Statul mai are de recuperat 575,6 milioane dolari, creanțe provenite din activitatea de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate pe vremea lui Ceaușescu. Această sumă figura la jumătatea acestui an, iar față de finalul lui 2020 este mai mică cu 4,5%. Până să ajungem la principalele date din raportul guvernamental (le găsiți ceva mai jos), prezentăm o mică povestioară despre ce s-a construit în Nigeria.
Nigeria și imnul Republicii Socialiste România în junglă
Creanțele României în Nigeria (12,5 milioane dolari) reprezintă cota de participare la capitalul social al societăţii mixte Nirowi şi contravaloarea unor livrări efectuate către această societate.
Pe 23 august 1979, fix la ora 11.30, imnul Republicii Socialiste România răsuna în statul nigerian Ondo. Era mare eveniment și a fost pregătit de oficialitățile locale cu respectul cuvenit. Cu mic, cu mare, toți cei din zonă au fost chemați să asiste la inaugurarea Combinatului de prelucrare a lemnului NiRoWi. O fabrică ridicată pe 46 de hectare. Ce fusese acolo? Doar junglă. Noua fabrică a fost ridicată de inginerii și proiectanții români, scrie forestmania.ro, care a vorbit cu un inginer român care a lucrat la ridicarea combinatului.
Ceaușescu a dus zeci de oameni acolo pentru 4 ani.
În Nigeria, în inima Africii, în pădurea tropical s-a făcut societate mixtă româno-nigeriană.
„Ei au venit cu capitalul și România cu utilaje, cu oameni. Le-am făcut o minunăție de combinat. Când a venit prim- vice-premierul Ion Dincă a zis „Băi, voi vreți să construiți socialismul aici?”, își amintește azi Constantin Petru, fost inginer.
- „Cum erau? Există societăți aflate în diferite stadii de dezvoltare. Nu există uniformitate. Fiecare după cum i-a dat Dumnezeu. Ei, săracii, erau la un nivel de 100 de ani în urma noastră”.
Ajuns acolo, Constantin Petru a fost bulversat. Mai întâi de căldură, apoi de condiții și de lipsa unei forțe de muncă locale cu care să te poți înțelege. Nu în ultimul rând, era o problemă cu mâncarea. Cel mai apropiat oraș, Lagos, unde puteai găsi câte ceva, era la 300 de kilometri. În piețele din zona lor erau de mâncare maimuțe…
„Noi am ajuns acolo cu avionul, iar utilajele cu vaporul. Eram cam 20 de ingineri, fiecare cu specializarea noastră. Am găsit acolo oameni fără nicio pregătire, eventual cea de culegători de fructe. Noi eram priviți nu doar ca experți, ci ca niște oameni care le aduc bunăstare. Am început cu defrișarea junglei, ca să facem loc viitorului combinat. Mai întâi am stat într-o clădire, apoi ne-am făcut noi bungalouri. Aveam așa numita colonie de bungalouri. Ni le-am făcut noi, cum am vrut. Inclusiv cu saună”, povestește inginerul.
Citește mai departe întreagapoveste pe forestmania.ro.
Potrivit raportului guvernamental, activitatea societăţii Nirowi a fost afectată de criza economică nigeriană precum şi de instabilitatea politică, ceea ce a condus la înregistrarea de pierderi care au depăşit valoarea capitalului social, ajungându-se la situaţia de faliment nedeclarat.
Această stare de fapt a determinat guvernul militar din statul Ondo să închidă societatea în 1995 pentru câteva luni, pentru a o redeschide ulterior, dar problemele multiple cu care aceasta s-a confruntat, au făcut ca societatea să falimenteze practic în anul 1997.
Au fost remise scrisori către Camera de Comerț și Industrie a României și Asociația producătorilor de mobilă din România în vederea depistării unor întreprinderi românești interesate în achiziționarea acțiunilor deținute de partea română la societatea mixtă Nirowi.
„Menţionăm că până la această dată Camera de Comerț și Industrie a României și Asociația producătorilor de mobilă din România nu au sesizat Ministerul Finanţelor Publice privind identificarea unor întreprinderi românești interesate în achiziționarea acțiunilor deținute de partea română la societatea mixtă Nirowi”, menționează documentul guvernamental.
Din informațiile obținute prin intermediul Ambasadei României la Abuja şi Biroului Consilierului economic din Lagos, a rezultat că, începând cu 1990, conducerea societăţii a fost preluată integral de partea nigeriană, iar cei însărcinaţi cu gestionarea bunurilor le-au delapidat.
• În luna iunie 2017, Ambasada României la Abuja a fost informată de către reprezentanți ai conducerii Biroului pentru Întreprinderi Publice că, din cauza deteriorării avansate a clădirilor și utilajelor aparținând Nirowi și a dificultăților întâmpinate din partea grupului de investitori privați din Nigeria, privatizarea companiei nu mai reprezintă o soluție pentru eventuala recuperare a investiției, neputând fi identificat un eventual cumpărător.
• Biroul pentru Întreprinderi Publice consideră că fondurile investite în acest proiect nu mai pot fi recuperate și, de aceea, ar fi luat decizia de a transfera gratuit cota sa de participare către autoritățile locale din statul Ondo – unde se află amplasată compania Nirowi, această tranzacție urmând a fi perfectată în perioada următoare
Ministerul Finanțelor, în luna mai a acestui an, a solicitat sprijinul Ambasadei României la Abuja în vederea obținerii unor documente și informații privind situația actuală a societății Nirowi.
Mai avem de așteptat până să recuperăm ceva din Cuba
Mai avem de recuperat și 1,605 miliarde ruble transferabile din Cuba. De altfel, autoritățile acestei țări refuză să accepte începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a datoriilor.
Acum autoritățile încearcă să identifice momentul potrivit, în funcție de evoluția relațiilor bilaterale și de cea a situației economice interne din Cuba, în vederea reluării demersurilor pe lângă partea cubaneză pentru repunerea dosarului datoriei pe agenda bilaterală.
Din suma totală de 575,6 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile:
• 334,3 milioane dolari SUA (58,08%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic);
• 241,3 milioane USD (41,92%) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania).
Pe lângă cele de mai sus, mai sunt și alte 3 țări:
Sudan - 881.325,47 lire sterline
Libia - 22.930.147,992 dinari libieni (evidenţe MFP)
Guineea - 160.000 franci francezi = 24.391,84 euro (evidenţe MFP)
Vezi întregul raport Guvernamental cu privire la situația creantelor
Irak
Până la 31 martie 2028, România are de încasat 977,1 milioane dolari SUA. Din această sumă, până acum am primit 653,9 milioane dolari reprezentând primele douăzeci și șase de tranşe din dobânda datorată de partea irakiană şi douăzeci rate de capital.
Libia
Potrivit raportului, situația politică și de securitate din Libia se menține fragilă, embargoul asupra armelor fiind încălcat, în continuare, de mai multe state.
Grupările jihadiste își mențin încă prezența în deșertul interior al Libiei. Condițiile de trai ale populației s-au înrăutățit în 2020, atât pe fondul pandemiei de COVID-19, cât și drept consecință directă a războiului și blocadei asupra petrolului realizate de grupări armate libiene, în perioada ianuarie – octombrie 2020 (ex. Raționalizarea consumului de energie electrică).
Se va urmări desfăşurarea evenimentelor interne și evoluția conflictului armat, iar în condiţiile în care semnalele vor indica o posibilă reluare a discuţiilor, Ministerul Finanţelor va solicita Ambasadei României la Tripoli inițierea unor demersuri pe lângă instituțiile libiene competente pentru rezolvarea acestei probleme.
Coreea de Nord
Având în vedere condițiile de pe plan local, dialogul părții române cu autoritățile nord-coreene pe tema recuperării datoriei nord-coreene este practic imposibil de realizat, spune raportul.
Avem de încasa creanţe în valoare de 546.952 dolari SUA, prin export de mărfuri coreene în perioada 2007-2011.
Până în prezent, autorităţile nord coreene nu au respectat prevederile Acordului, deşi partea română a abordat în mod constant problema datoriei coreene în cadrul mai multor consultări politico-diplomatice de la Phenian, prilej cu care a arătat că lichidarea acestei datorii ar putea crea oportunităţi pentru dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor economice bilaterale pe termen mediu şi lung.
Sudan
În acest moment, din punct de vedere politic, Republica Sudan parcurge o etapă de tranziție, după înlăturarea, printr-o lovitură militară de stat, la 11 aprilie 2019, a fostului președinte Omar al-Bashir, care a condus țara 30 de ani.
„Tranziția democratică către o nouă autoritate civilă a fost însoțită de o cronicizare a crizei economice, exacerbată ulterior de criza sanitară produsă de pandemia de COVID-19. Estimările pentru 2020 au previzionat o scădere cu 8% a economiei sudaneze, în timp ce inflația a ajuns aproape de cota de 100%”, menționează sursa citată.
Principalele progrese realizate de regimul de tranziție, care s-a angajat într-un amplu și complex proces de reintegrare a Sudanului în comunitatea internațională sunt: procesul pentru normalizarea relațiilor cu Israelul, scoaterea Sudanului de pe lista statelor care sponsorizează terorismul și lansarea unui program ambițios de reforme economice, al cărui ritm este apreciat de FMI.
Instituțiile abilitate în recuperarea creanțelor României au inițiat demersurile necesare, conform cadrului legal în vigoare, pentru obținerea mandatului de la Guvernul României în vederea reglementării datoriei Sudanului față de România în termeni similari celor încheiați cu Clubul de la Paris.
După obținerea aprobării Guvernului României, în baza mandatului acordat, vor fi demarate negocierile în vederea încheierii unui Acord de reglementare cu partea sudaneză.
Guineea
La 18 octombrie 2020 au avut loc alegeri prezidențiale, președintele în exercițiu, Alpha Condé, fiind declarat câștigător, cu aproximativ 59% din voturi, spune documentul.
Condé este acuzat de fraudarea alegerilor, după ce în primăvara anului 2020 a modificat Constituția pentru a putea participa din nou la alegeri în vederea obținerii unui al treilea mandat.
Până în prezent, statul român a încasat 2 rate şi dobânzile aferente în valoare totală de 716.961 dolari SUA, ambele scadente în anul 2008, rămânând neplătite un număr de 4 rate şi dobânzile aferente care au fost scadente în perioada 2009-2010, în sumă de 1.393.020 dolari.
Se vor continua demersurile prin intermediul Băncii Comerciale Române şi a Ambasadei României la Dakar de reglementare a sumelor neîncasate conform graficului de eşalonare la plată.
Congo
R.D. Congo este un stat aflat într-o situație de fragilitate particulară, caracteristică unui regim post-conflict, spune documentul.
„Din punct de vedere securitar, în estul țării continuă să acționeze cca. 100 de grupuri armate. Misiunea ONU de stabilizare în RDC (MONUSCO) acționează în regiune din 1999, fără rezultate notabile, în ciuda faptului că este cea mai mare și mai scumpă misiune ONU de menținere a păcii din lume”, menționează sursa citată.
Se vor continua demersurile prin intermediul Băncii Comerciale Române şi a Ambasadei României la Luanda (Angola) pentru plata sumelor neîncasate conform graficului de eşalonare la plată.
Până la 31 decembrie 2013, statul român a încasat suma totală de 569.494 dolari SUA, soldul datoriei congoleze fiind în sumă de 88.326 dolari SUA, reprezentând ratele 17, 18, 19 şi dobânzile aferente.
2
16
