Sfânta jumătate de oră în trafic. De ce nu încape Bucureștiul în „constanta lui Marchetti” ● Absurdul reluării cursurilor: 30 de școli din localități cu rată de infectare zero învață online ● Enigma ● Beți apă de la robinet? ● Ce ne asteapta in 2022? ● Lagărul de copii ● Mircea Miclea. Despre a alege cine vrei să fii. Și de ce ai merge în Siberia ● Radu Vancu: „Președintele Iohannis e sursa unui FSN de rit nou cu efecte devastatoare asupra României” ● România are cea mai mare creștere a prețurilor industriale din regiune ● Adeverinţe de vaccinare falsificate - factorul uman contează ● Debandada raportărilor. Grupul de Comunicare Strategică și Centrul Național de Vaccinare folosesc cifre diferite pentru populație la calculul ratei de infectare și a celei de vaccinare ● Ce prevede programul de guvernare al PSD: măriri de alocaţii, pensii şi salarii, măsuri urgente de gestionare a pandemiei, plafonări de preţuri.
Sfânta jumătate de oră în trafic. De ce nu încape Bucureștiul în „constanta lui Marchetti”. Din Antichitate și până astăzi omul și-a căutat o slujbă care să se afle cât mai aproape de casă. Cât de aproape? Potrivit fizicianului italian Claudio Marchetti, care a analizat dezvoltarea așezărilor urbane din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, omul preferă să se deplaseze cel mult o jumătate de oră până la locul de muncă. Teoria poartă numele de „constanta lui Marchetti” și ne arată felul în care se extind orașele, în funcție de cât durează pentru locuitorii lor să facă naveta. Asta pentru că, de fiecare dată de-a lungul istoriei când a fost inventat un mijloc de transport mai rapid, oamenii nu s-au mulțumit doar să parcurgă aceeași distanță într-un timp mai scurt, ci au mers tot mai mulți kilometri în timpul pe care-l alocau de obicei călătoriei. De aceea, orașele antice și medievale aveau o distanță de până la 5 kilometri între centru și zidul cetății, în timp ce în zilele noastre megalopolis-urile se întind pe suprafețe de mii de kilometri pătrați, scrie Panorama.
Absurdul reluării cursurilor: 30 de școli din localități cu rată de infectare zero învață online. 45 de localități din România aveau, pe 6 noiembrie, rata de infectare zero. În unele dintre ele, nu mai fusese înregistrat niciun caz de Covid de mai bine de două săptămâni. Chiar și așa, două treimi dintre ele încep, pe 8 noiembrie, școala online. În județul Alba, în niciuna din localitățile care nu mai au niciun caz de infectare cu Covid, școlile nu încep fizic. Unitățile de învățământ din Cenade, Ocoliș și Ponor nu au procente de vaccinare a personalului care să le permită reluarea fizică a cursurilor, după cum rezultă din lista cu procentele de vaccinare publicată de Inspectoratul Școlar Alba. Cenade este o localitate unde își au domiciliul sub 1000 de persoane. Datele înregistrare de platforma de înregistrare a noilor cazuri Covid arată că de 14 zile, din 24 octombrie, aici nu mai este niciun caz activ de îmbolnăvire cu noul coronavirus. De altfel, în valul 4, comuna Cenade nu a depășit niciodată rata de 3/1000 de infectări, cea mai mare fiind 2,97/1000, scrie Europa Liberă.
Enigma. În al Doilea Război Mondial, Alan Turing a descifrat mesajele secrete transmise de naziști. El a rămas însă mult timp o enigmă pentru întreaga lume. Turing este unul dintre părinții Inteligenței Artificiale, care va duce la automatizarea mașinilor. Răspunde la întrebarea asta fără să te gândești mai mult de două secunde: ce făceai la vârsta de 15 ani? Eu unul aș spune doar că aveam emoții dacă media aia vai-de-steaua-ei luată la examenul de Capacitate va fi suficient de bună pentru a intra la un liceu de nivel mediu din București. Poate că tu vei spune că încercai să o cucerești pe colega blondă și înaltă din a treia bancă, deși ea nici nu te băga în seamă. Altcineva poate va spune că își aduce aminte de bucuria de după golurile marcate în poarta adversă la orele de sport din curtea școlii. Dacă ar mai trăi astăzi, Alan Turing și-ar aduce aminte că, la vârsta de 15 ani, i-a explicat mamei sale ce este Teoria relativității formulată de Albert Einstein. Recunosc că timpul s-a oprit un pic în loc pentru mine când am aflat prima oară chestia asta. Dar adevărul este că, pentru cei din anturajul lui Turing, o astfel de prestație în fața mamei sale nu reprezenta neapărat o surpriză, scrie Autocritica.
Beți apă de la robinet? Ești om? Ești 60-70% apă. Ne dezvoltăm, timp de aproximativ patruzeci de săptămâni, în mediul lichid intrauterin, în cadrul unuia dintre cele mai spectaculoase procese de metamorfoză ale corpului uman – trecerea de la captarea de oxigen prin intermediul cordonului ombilical, la respirația aerobă. Din primul moment, apa ne este indispensabilă. Reglarea temperaturii, digestia, reglarea pH-ului, transportul toxinelor, livrarea de oxigen către celule – toate sunt imposibile fără apă. Putem să ne lipsim până la o lună de mâncare, dar niciun om nu rezistă mai mult de câteva zile fără apă. Cu excepția sporilor bacterieni, niciun organism pământean nu supraviețuiește în condiții de deshidratare extremă. Cu un an înainte de începutul pandemiei de Covid-19, am fost curioasă să aflu care este legătura dintre percepțiile despre gustul și siguranța apei, și sursele din care ea provine. Pe scurt, ce căutăm să bem când bem apă? Consumul de apă este un teren fertil pentru analiza perspectivelor despre puritate, anxietate, risc și contaminare, precum și a modurilor de manifestare a încrederii în știință și autoritățile Statului, scrie Iscoada.
Ce ne asteapta in 2022? Suntem la limita categoriei investment grade, cu doua perspective stabile, de la S&P si Moody’s, si una negativa, de la Fitch. Daca ne uitam pe evaluarile agentiilor de rating, vom vedea ca marile asteptari sunt legate de PNRR, si anume de impactul pozitiv pe care sumele importante provenind din acest program il vor avea asupra economiei, si de performanta sectorului privat. Insa cred ca nu ar trebui sa ne iluzionam aici, chiar daca la prima vedere guvernul nu este mentionat ca un actor principal, si mai ales ca un actor pozitiv in acest “film”. Pentru ca nu cred ca se pot atinge aceste doua obiective fara o politica economica de calitate. Pana la urma, PNRR presupune niste obiective de reforma foarte clare, fara de care banii nu vor veni. In acelasi timp, calitatea administrarii crizei pandemice de catre guvern va avea un impact semnificativ asupra sentimentului mediului de afaceri, asupra apetitului pentru investitii si crestere. Din acest motiv, cred ca ceea ce se citeste printre randuri este necesitatea unui guvern stabil pe termen mediu, cu un program reformist – deci si stabil si reformist vreau sa subliniez – si cu o puternica sustinere in parlament. Toate aceste trei elemente vor fi de importanta cruciala pentru perspectiva de rating a Romaniei. Cred ca agentiile de rating au avut destul de multa rabdare cu Romania – sincer mai multa rabdare decat ma asteptam – si s-ar putea ca la un moment dat “ata sa se rupa”, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
Lagărul de copii. Leagănele și căminele care găzduiau copiii abandonați au trecut din comunism în democrație fără ca tranziția să însemne și o schimbare a practicilor de instituționalizare. Multă vreme după 1989, sistemul de ocrotire a continuat să funcționeze ca un lagăr. Pe ruinele sale s-a ridicat și actualul cadru de protecție a copilului. Ne-am propus, la Jurnalul Decretului, să înțelegem această moștenire fondatoare. „În sat îmi spun ăla de la spital”, povestește Z.I., un adolescent instituționalizat într-un cămin-spital din România, în cadrul interviului realizat acum douăzeci de ani. Mărturia sa și mărturiile altor tineri cu destine frânte de sistemul de protecție a copilului moștenit din comunism sunt consemnate într-o cercetare din 2002, „Abuzul asupra copilului în instituțiile de protecție socială din România”, realizată de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului (IOMC). Colectivul Jurnalul Decretului se află în posesia acestui document. Viața lui Z.I., raportată sec în câteva hârtii incluse la dosarul său medical, a început cu abandonul său în secția de distrofici a unui spital în vara lui 1983. Și a continuat cu o serie de transferuri aleatorii în instituții de „ocrotire” ale statului comunist. România traversa Epoca de Aur – dar traversa, mai ales, epoca Decretului 770 care interzisese în 1966, aproape complet, avorturile la cerere. Pe fondul decretului, se dezvoltase un întreg sistem de protecție a copilului. Dar protecția era doar o butaforie. Ceaușismul avea nevoie ca abandonații să trăiască la naștere și atât – în rest, viața lor nu mai conta pentru nimeni. Din spital, Z.I. a fost mutat într-un leagăn pe 22 noiembrie 1983. Încă nu împlinise cinci luni, scrie dela0.ro.
Mircea Miclea. Despre a alege cine vrei să fii. Și de ce ai merge în Siberia. Conversația cu Mircea Miclea e o discuție captivantă despre speranță, imaginație și încredere ca ingrediente pentru progres și ca antidot la cultura fricii care ne întemnițează în lumile noastre mici. E, în același timp, o conversație plină de idei pe care fiecare dintre noi le poate aplica, chiar de astăzi, pentru a trăi vieți mai libere și mai împlinite și pentru a realiza ceea ce avem capacitatea de a realiza. Două idei din interviu: Călătoriile sunt o modalitate de a te vindeca de ego, de egocentrismul pe care îl acumulezi fără să vrei stând în lumi mici, care îți dau impresia că ești mai important decât ești. Călătoriile sunt o modalitate de a te arunca într-o lume plină de impredictibilitate, în care nu însemni mare lucru, ceea ce te ajută, pentru că te fac să fii mai puternic, să accepți mai ușor impredictibilitatea și să fii și mai umil. E un foarte bun exercițiu de igienă mintală. „Cine se apără tot timpul nu câștigă niciodată”. Principalul cost al excesului de siguranță este subdezvoltarea potențialului propriu, ca individ și comunitate. O comunitate care tot timpul se apără nu poate să se dezvolte. Cetățile care și-au înălțat foarte mult zidurile ca să se apere de prezumtivi atacatori, la un moment dat au intrat în colaps, pentru că zidurile erau prea înalte, le împiedicau să se dezvolte. Au câștigat cetățile care au ieșit în afara zidurilor. Câștigăm mereu dacă ieșim din sistemele noastre defensive. Omenirea a progresat pentru că oamenii au ieșit din zonele lor de siguranță și s-au confruntat cu nesiguranța, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Radu Vancu: „Președintele Iohannis e sursa unui FSN de rit nou cu efecte devastatoare asupra României”. România de astăzi nu se vede deloc bine din Sibiu. Criza socială, acutizată de pandemie, blocajul politic și creșterile facturilor la energie, transformă România într-o distopie, crede scriitorul Radu Vancu. Speranța, spune el, s-a transformat în silă și dezgust, dar chiar și așa, vocea străzii încă se mai aude. Într-un interviu pentru PressOne Radu Vancu, unul din inițiatorii mișcării civice Vă vedem din Sibiu, avertizează că acțiunile politice ale președintelui Iohannis duc spre refacerea unei coaliții cu „un partid socialist profund corupt”, PSD și pun, din nou, piedică pe drumul pro-european pe care societatea civilă și-l dorește. Consecințele, mai crede Radu Vancu, ar putea fi catastrofale, scrie PressOne.
Piața de investiții din România a înregistrat tranzacții de peste jumătate de miliard de euro în primele nouă luni din 2021. Valoarea totală a investițiilor imobiliare a depășit 540 de milioane de euro în România în primele nouă luni din 2021, aproape jumătate din suma tranzacționată fiind înregistrată în trimestrul al treilea al anului, potrivit consultanților Colliers România. Piața de investiții a scăzut în ansamblu, raportat la tranzacțiile imobiliare de 820 de milioane de euro încheiate în aceeași perioadă din 2020, și se simte o contracție a randamentelor investiționale pentru activele industriale și de birouri de clasa A. Cererea pe piață rămâne robustă, în condițiile în care lipsa de produse a limitat volumul total. Consultanții Colliers remarcă faptul că mai multe elemente importante rămân pe agendă pentru următoarele trimestre, în principal, dar nu exclusiv, în sectorul birourilor, potrivit FinEco24News.
Atenție, de luna asta s-a ieftinit curentul electric. Ce trebuie să faci ca să primești o factură mai mică. În perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 este în vigoare un mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică, impus de Parlament prin lege publicată în Monitorul Oficial, care poate conduce la scăderi semnificative ale facturilor la energia electrică. Așadar, ce trebuie să știi. Pentru tine, prețul maxim al energiei electrice este plafonat, până la sfârșitul lunii martie, la valoarea de 1 leu/kWh, cu toate tarifele și taxele. Așadar, dacă plătești deja mai mult, sau dacă ți se va scumpi energia electrică până la 31 martie, nu vei plăti mai mult de 1 leu/kWh. Și asta nu este tot. Dacă ai un consum de maximum 330 kWh pe lună, în această perioadă cuprinsă între 1 noiembrie și 31 martie, factura îți va scădea și mai mult. Pe lângă plafonare, se aplică și o compensare, adică vei plăti și mai puțin în această perioadă. Astfel, din prețul pe care îl ai acum (sau din valoarea maximă de 1 leu/KWh, dacă ai sau vei avea un preț mai mare de un leu), ți se scad automat 29 de bani/kWh. Așadar, orice s-ar întâmpla, nu vei plăti mai mult de 71 de bani/kWh, până la finalul iernii. Atenție, compensarea nu poate coborî prețul final rezultat după toate scăderile sub nivelul de 68 de bani/kWh, scrie Economica.net.
România are cea mai mare creștere a prețurilor industriale din regiune. România a înregistrat în luna septembrie 2021 cea mai mare creștere anuală a prețurilor din industrie pe piața internă între toate statele din regiune, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +21,7%, ne-am situat peste vecinele Bulgaria (+20,3%) și Ungaria (+20%), la mare distanță de Croația (+13,9%), Polonia (+12,9%), Cehia (+9,9%) sau Slovacia (+8,5%). Pentru referință, menționăm că media inflației industriale la finele T3 2021 în UE27 a fost de +16,2%, cea a Zonei Euro de 16%, Germania consemnând o creștere de 13,3%. De notat și nivelurile destul de ridicate din cele trei țări baltice, cu un record de +29,9% în Estonia, urmată de Letonia (+20,8%) și Lituania (+18,1%), scrie Cursdeguvernare.ro.
Adeverinţe de vaccinare falsificate - factorul uman contează. Reguli mai stricte amplifică presiunile în vederea vaccinării contra Covid-19. Dar şi tentaţia de a procura o adeverinţă de vaccinare falsificată. Mai ales că nu e deloc dificil. Poliţia a descoperit la nivel european mai multe reţele care falsifică adeverinţe de vaccinare. Acestea înscriu aşa-numite vaccinări anti-Covid-19 în certificate de vaccinare sau eliberează certificate digitale corespunzătoare pentru eliberarea aşa-numitului paşaport verde. Certificatul este considerat dovada că posesorul este însănătoşit, vaccinat sau a fost recent testat negativ. Dar în ciuda succesului organelor de anchetă, procurarea unui certificat de vaccinare falsificat este în continuare o joacă de copii. Fiindcă poliţia anunţă o cifră în creştere a falsurilor confiscate. În octombrie, presa europeană a scris pe larg despre certificate de vaccinare falsificate. Eliberate de exemplu pe numele lui Adolf Hitler, născut pe 1 ianuarie 1990, pe numele lui Spongebob sau Mickey Mouse. "Probabil falsificatorii au eliberat aceste certificate, pentru a le demonstra potenţialilor clienţi că sunt în stare să genereze astfel de certificate", spune Hanno Böck, care cercetează fenomenul pentru platforma de ştiri IT "golem.de", potrivit DW.
Debandada raportărilor. Grupul de Comunicare Strategică și Centrul Național de Vaccinare folosesc cifre diferite pentru populație la calculul ratei de infectare și a celei de vaccinare. CNCAV a anunțat, pe 2 noiembrie, că Bucureștiul conduce în clasamentul ratei de vaccinare pe țară, cu 62,19%, raportat la populația eligibilă, cu vârsta mai mare de 12 ani. În aceeași zi, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat, pentru Capitală, o incidență a cazurilor COVID de 13,35 cazuri la mia de locuitori, în ultimele 14 zile. Doar că cele două cifre nu pot fi puse în corelație dintr-un motiv foarte simplu: CNCAV și GCS folosesc, fiecare, altă populație ca referință. CNCAV folosește datele INSSE din 2020, pentru populația rezidentă, în timp ce GCS folosește populația după domiciliu, actualizată săptămânal de serviciile de evidența populației. Iar diferența dintre cele 2 cifre este de 370.097 de persoane, ceea ce influențează cu mult relevanța comparației celor 2 indicatori. Cum calculează CNCAV rata de vaccinare? În luna mai, CNCAV a publicat, pentru prima oară, o statistică națională privind vaccinarea. În continuarea datelor statistice, CNCAV a menționat și care este baza de calcul folosită pentru populație. „Conform datelor Institutului Național de Statistică privind persoanele rezidente în România, în anul 2020“, se menționează la sfârșitul comunicatului. Cum calculează GCS rata de incidență? Calculul ratei de incidență COVID este stabilit prin Hotărâre de Guvern. Concret, rata de incidență se calculează folosind ca referință populația după domiciliu, actualizată săptămânal, scrie Buletin de București.
Ce prevede programul de guvernare al PSD: măriri de alocaţii, pensii şi salarii, măsuri urgente de gestionare a pandemiei, plafonări de preţuri. Creşterea alocaţiilor pentru copii de la 1 decembrie 2021 la nivelul stabilit prin Legea 14/2020. Prin urmare, alocaţiile pentru copiii între 2 şi 18 ani ar creşte de la 214 lei la 300, nu la 243, atât cât vor liberalii. De asemenea, social-democraţii vor creşterea alocaţiilor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 2 ani de la 427 de lei la 600 de lei, nu 486, aşa cum prevede programul PNL. Social-democraţii solicită creşterea salariului minim pentru studii generale la valoarea de 2550 lei şi la 2600 lei pentru studii superioare de la 1 ianuarie 2022. De asemenea, de la 1 iulie ar putea avea loc o nouă creştere a salariului minim pentru studii generale la 2.740 lei şi la 3.000 de lei de la 1 iulie 2022 pentru studii superioare. Guvernul liberal intenţionează în prezent doar mărirea salariului minim de la 2.300 la 2.550, fiind eliminat salariul diferenţiat pentru cei cu studii superioare, scrie Adevărul.
