universitatea Carnegie Mellon și de la Universitatea din Pittsburgh și-au unit eforturile în primăvară și au demarat un studiu care să arate care este profilul persoanelor reticente la vaccinare. Specialiștii au lansat un sondaj adresat unui număr de 5.121.436 de milioane de cetățeni americani adulți, care să fie chestionați în legătură cu intenția lor de a se vaccina. Cei care au răspuns cu „probabil” sau „cu siguranță, nu” au reprezentat 35,6% din total și au fost clasificați ca fiind „reticenți la vaccinare”. În ciuda unei campanii reușite de vaccinare, autoritățile Statelor Unite au constatat că există un procent destul de important de persoane care ezită să se vaccineze și care poate periclita atingerea pragului de imunizare în masă, scrie Libertatea.

Plafonarea prețurilor la energie: o veste bună și una proastă. Legea pentru compensarea facturilor la energie a fost adoptată de Parlament, merge la promulgare, iar prevederile sale se vor aplica de la 1 noiembrie. Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat după adoptarea actului normativ că piața se va calma, că furnizorii au timp să se organizeze și că persoanele care doresc să amâne plata facturilor trebuie să facă o solicitare la companiile furnizoare. Consumul de energie la marii consumatori, exceptați de la plafonarea prețurilor, are pondere mare în costurile de producție ceea ce va duce la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor, avertizează profesorul Ionuț Purica, expert în energie, citat de RFI.

Familia Păun luptă pentru dreptate în Germania. Părinţii lui Vili Viorel Păun, tănărul român ucis în atentatul rasist de la Hanau, din 19 februarie 2020, nu renunţă la lupta cu autorităţile. După multe erori evidente şi după ce s-a aflat că la linia de urgenţă a poliţiei din Hanau nu exista îndeajuns personal în seara atentatului soldat cu 9 victime, procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Decizia a fost dată publicităţii pe 25 iunie, la mai bine de 16 luni de la uciderea celor 9 tineri din motive xenofobe, procurorii considerând că vina este una "organizaţională" şi că nici dacă apelurile la linia de urgenţă ar fi fost preluate, Vili Viorel Păun nu ar fi fost automat salvat, potrivit DW.

Vasile Bănescu: Preotul de la Mănăstirea Durău nu ar trebui să mai predice un timp. Preotul de la Mănăstirea Durău, care a spus recent că vaccinul este otravă, nu ar trebui să mai predice un timp în Biserică – a spus la Europa FM purtătorul de cuvânt al patriarhiei, Vasile Bănescu. El a subliniat că preoții care au transmis mesaje antivacciniste trebuie să fie sancționați de centrele eparhiale de care aparțin. Sancțiunile pot merge de la o simplă mustrare până la interzicerea de a mai sluji în Biserică.

“Centrele Eparhiale de care aparțin aceste personaje, rare …n-aș spune că sunt foarte multe, dar pot fi foarte smintitoare pentru mulți dintre cei care-i ascultă … trebuie sancționate, de la o mustrare, ulterior retragerea de la slujire temporară. Apropo de acest părinte monah care s-a trezit debitând enormități … el, în mod normal, nu ar mai trebui să aibă acces la un act predicatorial. El nu ar mai trebui să predice un timp. El a primit o mustrare. Așadar, retragerea temporară de la slujire și, dacă recidiva apare, sunt sancțiuni și mai mari, se poate ajunge la caterisirea, pentru lucruri cu adevărat grave “- a spus purtătorul de cuvânt al patriarhiei, Vasile Bănescu, la Europa FM.

10.000 de angajați aduși din Asia muncesc deja în restaurantele și hotelurile din România, și e bătaie și pe ei! Problemele de acum ale sectorului HoReCa. Pe lângă scăderea activităţii, sectorul HoReCa se confruntă şi cu o mare problemă de la începutul pandemiei şi până acum: lipsa personalului. După cum arată Ion Biriş, preşedinte HORA, în România lucrează circa 10.000 de angajaţi din ţări non - UE, majoritatea din Nepal, Vietnam şi Sri Lanka. „Salariile acestora sunt de 5-700 de euro net, cazarea şi cele câteva mii de euro aducerea lor în România. Problema este că legislaţia nu ne securitizează, iar muncitorii pot schimba angajatorul în câteva luni”, spune Biriş, citat de Economica.net.

România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom. De la nivel central, se dau asigurări că sunt cantităţi de gaze, dar oraşe bogate precum Timişoara sau Arad sunt deja în frig sau sunt pe cale să nu-şi poată plăti facturile. La ce bun atunci profiturile companiilor de stat Romgaz sau Hidroelectrica? În iulie peste 40% din consumul in­tern de gaz al României a venit de la Gazprom, nivel record. Acum, în prag de iarnă, marile oraşe ajung să îşi ţină oamenii în frig, primăriile ne­având bani de facturi. În această distopie eco­nomică, gazul românesc din Marea Neagră zace neatins, scrie ZF.

Românii sunt nemuritori, mai ales atunci când mor. Românii se cred nemuritori. N-ar fi nimic rău în asta, dacă n-ar muri pe capete în timp ce-și duc viețile de parcă n-ar mai exista și ziua de mâine. Însă discrepanța asta între ce visează mulți dintre noi și realitate este una dureroasă. Și se repetă mai des decât am crede. De exemplu, 90% dintre români consideră că centura de siguranță e foarte importantă în mașină. Dar doar 40% dintre șoferi insistă ca pasagerii din spate să poarte centura, și doar 27% dintre pasagerii care călătoresc pe bancheta din spate și-o pun efectiv, scrie PressOne.

„Las-că merge și-asa! Timpul trece, leafa merge, hai cu drag muncim!”. De ce „merge și-așa” în lucrările publice? Pe vremuri circula un banc despre sfârșitul lumii, care pentru noi românii ar veni mai târziu pentru că oricum suntem cu 100 de ani în urma americanilor. Lăsând la o parte bancul, această rămânere în urmă față de țările civilizate este reală. Ceea ce este mai grav, se pare că nimeni din administrația centrală sau locală nu încearcă să schimbe ceva. Și nu vorbesc aici de lucruri complicate, de mega-lucrări publice de infrastructură națională. Vorbesc despre chestii mici, mărunte, la îndemâna oricărei autorități contractante, scrie project-e.ro.

Vaccinarea și certificatul verde devin măr al discordiei și în banking! ”Dorim să-ți comunicăm faptul că începând din data de 26.10.2021, în unitățile BRD, se va permite accesul doar persoanelor care dețin un Cerificat Digital al UE privind COVID – 19. În cazul în care nu poți prezenta dovada deținerii unui Cerificat Digital al UE privind COVID – 19 valid (care atestă vaccinarea, respectiv trecerea prin boală), accesul în unitate este interzis, cu excepția activităților cu caracter urgent și te invităm să accesezi serviciile bancare prin intermediul automatelor bancare (ATM/MBA/Robo) sau prin aplicațiile de bancă la distanță (You, MyBRDNet si MyBRD Mobile)”, este anunțul BRD Groupe Societe Generale, care a pus pe jar mulți români, în special din rândul celor care nu vor sau nu pot să-și facă vaccinul împotriva COVID – 19, și a creat un efect de domino la nivelul întregii industrii de profil. Speriați de faptul că toate băncile se vor alinia ”deciziei de moment” a BRD, clienții celorlalte instituții de credit au luat cu asalt paginile oficiale de pe rețelele sociale pentru a afla dacă sunt preconizate restricții pentru persoanele care nu dețin certificat verde, scrie bankingnews.ro.