Muncim mai puțin, dar nu avem timp. De ce nu ne ajunge ziua? ● Europa mea: Educația ne ajută să depășim mai ușor orice fel de criză ● În numele liberalismului, România a ajuns la terapie intensivă ● Certificatul verde privind COVID-19: Cum poate fi obținut de românii care s-au vaccinat și în țară, și în străinătate ● Politicienii se ceartă pe certificatul verde pentru angajați. Este încălcat dreptul la muncă? ● Numărul de locuri în parcările publice a crescut cu peste 20000 în 2021. Cluj Napoca are cele mai mari venituri din exploatare, Oradea dă cele mai multe amenzi ● PNRR a primit aprobarea finală, ceea ce înseamnă că banii vor veni în țară, iar autoritățile pot demara investițiile și reformele ● Ce booster să-mi fac?
Muncim mai puțin, dar nu avem timp. De ce nu ne ajunge ziua? Numărul mediu de ore pe care le petrecem la muncă scade de la un an la altul. În ultimul sfert de secol, am tăiat, la nivelul UE, 1,3 ore dintr-o săptămână de lucru. Și românii muncesc mai puțin, cu toate că încă e considerabil mai mult decât media UE. Și totuși, deși știm că oamenii stau mai puțin la job, studiu după studiu ne arată că suntem într-o criză de timp liber. Porțiunea din zi alocată relaxării a scăzut cu 1,5 ore/săptămână în ultimele decenii, conform unui studiu OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Așadar: am câștigat 1,3 ore din orele de lucru și am pierdut 1,5 ore din relaxare. Unde se duc orele lipsă și cum au reușit unii să fie „milionari ai timpului”, în timp ce mulți alții suferă de o formă modernă de sărăcie, cea a lipsei constante de timp?, scrie Panorama.
Europa mea: Educația ne ajută să depășim mai ușor orice fel de criză. Dincolo de dificultățile financiare pe care le-a provocat pandemia lucrătorilor independenți din cultură, ea acționează și la un nivel mai profund: ne face să ne îndoim de noi înșine și de profesiile noastre. La finalul lui 2016, la un an după ce-mi dădusem demisia de la ultimul meu job de birou și după ce mi se publicase primul roman, am fost la Muzeul Național al României din București la o prelegere despre restaurarea de textile. Îmi ieșise în cale anunțul și m-am dus din curiozitate. Am privit și am ascultat cu fascinație în ce constă munca restauratorilor (era vorba de covoare și haine vechi de sute de ani) și mi-am dat seama cât de mult ignorasem până atunci acest domeniu, scrie DW.
În numele liberalismului, România a ajuns la terapie intensivă. Haosul politic în care se zbate România de peste o lună reduce la minimum încrederea investitorilor în economia locală, iar antreprenorii români arată că situaţia actuală a pornit de fapt de la un premier care a spus mereu că face totul în numele liberalismului, o doctrină de care businessul este apropiat. „Avem o mare distanţă de la vorbe la fapte, pentru că în realitate, măsurile care au fost luate eu nu le-am simţit ca fiind foarte liberale. A început acea luptă în coaliţie, care nu a mai fost una în care cele trei partide au cântat pe acelaşi ton pentru noi, mediul de business, ci parcă stăteau unii cu ochii pe celălalt, urmărind nişte câştiguri electorale“, a spus Adrian Vascu, senior partner al Veridio, invitat la emisiunea de business ZF Live. Un spectacol de prost gust este ceea ce trăim în prezent, susţine şi Dragoş Anastasiu, fondator al grupului Eurolines, care alături de mai mulţi antreprenori a iniţiat o platformă ce îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani, scrie ZF.
Certificatul verde privind COVID-19: Cum poate fi obținut de românii care s-au vaccinat și în țară, și în străinătate. Cei vaccinați împotriva COVID-19 în țară au posibilitatea de a obține certificatul verde relativ simplu, fie în versiunea electronică, prin intermediul unei aplicații informatice, fie în format tipărit, de la direcția teritorială de sănătate publică, de la primărie sau de la serviciul de evidență a persoanelor. În schimb, românii care s-au vaccinat doar parțial aici, una dintre doze fiind administrată în țările Uniunii Europene (UE) sau în Regatul Unit al Marii Britanii, trebuie să parcurgă o procedură specială pentru a putea primi certificatul verde de la autoritățile române, scrie avocatnet.ro.
Politicienii se ceartă pe certificatul verde pentru angajați. Este încălcat dreptul la muncă? Impusă deja în multe tări, obligativitatea certificatului verde la locul de muncă provoacă dezbateri aprinse în România și a fost respinsă la Senat la un vot diferență. Cu excepția antivacciniștilor, nimeni nu-i contestă utilitatea, dar sunt câteva prevederi care generează controverse.
Acestea țin de diferențele de viziune în ce privește aplicarea certificatului, dar și a constituționalității din perspectiva restrângerii dreptului la muncă. La Senat au fost aduse o serie de amendamente proiectului guvernului, care se limita la introducerea certificatului verde doar pentru personalul medical. Concret, acum li se va cere certificatul verde tuturor angajaților din sectorul public și privat, potrivit Europei Libere.
Numărul de locuri în parcările publice a crescut cu peste 20.000 în 2021. Cluj Napoca are cele mai mari venituri din exploatare, Oradea dă cele mai multe amenzi. Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting publică a doua ediție a analizei Inventarul Parcărilor Publice, conform căreia România dispune, în acest an, de 1.174.941 locuri publice, față de 1.154.082 în 2020. Cu o toleranţă de 10% aferentă ratei de exactitate a răspunsurilor municipalităților, numărul total de locuri atinge 1.292.435. Potrivit analizei, în România, 151 orașe taxează utilizarea locurilor de parcare, 98 de localități nu taxează acest aspect, in timp ce 52 de primării nu au răspuns solicitărilor de informații, în cadrul legal. Tariful pentru parcările de reședinţă variază între 30 și 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 și 200 lei în orașele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepţia Bucureștiului și Clujului, unde limita maximă ajunge la 10 lei, scrie FinEco24News.
PNRR a primit aprobarea finală, ceea ce înseamnă că banii vor veni în țară, iar autoritățile pot demara investițiile și reformele. Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene și-a dat acordul pentru aprobarea formală a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Anunțul de astăzi al Consiliului vine după ce și Comisia Europeană avizase PNRR-ul României la finalul lunii septembrie. Avizul Comisiei de luna trecută a fost o etapă extrem de importantă din aprobarea PNRR deoarece Comisia este instituția care trebuie să implementeze planurile naționale din partea Uniunii Europene. Decizia de astăzi a Consiliului este ultima etapă formală din procesul de aprobare a PNRR. De acum se va putea semna și acordul de finanțare între România și Uniunea Europeană în baza căruia țara noastră va putea primi finanțarea de aproximativ 30 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru finanțarea planului de redresare, scrie Siegfried Mureșan pe project-e.ro.
Ce booster să-mi fac? Persoanele vaccinate complet cu unul dintre vaccinurile aprobate în România pot să-și facă o doză booster, nu neapărat cu vaccinul inițial. Care ar fi cea mai bună soluție? După ce campaniile de vaccinare au fost un relativ succes în majoritatea statelor occidentale (nu și în România, după cum se știe), apariția variantei Delta a coronavirusului și îngrijorarea că protecția dată de vaccin scade în timp – idee indusă în special de un studiu făcut în Israel pe vaccinul Pfizer/BioNTech – a determinat mai multe state, inclusiv România, să ia în considerare administrarea unei doze booster la șase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare. În România, administrarea dozelor booster pentru persoanele peste 18 ani a fost aprobată pe 22 septembrie și a început la finalul aceleiași luni. Persoanele care sunt vaccinate cu două doze ale unuia dintre vaccinurile Pfizer/BioNTech (Cominarty), Moderna (Spikevax) sau AstraZeneca (Vaxzevria) pot să-și facă un booster cu unul dintre vaccinurile de tip ARN mesager, Pfizer sau Moderna, cu condiția să fi trecut 180 de zile (șase luni) de la a doua doză. Pentru a obține doza booster, te poți programa pe platforma RoVaccinare sau te poți prezenta direct la un centru de vaccinare, scrie mindcraftstories.ro.
