Azi, Banca Centrală ar putea anunța o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, lucru pe care băncile centrale din regiune l-au făcut și ele, în lupta împotriva inflației. În România am putea vedea la finalul acestui an de 8%, crede economistul-șef al ING, Valentin Tătaru, urmând ca ea să se mai tempereze anul viitor. Discuția pe care HotNews a avut-o cu 3 economiști (din care unul, președinte de bancă), confirmă ceea ce spunea și academicianul Daniel Dăianu, într-o discuție anterioară: va urma o iarnă complicată. E drept, derapajul fiscal e în grafic, deși n-ar fi stricat ca la rectificare să ne fi fixat o țintă mai ambițioasă a deficitului. Vezi în text ce spun Bogdan Neacșu, executivul CEC Bank, Laurian Lungu, fondator Consilium Policy Advisors Group și Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank.

Bogdan Neacsu, Valentin Tataru și Laurian lunguFoto: Hotnews

• 1. Ce estimări aveți cu privire la economia mondială pentru primăvara anului viitor?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: In general ne asteptam la o mentinere a ritmului bun de crestere in SUA si China de unde asteptam cresteri de 5.1% si respectiv 4.0% in T1 2022. In Eurozona anticipam chiar o usoara accelerare a economiei in termeni anuali, la 5.8% de la 4.7% in T4 2021. Vor predomina desigur riscurile unor noi valuri pandemice, dar si reactiile bancilor centrale in fata valului inflationist. In linii mari, pare ca incepand cu a doua parte a lui 2022 inflatia ar urma sa inceapa sa scada mai devreme in Eurozona decat in SUA.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: Predicții sunt greu de făcut, mai ales după experiența din vară, când am crezut că am scăpat de pandemie ca să vedem acest val patru mult mai agresiv în toamnă. Pentru primăvară, îmi păstrez optimismul: că vom reuși să învățăm să trăim cu virusul și să ne desfășurăm activitatea cât mai aproape de normalitate. Revenind la cifre, în 2021, probabil vom asista la o revenire pe creștere a economiei globale – în jurul a 5,5%-6%- peste medie și clar peste nivelul de anul trecut, iar pentru 2022- prognozele sunt ceva mai jos – cca 5%. Vedem că valul 4 n-a evoluat sincronizat în toate țările: unele au avut probleme în vară, în altele virusul abia acum începe să se manifeste. De asemenea, trebuie urmărit cu atenție ce se întâmplă în China – ca exportator de top, ce se întâmplă cu perturbările și dezechilibrul dintre cerere și ofertă și în zona lanțurilor de producție – vezi criza microchipurilor și a shippingului și, nu în ultimul rând – cum va fi afectată piața forței de muncă. Văd tot mai des estimări de creștere economică revizuite în jos și incertitudini din ce în ce mai mari în ceea ce privește perioada următoare.

Laurian Lungu, Cpag.ro: In acest moment perspectivele pe termen scurt sunt bune pentru economia globala. Cresterea economica va continua sa fie asimetrica inflentata de cateva elemente: evolutia pandemiei (prin masurile si remediile asociate acesteia), preturile ridicate la energie si materiale prime, modul in care se vor rezolva blocajele din lanturile de aprovizionare lexistente la nivel global sau criza semiconductorilor.

• 2. Va mai urca anul acesta BNR rata dobânzii de politică monetară?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: Presiunile inflaționiste continuă să crească. Vedem o inflație la sfârșitul anului de 8,0% . Creșterea economică pare să fi încetinit în al treilea trimestru, deși o performanță mai bună decât cea așteptată a agriculturii ar putea compensa contracția producției industriale și aplatizarea consumului intern. Ne menținem prognoza de creștere a PIB-ului de 7,5% pentru 2021, urmată de o încetinire la 4,5% în 2022.

În afară de o majorare clasică a dobânzii cheie, nu excludem alte măsuri de înăsprire cum ar fi o lărgire asimetrică a coridorului facilităților permanente. Într-un astfel de scenariu, facilitatea de depozit (care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei monetare n.red.) ar putea rămâne cu 0,5 ppt sub rata cheie, în timp ce facilitatea de credit (care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată; această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a pieţei monetare- n.red) ar putea fi stabilită la 0,75 ppt sau chiar cu 1 ppt peste rata cheie. Având în vedere contextul aparent limitat al lichidității pe piața monetară (cel puțin judecând după ratele Robor), această măsură ar putea fi aproape la fel de eficientă ca o majorare a dobânzii cheie.

Ne așteptăm ca dobânda cheie să atingă nivelul de 3,0% până la jumătatea anului 2022, dar multe lucruri depind și de deciziile celorlalte bănci centrale.

Laurian Lungu, CPAG: Este probabil sa asistam la o noua rata de crestere a ratei dobanzii de politica monetara in acest an. O mutare generata de o inflatie mai ridicata decat era preconizata initial si de contextul economic global - in speta semnalele de intarire a politicii monetare in tari cu moneda de rezerva, cum ar fi SUA.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: Am asistat deja la o creștere a dobânzii de politică monetară în România și în opinia mea a fost primul pas. Există măsuri similare și la nivelul altor state membre UE. În ultimele luni am asistat la un reviriment inflaționist, nu doar în România, ci și în UE. Creșterea prețurilor la energie este un numitor comun la nivel global și vine și pe fondul unor dezechilibre temporare între cerere și ofertă și asumării unor obiective ambițioase de reducere a ponderii combustibililor fosili. Pe alți indicatori – cum ar fi prețurile industriale, creșterile sunt chiar mai mari. În acest context, creșterea dobânzilor pentru a contracara presiunile inflaționiste este normală, dacă ne raportăm la principalul obiectiv al băncilor centrale: cel de stabilitate a prețurilor. Momentan, România nu mai are cea mai mare dobândă de politica monetară din regiune, după o serie de măsuri adoptate de celelalte bănci centrale din Europa Centrala si de Est.

• 3. Cum stăm cu consolidarea fiscală? Se putea mai mult, suntem ok așa cum e acum?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: Pe hartie suntem in grafic, in sensul ca tinta oficiala de deficit bugetar de 7.13% din PIB pare ca va fi atinsa fara prea mari probleme. Avand in vedere insa performanta peste asteptari a veniturilor mai ales in prima parte a anului, ar fi fost intr-adevar o ocazie buna ca la rectificare sa ne fixam o tinta de deficit ceva mai ambitioasa. Noi credem ca oricum deficitul bugetar va fi sub cel prognozat oficial, estimarea noastra pentru acest an fiind de 6.5% din PIB.

Laurian Lungu, CPAG: Daca vorbim de reducerea deficitul bugetar, in acest moment pare ca este pe traiectoria asumata. Ramane insa de vazut la cat se vor situa cheltuielile bugetare in lunile de final de an, cand de regula, sunt in exces comparativ cu lunile anterioare. Si, bineinteles, cat va fi deficitul bugetar la finele lui 2021. In mod normal, ar trebui sa fie cu cel putin echivalentul a 0.75% din PIB sub tinta asumata de deficit bugetar de -7,16 % din PIB, datorita cresterii economice cu mult peste prognoza initiala. O ingrijorare este legata de contiuarea cresterii datoriei publice, dincolo de cauzele legate strict de masurile luate in pandemie.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: Cred că răspunsul la întrebare îl avem dacă urmărim evoluțiile demografice și evoluțiile de pe piața forței de muncă. În condițiile în care avem un raport de dependență supraunitar – mai puțini salariați decât pensionari și copii cu alocații și un număr ridicat de angajați în sectorul de stat, este normal ca bugetul să fie sub presiune. Declinul demografic și îmbătrânirea populației sunt probleme care preocupă inclusiv economiile occidentale. Soluțiile ar trebui să vină din zona încurajării și dezvoltării economiei reale, astfel încât aceasta să genereze locuri de muncă și prosperitatea plătitorilor de taxe. De asemenea, creșterea incluziunii financiare, cu tranziția de la numerar la plăți electronice, va stimula îmbunătățirea gradului de colectare in Romania. Și, o parte bună a pandemiei este că a accelerat adopția plăților cu cardul și a digitalizării, inclusiv în relația cu statul.

• 4. De ce credeți că marile bănci centrale (includ aici și BNR) nu au prevăzut persistența inflației, despre care spuneau că e mai degrabă un fenomen tranzitoriu?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: Masura in care inflatia va ramane persistenta este inca incerta. Cel putin in Eurozona vedem inflatia scazand inapoi spre 2% in a doua parte a lui 2022, ceea ce ar insemna ca ar fi exact in tinta BCE. Este adevarat ca aproape toata lumea (atat banci centrale, cat si economisti si piete) au subestimat varful acestui val inflationist, insa caracterul sau tranzitoriu este destul de probabil, fie si datorita numai efectelor statistice de baza foarte puternice din a doua parte a anului urmator.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: Anul trecut, când pandemia a lovit întreaga planetă și s-au dispus măsuri de restricție fără precedent, guvernele și băncile centrale s-au concentrat pe atenuarea impactului economic, prin măsuri de sprijin pentru populație și companii și politici monetare care să încurajeze revenirea. Deci, a avut loc o expansiune monetară, iar acum, după redeschiderea economiei, intervine jocul pieței și alinierea la noile condiții de echilibru. La nivel global, am văzut tendințe inflaționiste influențate foarte mult de prețurile produselor energetice. Caracterul permanent sau tranzitoriu nu este încă dovedit. Trebuie să vedem evoluția pe termen mediu. Unul dintre elementele decisive cu privire la propagarea inflației va fi transmiterea și amplificarea creșterilor de preț prin intermediul salariilor, cu impact direct în consumul final și creșterea economică. Acest mecanism se află încă în analiza băncilor centrale din statele dezvoltate, care până în prezent au evitat adoptarea de măsuri agresive de diminuare a suportului monetar oferit economiilor.

Laurian Lungu, CPAG: Sunt mai multe cauze care au dus la cresterea recenta rapida a inflatiei. Ramane de vazut in ce masura ea va persista. Depinde de revenirea consumului dar si de politica de taxe si deciziile de politica monetara luate la nivel global. Acum un an inflatia era prognozata sa fie tranzitorie. Dar acest lucru depinde de capacitatea bancilor centrale de a creste rata dobanzii si de a inversa tendinta de expansiune monetara in contextul revenirii consumului.

• 5. Ce estimări aveți pentru primul trimestru din 2022 în cazul României (PIB, inflație, curs de schimb)?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: PIB +4.7%, inflatie medie 6.6%, cursul mediu 4.95.

Laurian Lungu, CPAG: Ma astept sa avem in continuare o evolutie pozitiva a economiei in 2022 T1. Inflatia probabil va fi in continuare ridicata, peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Cursul de schimb s-a remarcat prin stabilitate - relativ la euro - in ultimii ani, aceasta tendinta ar putea continua.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: În prima parte a lui 2022, probabil vom continua să vedem rate ale inflației în jur de 5%, peste nivelul din ultimii ani, în scădere față de ultimele luni. Perspectivele de creștere economică depind foarte mult de evoluția restricțiilor. Din fericire, datele recente arată o scădere a numărului de cazuri în România și odată ce aceasta este sub control, putem vorbi despre revenirea la normalitate în diferite domenii economice. În ceea ce privește cursul de schimb, în ultimele luni, deficitul comercial s-a accentuat, însă deprecierea monedei naționale a fost moderată, în contextul în care fluxurile de capital se mențin stabile.

• 6. Mai trecem la euro? Dacă da, care ar fi un orizont de timp rezonabil?

Valentin Tătaru, ec.-șef ING Bank: Romania nu indeplineste in prezent niciun criteriu de convergenta dintre cele pe care Comisia Europeana le avalueaza periodic. Fixarea unei tinte realiste de trecere la euro ar fi un lucru pozitiv deoarece ar actiona ca o ancora pentru viitoarele decizii fiscale si monetare. Pentru a o face si mai credibila, aceasta tinta ar trebui asumata de o parte cat mai mare din clasa politica, intarind astfel increderea populatiei si a investitorilor in predictibilitatea politicilor economice. Estimam ca un termen realist de adoptare a euro ar fi undeva la orizontul anului 2030, dar aceasta ar presupune sa ne asumam inca de pe acum aceasta tinta.

Laurian Lungu, CPAG: Romania si-a asumat, in momentul aderarii la UE, adoptarea monedei euro. Ramane de vazut cand. Aceasta ar trebui sa depinda mai putin de fixarea unei anume date - amanata in acest moment pentru 2027-2028 - ci de momentul in care economia ar fi pregatita pentru asa ceva. Cresterea PIB/cap de locuitor la undeva peste 85% din media UE (calculat la paritatea puterii de cumparare) - si mentinerea la acest nivel pentru o perioada de cativa ani - ar fi o indicatie ca economia ar fi pregatita in mod rezonabil pentru adoptarea euro.

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: În contextul pandemiei, atenția s-a mutat către combaterea efectelor acesteia – pe plan economic și social, iar guvernul și-a asumat cheltuieli în creștere – pentru sănătate, pentru măsuri de sprijin social și economic. Aderarea la euro implică îndeplinirea criteriilor de convergență privind deficitul bugetar, rata inflației, ratele dobânzilor și stabilitatea cursului valutar. Iar reducerea decalajelor față de nivelul de referință este un proces care necesită timp, altfel ar avea costuri sociale și economice foarte ridicate. Cred că este un obiectiv la care ar trebui să aspirăm în continuare pentru că un deficit bugetar sustenabil, inflație redusă și curs stabil sunt semne ale unei economii sănătoase.