​De ce inflația lovește altfel în România Unde s-a ajuns: 2.500 de lei/MWh preț al energiei electrice pentru un client non-casnic, propus de un furnizor mare Economist: Vârful scumpirilor nu a fost încă atins. Plafonările la energie doar amână problema Viața, furia și spaimele locuitorilor dintr-o comună fruntaşă la Covid-19 Covorul negru În vizită la un dictator „Ne-au tras pe linie moartă” 821 de ieșeni protestează, primarul îi ignoră, blocul cu adresă falsă se construiește până la capăt Sociolog despre trendul descendent de vaccinare: Prea mulți diletanți care iau decizii Plafonarea dobânzilor, o non-soluție pentru piețele financiare tot mai volatile Spioana din Poliţie: Poliţista din Oradea care-l ajuta pe Victoraş Micula "sifona" informaţii din bazele de date secrete

Business reportFoto: Colaj foto

​De ce inflația lovește altfel în România. Șocul din piața energiei nu doar că va duce inflația la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, ci va însemna și că 2021 va fi primul an din ultimii zece în care rata inflației va depăși creșterea salarială medie. Scăderea puterii de cumpărare va fi resimțită mai acut decât oricând din 2011 încoace. Și totul se întâmplă într-un moment în care ponderea lichidităților în economie (adică banii cei mai vulnerabili în fața inflației) se află la o cotă-record: peste 70% din masa monetară a României este astăzi lichidă. Non-explicația seacă „furtună perfectă” își face tot mai des loc în titluri de presă din întreaga lume, în încercarea analiștilor de a explica avansul galopant al inflației la nivel mondial. Scumpirea din energie, resimțită la scară globală, este principalul factor din spatele inflației. În termeni economici, astfel de oscilații violente sunt catalogate drept „șocuri”. Faptul că șocul energetic se suprapune pe o perioadă de consum în creștere nu poate decât să amplifice tendința, scrie Panorama.

Unde s-a ajuns: 2.500 de lei/MWh preț al energiei electrice pentru un client non-casnic, propus de un furnizor mare. Fără taxe și tarife. 2.500 de lei MWh, sau 2,5 lei/kWh, preț al energiei electrice fără tarife și taxe. Acesta este prețul propus de un furnizor mare unui client non-casnic din portofoliul său, valabil din luna decembrie. CEZ Vânzare a trimis zilele trecute unui client non-casnic cu care avea contract de furnizare o notificare privind noul preț al energiei active, potrivit documentului care a ajuns în posesia noastră. Cităm: “Notificare prin care vă aducem la cunoștință că începând cu data de 01.12.2021 prețul energiei electrice active aplicabil raportului contractual între părți, în conformitate cu Contractul de furnizare a energiei electrice, este de 2.500 lei/MWh. Prețul menționat mai sus reprezintă strict prețul energiei electrice active și nu include tarifele reglementate specifice (distribuție, transport și servicii de sistem), TVA, acciză, certificate verzi, contribuție pentru cogenerarea de înaltă eficiență, alte componente reglementate, scrie Economica.net.

Economist: Vârful scumpirilor nu a fost încă atins. Plafonările la energie doar amână problema. Plafonările prețurilor la energie vor reuși cel mult să amâne pentru primăvară inflația, care va continua să crească atunci când măsurile introduse de Guvern își vor înceta efectele, potrivit lui Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank. În scenariul de bază, Raiffeisen Bank anticipează că inflația va ajunge la 7,3% până la finalul anului, de la 6,3% în septembrie, urmând ca aceasta să-și continue urcarea pentru a atinge 8% în luna aprilie a anului 2022, după ce vor înceta măsurile de plafonare a prețurilor la energie, în viziunea lui Ionuț Dumitru. Ținând cont și de problema sanitară cauzată de pandemie, țara are nevoie urgentă de un Guvern stabil.

„Inflația crește și crește foarte repede, în primul rând din cauza creșterilor la energie, care afectează mai mult coșul de consum din România, pentru că noi avem o pondere mai mare a energiei, utilităților, din faptul că avem venituri mai mici”, a declarat Dumitru pentru wall-street.ro.

Viața, furia și spaimele locuitorilor dintr-o comună fruntaşă la Covid-19. „M-aș fi vaccinat, dar cum să ajung la Giurgiu când eu abia merg?” Din 22 octombrie, în comuna giurgiuveană Malu, aflată la 80 km de București, a fost instituită carantina, adică de la ora 6 AM, un echipaj al Poliţiei Locale stă parcat lângă plăcuţa cu numele localităţii. Fiind dimineaţă, poliţiştii servesc o gustare cu fructe, respectiv banane, la umbra unor boscheţi. În sat, o parte dintre locuitori se uită cu furie spre politicienii de la București, iar alții spun că ar fi vrut să se vaccineze, dar nu au cum să meargă la 50 km pentru asta. Maşinile care intră şi ies din Malu nu sunt controlate, oprite, îndemnate să meargă mai repede. Viaţa rulează obişnuit în comună, la fel şi moartea. Dacă nu primeau mesaj de la RO – ALERT, cu îndemnul ferm să „menţină igiena mâinilor” şi să poarte corect masca de protecţie, unii săteni mărturisesc că nici n-ar fi ştiut de carantină. Pe uliţe, nu se vede nici un poliţist care să-i ia la întrebări despre urgenţa deplasării, scrie Libertatea.

Covorul negru. La scurt timp după ce a pus ambele picioare pe pământ, omul și-a croit propriul drum. Opt mii de ani mai târziu de la prima bătătură de pământ, drumul ne este nu doar călăuză, ci un indice al evoluției noastre ca specie. Iată-i povestea. Există un drum pe care îl urăsc. Efectiv îl urăsc. Sunt 70 de kilometri de asfalt care unesc Târgu Frumos de Botoșani. Am folosit cuvântul „asfalt” din curtoazie lexicală, pentru că acel șir lung de gropi, petice și dâmburi – întrerupte din când în când de vreo surpătură – numai asfalt nu se poate numi. Nu zic că e cel mai prost drum din România, însă e suficient de prost încât transportul pacienților se face cu elicopterul, pentru că în ambulanță riscă să moară de la hurducături. S-a și întâmplat asta o dată. Din fericire, coșmarul amortizoarelor botoșănene pare să ia sfârșit, pentru că a început reasfaltarea acestei porțiuni, scrie Autocritica.ro.

În vizită la un dictator. Primul lucru care mi-a trecut prin minte atunci când am văzut, acum o săptămână, anunţul despre Klaus Iohannis care urma să facă o vizită în Egipt: "Imposibil!". Nu mă gândeam la vizita în sine. Ştiam că diplomaţia română are un istoric al călcatului în străchini, aşa că ideea unei vizite pentru a marca "115 ani de relaţii diplomatice" apărea ca ceva acceptabil pentru birocraţii din centrala ministerului din Aleea Modrogan. Mă gândeam că Klaus Iohannis, aşa cum îl ştiam, va fi tentat să viziteze Piramidele. Pentru orice om cu sensibilităţi normale, nu era momentul. Să fii Preşedintele unei ţări unde morţii nu mai încap în morgă sau la groapă, unde în fiecare zi piere echivalentul unui sat întreg pentru că Guvernul pe care tu l-ai numit nu s-a învrednicit să vaccineze populaţia, să ai o criză guvernamentală suprapusă peste o criză economică - toate acestea făceau imposibilă o vizită turistică. Chiar şi la extraordinarele Piramide, scrie Cătălin Avramescu în Bursa.

„Ne-au tras pe linie moartă”. În anii ‘90, statul român a creat o rețea extinsă de medici specializați în oferirea de servicii contraceptive. Astăzi, cei mai mulți doctori de această competență se află în pragul pensionării, numărul cabinetelor de planificare familială s-a redus drastic, resursele financiare aflate la dispoziția lor s-au evaporat, iar România e în coada clasamentelor europene în ce privește prevalența utilizării mijloacelor contraceptive moderne. Centrul de Planificare Familială din cadrul Spitalului Panait Sîrbu din București a fost înființat în 1990. „Reprezintă primul cabinet de acest fel din ţară” – după cum scrie chiar pe site-ul instituției medicale. Am încercat să programăm o consultație la acest centru. La telefon ni s-a spus că doctorița care se ocupă de planificare familială este în vârstă și, în condițiile pandemiei, oferă doar consultații on-line. Așa că am fost redirecționați către o aplicație electronică a Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, prin care s-ar fi putut realiza consultația solicitată. Aplicația on-line e însă suspendată. Am revenit telefonic la Spitalul Panait Sîrbu pentru a încerca să obținem o consultație cu un alt doctor de planificare familială, unul care ar putea să ne vadă față în față. Ni s-a explicat că așa ceva nu este posibil pentru că nu mai e nimeni care să-i țină locul doctoriței în vârstă. Iar aceasta nu poate fi contactată decât on-line, prin intermediul unei aplicații care nu funcționează, scrie Dela0.ro.

821 de ieșeni protestează, primarul îi ignoră, blocul cu adresă falsă de la CUG se construiește până la capăt.

* Înștiințarea pentru dezbaterea PUZ, etapă obligatorie în procesul de autorizare, a fost trimisă la o asociație aflată la 300 m distanță de locul în care se construia blocul

* Ilegalitatea a trecut nebăgată în seamă de instituțiile statului

* Oameni din șapte blocuri, 821 de locatari, au semnat petiția împotriva aberației urbanistice: un imobil cu 4 etaje în mijlocul unei curți interioare

* Inspectoratul de Stat în Construcții s-a spălat pe mâini: „nu-i de competența noastră”

* Terenul pe care se construiește avea doar 420 mp, iar blocurile din jur sunt la 13-15 m distanță

* Blocul e la 2 m de limita proprietății, astfel încât se pune problema dacă acordul vecinilor nu era obligatoriu, conform cerințelor PUG

Citește articolul integral pe ReporterIS.

Sociolog despre trendul descendent de vaccinare: Prea mulți diletanți care iau decizii. După ce cu mai bine de o săptămână în urmă vaccinarea a căpătat, măcar pentru câteva zile, un nou avânt, odată ce legea certificatului verde la locul de muncă a fost respinsă în Senat, ca prima cameră sesizată, numărul celor care doresc să se imunizeze a început din nou să scadă. În plus, cei care s-au vaccinat acum nu fac parte din categoriile vulnerabile, astfel că și din acest motiv presiunea pe sistemul medical rămâne ridicată. Ce alte motive stau la baza inversării acestei tendințe, l-am întrebat pe sociologul Marian Preda, rectorul Universității București. Marian Preda: Orice decizie umană are o componentă rațională și una emoțională. La noi, din păcate, problema vaccinării a avut o puternică componentă emoțională, în loc să fie eminamente rațională. Toate temerile oamenilor i-au condus pe unii, din păcate, exagerat de mulți, la decizia de a amâna vaccinarea sau de a nu se vaccina. În momentul în care în mod rațional a apărut riscul de a nu avea acces în anumite locuri, pericolul de a își pierde locul de muncă sau de a nu mai avea acces la locul de muncă fără vaccinare, dintr-o dată oamenii au trecut în partea cealaltă și balanța a înclinat spre vaccinare. I-a făcut pe foarte mulți să treacă din zona de „nu mă vaccinez” în zona de „mă vaccinez”., scrie RFI.

Plafonarea dobânzilor, o non-soluție pentru piețele financiare tot mai volatile. În data de 29 octombrie 2021 a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale ”The Future of Europe”, Ediția a 12-a, panelul dedicat inițiativei UE de plafonare a dobânzilor pentru creditele de consum, prin Directiva Creditelor de Consum 2008/48/CE. La panel au fost invitați specialiști din piața financiară românească: dl. Marian Marcu, expert Novel Research România care a prezentat principalele rezultate ale studiului cu privire la sănătatea din piața financiară din România, dna. Agnieszka Wachnicka, președinta Asociației pentru Dezvoltarea Pieței Financiare din Polonia care a vorbit, pe cazul Poloniei, despre impactul plafonării dobânzilor asupra protecției consumatorilor de servicii financiare, dl. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR care a vorbit despre confruntarea dintre stat și piețe și despre perdanții din această confruntare, dl. Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor care discutat despre intervenția statului în piețele financiare văzută ca panaceu la eșecul acestora și dl. Florin Bâlcan, Country Manager la Provident Financial Romania care a adus în prim plan prevederile directivei CE referitoare la creditele de consum și prevederile naționale pe acest subiect din perspectiva unei soluții standard imposibil de aplicat tuturor, scrie Cristian Păun pe project-e.ro.

Spioana din Poliţie: Poliţista din Oradea care-l ajuta pe Victoraş Micula "sifona" informaţii din bazele de date secrete. Poliţista judecată pentru că i-a dat informaţii secrete milionarului Victor Micula, ba chiar l-a lăsat pe acesta să acceseze personal baza de date a Ministerului Afacerilor Interne, a fost pusă sub inculpare într-un nou dosar. Cameliei Erdei, agent şef adjunct la Biroul Ordine Publică al Poliţiei Oradea, i se impută că a folosit programul informatic de evidenţă a persoanelor, destinat utilizării exclusiv în interes de serviciu, ca să ofere informaţii confidenţiale unor cunoştinţe, iubitului, ori ca să-şi satisfacă propriile curiozităţi, verificându-l, de pildă, pe omul care urma să-i vândă lemne ori spionându-le, din gelozie, pe colegele iubitului... "Argaţii" lui Victoraş: Parchetul Bihor a anunţat vinerea trecută finalizarea anchetei şi trimiterea în judecată a agentei Camelia Erdei. Instrumentat de procurorul Cristian Ardelean împreună cu ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie Bihor, dosarul a fost disjuns din cel în care poliţista a fost inculpată în decembrie 2020 alături de Victor Micula (foto) şi de trei colegi ai ei - Ovidiu Vaida, Claudiu Rengle (între timp pensionat) şi Alin Zanca, pe care Micula i-a transformat în "argaţi" personali, scrie ebihoreanul.ro.