​Cum s-a trezit un bărbat coplătitor pentru un credit luat de un necunoscut şi ce explicaţii a dat banca ● Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici ● Pana de curent, dezastrul ecologic, catastrofa naturală. Cum îi aruncă pe români lipsa de comunicare a statului ● Cât de reală este o criză alimentară în România? ●Furnizorii de energie se tem că banii de la stat pentru compensarea facturilor nu vor fi primiţi la timp ● În Singapore, pacienții cu COVID-19 nevaccinați vor trebui să își plătească singuri spitalizarea ● CNCD: Dreptul la viață privată și cel la muncă pot fi limitate în pandemie, pentru protejarea vieții ● Mihai Șora și prețioasa carte de istorie a biografiei unui om-reper ● Prețul demnității plătit de moldoveni: Gaz rusesc mai scump de două ori și jumătate și inflație de 14% ● Dan Berteanu: Anul viitor vom asista la un exod al oamenilor calificați ● Pandemia nu i-a adus pe români acasă, nici măcar temporar ● Când se vor mai tempera presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare? ● Trecutul unui președinte. Notele către Securitate ale lui Traian Băsescu.

Business reportFoto: Colaj foto

​Cum s-a trezit un bărbat coplătitor pentru un credit luat de o persoană necunoscută şi ce explicaţii a dat banca. Un bărbat care a vrut să efectueze o refinanţare a aflat că este coplătitor pentru un credit luat de o persoană la o altă bancă. În cele ce urmează „Adevărul” vă prezintă situaţia semnalată de cititor şi explicaţiile oficiale ale băncii. Situaţia ne-a fost semnalată de un cititor care voia să facă o simulare de refinanţare a unui credit personal existent folosind aplicaţia unei bănci. „Ieri am dorit să fac o simulare de refinanţare a unui credit personal existent la BCR folosind aplicaţia George. La un anumit pas aplicaţia a interogat Biroul de credit şi surpriză... am observat că sunt coplătitor la un alt credit la CEC Bank (nefiind clientul acestei bănci!), titular fiind o persoană pe care nu o cunosc şi nu am avut nici o legătură vreodată. Atât timp cât eu nu am semnat absolut nimic, cum este posibil aşa ceva? Am verificat platforma online a biroului de credit şi într-adevăr, aşa era: figuram cu încă un credit pe lângă cel personal de la BCR. Am găsit datele titularului în platformă şi am luat legătura. Acesta mi-a transmis că nu ştie absolut nimic şi că într-adevăr are acel credit, dar fără coplătitor, scrie Adevărul.

Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici. România trage pandemia de coadă. Mai mult decât în majoritatea țărilor civilizate, în România vaccinurile anti-Covid rămân un subiect pe larg controversat și cu un grad foarte scăzut de acceptare. Asta deși medicii și cercetătorii din toată lumea le recomandă drept metoda cea mai eficientă de a potoli pandemia. Cel mai vizibil efect? În ciuda numărului record de morți și de cazuri grave de Covid-19 din ultima perioadă, dar și a restricțiilor impuse de guvern pentru a limita răspândirea virusului și a încuraja forțat vaccinarea, România rămâne țara cu a doua cea mai mică rată de vaccinare din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Cum am ajuns aici? Dincolo de explicațiile privind politizarea luptei cu pandemia și comunicarea dezastruoasă a autorităților cu privire la vaccinare, restricții și măsuri anti-Covid, un lucru este cert: peste tot în lume vaccinul are parte de controverse la nivel popular, însă românii par să exceleze la acest capitol. În condițiile în care accesul oamenilor la vaccin a fost la fel sau chiar mai bun decât în alte țări, încercăm să căutăm explicații în zona culturală, socială și psihologică pentru acest grad ridicat de negare și scepticism al românilor față de vaccinurile anti-Covid. Fără pretenția de a stabili verdicte, dar sprijinindu-ne de cifre și studii, îndreptăm reflectorul către 5 direcții, scrie Panorama.

Pana de curent, dezastrul ecologic, catastrofa naturală. Cum îi aruncă pe români lipsa de comunicare a statului în apocalipsa dezinformării. Apocalipsa curentului electric rostogolită prost de presa românească dintr-o comunicare a armatei austriece a ajuns în tramvaiul 41, la Mega Image și Penny, la farmacie, păcănele sau piață. Din nou, populația s-a inflamat din cauza unei dezinformări, iar autoritățile statului nu au părut capabile să lege un răspuns coerent. „După liberalizarea energiei și creșterile de preț am senzația că nici nu s-a mai dorit să se comunice cu publicul, pentru că publicul nu are oricum așteptări de credibilitate prea mari de la instituțiile care gestionează această problemă”, comentează la PressOne sociologul Darie Cristea.

„Isteria nu e niciodată un sfetnic bun. Pentru fiecare scenariu de genul acesta ar trebui să construim rațional măsuri prin care să limităm riscul respectiv, nu să ne uităm ca în fața drobului de sare”, spune și Otilia Nuțu, expertă în Energie și reprezentanta think tank-ului Expert Forum, pentru PressOne.

Cât de reală este o criză alimentară în România? Producătorii liniștesc consumatorii, dar avertizează că vin majorări de prețuri. Indicele global al preţurilor produselor alimentare a atins în octombrie un nou vârf al ultimilor 10 ani, iar vestea că guvernul chinez îndeamnă populația să își facă rezerve alimentare și de produse de primă necesitate i-a făcut și pe unii dintre români să se îngrijoreze. Una peste alta, un fost ministru al Agriculturii lansează pe Facebook mesaje îngrijorătoare: „criza alimentară bate la ușă”. Creșterea costurilor, disfuncțiile din lanțul de aprovizionare, efectele pandemiei și scăderea puterii de cumpărare, perspectiva creșterii salariilor – sunt toate elemente care pun presiune pe afacerile din agricultură. În ce măsură, însă, este cazul să vorbim despre „crize” și să facem provizii? Care sunt marile probleme ale producătorilor și care sunt perspectivele? Am încercat să aflăm de la reprezentanții mai multor ramuri din industrie, care au explicat pentru Economedia dificultățile cu care se confruntă în această perioadă producătorii. De menționat, de la început, că nimeni nu merge atât de departe încât să afirme că vor dispărea produsele de pe rafturi. În schimb, reprezentanții industriei din diverse sectoare vorbesc la unison de majorări de prețuri: la furaje, la îngrășăminte, la materii prime, la ambalaje, la energie și combustibil, scrie Economedia.

Profesorii care dau meditații trebuie să aibă PFA, II sau SRL și trebuie să dețină casă de marcat. În contextul în care Fiscul a publicat recent un comunicat de presă prin care reamintea cadrelor didactice că, pentru banii din meditații, trebuie să achite impozit pe venit și eventuale contribuții, cea mai practică soluție în acest sens ar fi înregistrarea ca persoană fizică autorizată (PFA) sau ca întreprindere individuală (II) ori, de ce nu, se poate lua în calcul inclusiv înființarea unui SRL, spun specialiștii. De asemenea, profesorii pot încheia un contract de prestări servicii și, dacă încasează contravaloarea meditațiilor în numerar sau cu cardul, trebuie să dețină casă de marcat, condiție care nu este valabilă însă dacă încasările se fac în mod exclusiv prin transfer bancar. Mai exact, cu privire la fiscalizarea veniturilor din meditații, prestarea serviciilor de acest fel de către profesori este încadrată, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), din punct de vedere fiscal, în categoria veniturilor din activități independente pentru care cei care desfășoară asemenea activități trebuie să se supună autorizării potrivit ANAF. Astfel, soluția cea mai practică pentru profesorii care dau meditații ar fi înființarea unui PFA cu acest obiect de activitate, sau a unui II, întrucât obligațiile declarative sunt similare, ori chiar a unui SRL, a subliniat Elena Radulescu, expert contabil în cadrul Conta Rădulescu, pentru avocatnet.ro.

Furnizorii de energie se tem că banii de la stat pentru compensarea facturilor nu vor fi primiţi la timp. Furnizorii de energie electrică şi gaze nu ştiu cum îşi vor recupera banii de la stat pentru compensarea facturilor, iar acest lucru ar putea să le afecteze capacitatea de a importa gaze în vârfurile de consum din timpul iernii, transmite Agerpres. Potrivit sursei citate, reprezentanţii Engie România şi E.ON România, audiaţi în comisia parlamentară de anchetă privind preţul energiei, au transmis, luni, că majorările anunţate în facturi sunt justificate, chiar dacă ANRE a amendat toate companiile care au notificat clienţii că le vor fi crescute facturile. „Nu poţi trăi dacă preţul este sub costul de achiziţie. Este preţul de pe bursă, iar noi am făcut tot ce am putut pentru a atenua efectul asupra clienţilor", a spus Nicolas Richard, vicepreşedinte executiv şi şef al diviziei de vânzări din cadrul Engie România, potrivit Adevărul.

În Singapore, pacienții cu COVID-19 nevaccinați vor trebui să își plătească singuri spitalizarea. Autoritățile din Singapore au decis ca, începând din 8 decembrie, toți pacienții diagnosticați cu COVID-19, care au decis să nu se vaccineze, vor fi nevoiți să-și achite singuri cheltuielile pentru spitalizare, a anunțat luni, 8 noiembrie, Ministerul Sănătății, relatează Channel News Asia. În prezent, Guvernul din orașul-stat insular din Asia de Sud-Est este cel care suportă cheltuielile medicale în caz de spitalizare pentru locuitorii din Singapore, rezidenții permanenți și deținătorii de permise de ședere pe termen lung, cu excepția celor care au fost testați pozitiv la scurt timp după întoarcerea din călătoriile în străinătate. „În prezent, persoanele nevaccinate reprezintă o majoritate considerabilă a celor care au nevoie de terapie intensivă, solicitând în mod disporporționat resursele noastre de asistență medicală”, au transmis reprezentanții Ministerului Sănătății. Noua regulă se va aplica pacienților cu COVID-19 care sunt eligibili pentru vaccinare, dar care aleg să nu se imunizeze, scrie Libertatea.

CNCD: Dreptul la viață privată și cel la muncă pot fi limitate în pandemie, pentru protejarea vieții. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) arată, într-un punct de vedere cerut de Comisiile juridică și de sănătate din Senat privind certificatul verde, că protecția dreptului la viață are prioritate în raport cu dreptul la viață privată și muncă uneori. Totodată, CNCD explică, în documentul semnat de președintele CNCD, Asztalos Csaba, că „dreptul la viață și dreptul la muncă pot fi limitate în scopul asigurării sănătății publice, a serviciilor de sănătate, a protecției vieții terților, pe vreme de pandemie. Din aceste considerente, limitările nu încalcă nici dreptul la demnitate umană, scrie Newsweek.

Mihai Șora și prețioasa carte de istorie a biografiei unui om-reper. Mihai Șora s-a născut în plin război mondial. Împlinea un an când a izbucnit revoluția bolșevică. După un veac de nesingurătate, viața lui, care nu le-a dat pace tiranilor, oferă lecții mari românilor și europenilor. Fericit Mihai Șora, pentru că-și poate iubi în continuare patria la 105 ani. Fericiți ar trebui să fie și cei pe care i-a învățat să gândească, să creadă și să pună umărul la susținerea civilizației iudeo-creștine care se clatină și continuă să pară multora că stă să cadă sub loviturile dușmanilor ei. Dar nici Timișoara, orașul natal, nici Bucureștiul în care locuiește din anii 40 încoace, nici patria, nici continentul constituind, cultural, lumea sa de baștină, nici generațiile care ar fi putut învăța de la el și de la alți înțelepți ca el, dar au ratat, spre paguba lor și a noastră, ocazia, nu s-au instruit destul de bine ori s-au rătăcit pe drum și nu se prea pot lăuda că ar fi răsfățate de fericire, scrie DW.

Prețul demnității plătit de moldoveni: Gaz rusesc mai scump de două ori și jumătate și inflație de 14%. Deși recenta prelungire a contractului cu Gazprom a fost prezentată la Chișinău ca o victorie a negociatorilor moldoveni, tariful la gaz pentru populație se va mări de două ori și jumătate. Moldovenii vor afla „verdictul” exact de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în cel mult două zile. SA „MoldovaGaz”, deținută de „Gazprom”, a solicitat o majorare a tarifului pentru populație de la 4,29 lei moldovenești la 10,26 de lei, noul tarif urmând a fi aplicat retroactiv de la 1 noiembrie. Pentru comparație, moldovenii au achitat cel mai mare preț pentru un metru cub de gaze în perioada 2012 – 2014. Atunci tariful a fost de 6,2 lei. Potrivit economiștilor, tarifele majorate la gazele naturale vor genera scumpiri în lanț în special la produsele alimentare de primă necesitate. Cei mai afectați vor fi bătrânii și populația cu venituri mici. Aceasta înseamnă peste 25 la sută din populație, scrie DW.

Dan Berteanu: Anul viitor vom asista la un exod al oamenilor calificați. În timp ce politicienii caută o cale prin care să pună capăt crizei de la nivel guvernamental, antreprenorii atrag atenția că specialiștii sunt pe punctul de a pleca din țară, nemulțumiți de incertitudine. Anul viitor vom asista la un exod al oamenilor calificați, spune la Europa FM antreprenorul Dan Berteanu. „Acum o să plece cei care sunt în jur de 35 – 40 de ani, care caută o viață mai bună nu neapărat pentru ei, ci pentru copiii lor mici. Și vor pleca să caute școală, să caute sistem medical și asigurări medicale fiindcă îmbătrânim și ne dorim să trăim cât mai mult și se estimează că trăim din ce în ce mai mult odată cu dezvoltările din medicină și atunci stai să te gândești că odată ce ai opțiuni, odată ce teoretic ai putea să te duci mai oriunde acum, de ce să nu o faci?”, a spus Berteanu a Europa FM.

Pandemia nu i-a adus pe români acasă, nici măcar temporar. INS: Avem, de fapt, cel mai mic număr de imigranți din ultimii patru ani. Inflamați de presa internațională (Financial Times și The Economist) care vorbea, citând un studiu neatribuit, despre faptul că 1,3 milioane de români s-ar fi întors acasă din cauza Sars-Cov 2, politicienii au putut ilustra cu cifre noua Românie- un eldorado pentru cei care doresc să îți schimbe viața în bine în contextul negru al pandemiei. „Studiul spune că s-au întors voluntar (1,3 milioane de români n.red) pentru că au găsit în România loc de muncă şi studiul este prezentat şi de Financial Times. Este clar că au găsit oportunităţi în România cei care s-au întors, în special în domeniul IT. Vom face ceea ce am făcut şi până acum. Anul trecut provocarea a fost să păstrăm locurile de muncă, iar românii care au fost în şomaj tehnic să se poată întoarce la locurile de muncă. Toţi s-au întors pentru că rata şomajului în România scade, asta întreabă că au putut să se întoarcă la locul de muncă acei oameni şi în continuare s-au creat locuri de muncă suplimentare”, declara fostul premier Florin Cîţu, în martie anul acesta, scrie Economica.net.

Când se vor mai tempera presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare? Este o întrebare vitală pentru retaileri şi producători, care-şi croiesc strategiile privind cheltuielile, achiziţiile şi producţia pentru anul viitor. Comentariile executivilor corporate şi interviurile cu experţi în logistică sugerează că aşteptările privind diminuarea problemelor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare sunt împinse către sfâşitul anului 2022 şi chiar dincolo de acest an. Analiştii ING consideră la rândul lor că cele mai semnificative probleme vor avea legătură cu transportul, semiconductorilor, criza de containere urmând să provoace perturbări mai ample în SUA, în timp ce penuriile de semi­conductori vor avea un impact mai mare în Europa. Aceştia estimează că problemele legate de lanţurile de aprovizionare vor persista în mare parte a anului viitor. „Constrângerile legate de lanţurile de aprovizionare vor persista până în a doua jumătate a anului 2022“, estimează Tarek A. Robbiati, director financiar al Hewlett Packard Enterprise, potrivit ZF.

Trecutul unui președinte. Notele către Securitate ale lui Traian Băsescu. La Înalta Curte a început recursul în care Traian Băsescu vrea desființată decizia prin care a fost declarat colaborator al Securității. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la dosar mai multe note informative atribuite fostului demnitar. Procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început vineri, 5 noiembrie, cu o amânare de trei luni, până pe 25 februarie. Acest lucru survine la aproape doi ani după ce, instanța inferioară, Curtea de Apel București, a pronunțat hotărârea care îl vizează pe Traian Băsescu. Abia în vara anului trecut dosarul a ajuns la Instanța Supremă. Aici, speța a așteptat mai bine de un an. Între timp lucrurile se pot complica. O sursă din CNSAS a declarat pentru Europa Liberă că soarta procesului în care este implicat Traian Băsescu ar putea fi afectată și de o decizie a Curții Constituționale dispusă într-un alt caz, cel al guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Articolul complet, în Europa Liberă.

Cercetătorul ştiinţific dr. Sebastian Buhai, despre ignoranţa guvernului, problemele macroeconomice ale României, defictele gemene şi corectarea acestora, PNRR, recomandările OECD şi globalizare. Am purtat zilele acestea un dialog de la distanţă cu reputatul cercetător ştiinţific, dr. Sebastian Buhai, unul dintre economiştii români care au reuşit în străinătate, dincolo de barierele împământenite din mediul universitar românesc despre care am scris în multe rânduri. Am luat în discuţie doar câteva interesante subiecte: fiecare dintre acestea putând fi la rândul său tema unui articol separat. Dincolo de întrebările poate prea lungi, dezvoltate exacerbat de mine, de acestă dată, v-aş propune să citiţi cu atenţie şi să reflectaţi adânc la ceea ce spune distinsul meu invitat. Şi o spune franc, fără ocolişuri şi politeţurile prea des întâlnite în societatea românească şi nu numai. ”Am depăşit (n.e. e posibil să depăşim, ar fi varianta corectă, după cum a precizat ulterior BM) Ungaria la PIB/capita şi peste doi ani chiar şi Polonia* zice un premier demis, aflat încă în funcţie: cum ar trebui să judecăm, din acest punct de vedere, performanţele fostei echipe de la Palatul Victoria: ne încălzeşte o creştere economică bazată pe creşteri de preţuri? Cum arată corelaţia între această creştere a PIB şi nivelul de trai al românilor, striviţi de creşterea preţurilor pe segment energetic ce a antrenat scumpiri în lanţ?, scrie FinEco24News.

Beți apă de la robinet? II Cu un an înainte de începutul pandemiei de Covid-19, am fost curioasă să aflu care este legătura dintre percepțiile despre gustul și siguranța apei, și sursele din care ea provine. Pe scurt, ce căutăm să bem când bem apă? Consumul de apă este un teren fertil pentru analiza perspectivelor despre puritate, anxietate, risc și contaminare, precum și a modurilor de manifestare a încrederii în știință și autoritățile Statului. Am vorbit cu douăzeci de persoane cu vârste cuprinse între 24 și 37 ani, care trăiau în București de cel puțin doi ani, cu studii superioare și posibilități materiale de ordin mediu, și am descoperit atitudini plurivalente față de consumul de apă de la robinet. Astfel, doar 25% dintre respondenți obișnuiesc să bea apă direct de la robinet și susțin că nu se tem că aceasta ar putea fi contaminată. Pentru restul de 75%, deși rar s-a exprimat o preferință radicală, am putut discerne câteva variante de consum mai prudent – 50% filtrează apa din sistemul public de alimentare, 20% preferă apa îmbuteliată, iar 5% beau apă de la robinet fiartă și răcită, scrie Iscoada.