În 2008, rata inflației a fost de 7,85%, potrivit seriei de date furnizate de Statistică. În octombrie 2021, creșterea medie a prețurilor a fost de 7,9%, complicând eforturile BNR de a le ține sub control, eforturi îngreunate oricum de valul pandemic și de criza politică din țară. Cel mai mult resimt creșterile de prețuri consumatorii de ulei, de cartofi și de margarină, acestea fiind alimentele cu cele mai mari scumpiri. Iar postul Crăciunului care începe peste câteva zile îi va face pe cei care postesc (consumatori de cartofi, ulei, fasole ș.a.) să resimtă direct flama inflației.

Inflatia Foto: Piqsels.com

Mai jos, alimentele cu cele mai mari scumpiri din octombrie:

Top 10 scumpiri produse alimentare:

1. Ulei comestibil - 126.29

2. Cartofi - 118.04

3. argarină - 108.68

4. Alte legume şi conserve de legume - 107.04

5. Brânză de oaie (telemea) - 106.92

6. Pâine - 106.84

7. Mălai - 106.57

8. Făină - 106.46

9. Peşte proaspăt - 106.32

10. Produse de franzelărie - 106.27

Alimentele s-au scumpit în medie cu 5,25% (de la 4,2% în septembrie), ducând creșterea indicelui prețurilor de consum la 7,9%, mult peste estimarea medie de 7,05% a sondajului Bloomberg.

  • Măsurile privind compensarea creșterii și plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluției prognozate a ratei anuale inflației pe orizontul scurt de timp. Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

Citește și: Inflația din octombrie s-a apropiat de 8%

După publicarea datelor de azi privind inflația, România ajuns să aibă de departe cele mai negative dobânzi reale din regiunea Europei Centrale și de Est, scriu analiștii BCR într-o notă publicată miercuri și destinată investitorilor.

BNR încearcă să ancoreze prin deciziile sale și așteptările inflaționiste, unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influenţează activitatea economică. Ele sunt determinante în procesul de formare a preţurilor la nivelul producătorilor şi comercianţilor.

Alături de particularităţile pieţei muncii, evoluţia productivităţii muncii şi aşteptările privind inflaţia reprezintă reperele fundamentale în formularea revendicărilor salariale. Inflaţia erodează câştigurile salariale nominale şi, prin urmare, salariaţii şi sindicatele au tendinţa de a solicita o compensaţie pentru inflaţia aşteptată, în condiţiile în care negocierile salariale se desfăşoară, de regulă, o dată pe an. În măsura în care dinamica salariilor reale se va situa peste ritmul de creştere a productivităţii muncii, firmele se vor confrunta cu o sporire a costurilor unitare de producţie cu forţa de muncă. În cazul în care nu poate fi suportată prin reducerea marjelor de profitabilitate, creşterea costurilor se va repercuta asupra preţurilor bunurilor de consum, conducând la inflaţie, explică Banca Centrală..

Aşteptările privind inflaţia joacă un rol determinant în mecanismul de transmisie a impulsurilor ratei dobânzii în economia reală. Aceasta se referă la modalitatea prin care raportul dintre economisire şi consum de la nivelul fiecărei familii este influenţat de nivelul ratelor reale ale dobânzilor.

Cu cât sunt mai reduse anticipaţiile inflaţioniste, cu atât este mai ridicat nivelul ratelor reale ale dobânzii oferite de instrumentele de economisire şi, ca urmare, cu atât este mai mare înclinaţia populaţiei spre economisire în dauna consumului în prezent; de asemenea, cu atât va fi mai scump - în termeni reali - un produs de creditare şi cu atât mai mare disponibilitatea populaţiei de a-şi reduce consumul finanţat prin resurse împrumutate.

Scăderea consumului privat şi stimularea economisirii contribuie mai departe la reducerea presiunilor exercitate de cererea agregată asupra ritmului de creştere a preţurilor de consum.

Vasilescu, BNR: Şase produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum

Şase produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), menţionând că Banca Centrală a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie.

"Pe tot tabloul, ceea ce a determinat această inflaţie mare din luna octombrie adunăm câteva produse. Creşteri medii, fasole, creştere mare, cartofi. Atât la produse alimentare. La produse nealimentare: combustibili, tutun şi ţigări şi la servicii: apă canal, salubritate. Atât, câteva produse. Dacă le numărăm sunt 6 produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum. Ce înseamnă asta? Că Banca Naţională a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale şi nu cum a cerut sau aştepta piaţa, cu 0,50 puncte procentuale", a spus Adrian Vasilescu, referitor la datele privind preţurile de consum publicate de Institutul Naţional de Statistică.

El a precizat că energia electrică, combustibili şi gazele naturale în toată lumea sunt considerate produse ale căror preţuri nu sunt influenţate de politica monetară şi dacă o bancă centrală, precum FED sau Banca Centrală Europeană, ar ridica dobânda de politică monetară la 100% tot nu ar putea influenţa aceste produse.

"Acum o să mă întrebaţi de ce totuşi a ridicat BNR dobânda cu 0,25 de puncte şi nu a lăsat la 1,50%. Pentru că s-a simţit ceva în luna septembrie şi în luna octombrie şi mai mult. Banca Naţională, deşi nu avea încă tabloul inflaţiei de la INS, şi-a făcut propriile calcule şi a ajuns la concluzia că încep să se simtă în tabloul general influenţele asupra altor preţuri ale combustibilului, energiei electrice şi gazelor. Şi atunci era nevoie de o creştere de 0,25 de puncte procentuale pentru a combate influenţele acestor produse, combustibilului, energiei electrice şi gazelor, asupra preţurilor generale", a declarat Adrian Vasilescu.

Referitor la preţurile combustibililor, energiei electrice şi gazelor, el a menţionat că acestea produc efecte la 12 luni de acum înainte şi chiar dacă preţurilor lor vor stagna ele se vor resimţi, pentru că au pondere mare în coşul de consum. De asemenea, Adrian Vasilescu a precizat că energia termică a avut o creştere de 1,12% şi acesta înseamnă că "a venit la start", urmând ca şi aici să ne aşteptăm la scumpiri în lunile care vor veni.