Guvernul „Să se facă” ● Codirlașu contrazice prognoza BNR: Am putea vedea o inflație de două cifre ● Germania, a doua țară europeană care ia în calcul carantinarea nevaccinaților ● Șpagă de 10.000 de euro pe săptămână ca să lase migranții să intre în România ● 360 de elevi și 116 cadre didactice și nedidactice, infectați după prima săptâmână ● În Ungaria prețurile carburanților au fost plafonate ● De ce câștigă PSD în negocierile cu PNL? ● Adrian Despot: Pun rata vaccinării pe seama incompetenței Guvernului de a comunica necesitatea vaccinului ● Brokerul londonez care s-a angajat să asigure Tarom are importante dificultăți ● Ne întoarcem la austeritate? ● Taxa de solidaritate: utopia fiscală prin care PSD înfierează bogații unei țări sărace ● Premierul rotativ și președintele gaură neagră ● Florin Cîțu afirma că „a negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva poporului român”. Cum să mai ai încredere în clasa politică? ● Shopping-ul de haine s-a mutat din mall pe canapea. Cât de șifonată a ieșit industria fashion? ● De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului
Guvernul „Să se facă”. Tema educației despre Holocaust este una dintre marile necesități ale școlii românești - dar Cabinetul Cîțu (precum guvernele trecute) nu a știut decât să valseze în jurul subiectului. Pe 11 noiembrie, Guvernul României anunța că „susține” introducerea istoriei Holocaustului ca materie obligatorie în liceu. Folosește, în acest sens, Palatul Victoria circuitele executive pe care le are la dispoziție ca să modifice programa școlară, atribut din sfera Ministerului Educației? Nicidecum. Guvernul transmite doar că sprijină un proiect parlamentar care caută să determine modificarea pe cale legislativă. Tema educației despre Holocaust este una dintre marile necesități ale școlii românești – dar Cabinetul Cîțu (precum guvernele trecute) nu a știut decât să valseze în jurul subiectului, deși are un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei și a adoptat o Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Atitudinea bezmetică a guvernului de la București față de educația despre Holocaust riscă să devină acum cu totul ridicolă. Practic, deși ar putea determina prin intervenție directă (și fermă) îmbunătățirea cadrului actual al învățământului despre istoria evreilor din România, Palatul Victoria aruncă pisica în curtea altuia și-apoi trâmbițează ritos că trebuie făcut ceva, căci așa nu se mai poate, scrie Dela0.ro.
Codirlașu contrazice prognoza BNR: Am putea vedea o inflație de două cifre anul acesta sau anul viitor. Există riscul ca inflația să ajungă la două cifre anul acesta sau anul viitor în țara noastră, din cauza volatilității crescute a celor trei elemente (energie, gaz și combustibili) care au avut cel mai mare impact asupra creșterii indicelui prețurilor de consum (IPC), potrivit lui Codirlașu, vicepreședintele CFA România. Această estimare depășește ultima prognoză a BNR, lansată zilele trecute, care aprecia că cel mai înalt nivel al inflației va fi de 8,6%, în trimestrul doi al anului 2022. Codirlașu a explicat că România este dependentă de ce se întâmplă cu prețurile pe piețele internaționale, fiindcă importă mare parte din electricitate și gaz, iar prețul petrolului în sine este dictat de evoluția internațională.„Cele trei componente care au afectat cel mai mult inflația (energia electrică, gazul și combustibilii) sunt greu de prognozat și depind de piața externă: energia electrică de ceea ce se întâmplă în UE, având în vedere că România este importator net de energie electrică, gazul natural, la fel – suntem importatori, depindem de prețurile internaționale, iar la combustibili depindem de prețul internațional al petrolului”, a declarat economistul pentru wall-street.ro.
Germania, a doua țară europeană care ia în considerare carantinarea nevaccinaților, după Austria. Numărul de noi infecții la 100.000 de locuitori înregistrate în ultima săptămână a depășit pentru prima dată în Germania pragul de 300, de la debutul pandemiei de coronavirus, iar cele trei partide care vor forma viitorul guvern au convenit, în weekend, să sporească restricțiile, o variantă discutată fiind introducerea carantinei pentru persoanele nevaccinate, potrivit Politico. Joia trecută, social-democrații (SPD), Verzii și liberalii (FDP) au propus noi reguli, mai blânde, în Parlament, provocând indignare în rândul unei părți a populației și a experților medicali, în condițiile în care cazurile de coronavirus cresc vertiginos în Germania. Răspunzând criticilor, formațiunile au convenit asupra unor măsuri mai stricte pentru cei nevaccinați, inclusiv obligativitatea unui test negativ înainte de a călători cu autobuzul sau trenul, a informat luni postul public ARD, potrivit Libertatea.
Șpagă de 10.000 de euro pe săptămână ca să lase migranții să intre în România. Cine sunt cei reținuți de DNA Timișoara. Operațiune în forță a anchetatorilor de la DNA Timișoara și a trupelor speciale de intervenție ale Poliției Timiș, duminică după amiază, în parcarea mall-ului din Calea Șagului – un român și un kosovar au fost capturați la scurt timp după ce au încheiat o afacere extrem de profitabilă cu un polițist de frontieră. Agentul, care lucrează pe o mașină de termoviziune care asigura securitatea frontierei cu Serbia, a fost abordat de un consătean plecat în Austria care i-a propus să asigure migranților prin sectorul pe care-l supraveghea. Rețeaua de traficanți de persoane urma să-i plătească pentru fiecare om care era lăsat să intre în țară 100 de euro și săptămânal gruparea avea de gând să aducă 100 de oameni. Pe scurt – 10.000 euro pe săptămână. Polițistul de frontieră a făcut denunț la DNA și procurorii au început investigațiile. Românul a spus că el este doar un intermediar și că termenii înțelegerii urmează să fie stabiliți cu altcineva, scrie Pressalert.ro.
360 de elevi și 116 cadre didactice și nedidactice, infectați după prima săptâmână. După doar o săptămână de la vacanța impusă, 360 de elevi și 116 persoane din rândul personalului școlilor bucureștene (profesori, administratori, profesori auxiliari, persoane responsabile cu curățenia) s-au infectat cu noul Coronavirus. De asemenea, a doua săptămână de cursuri începe cu 1.914 clase mutate în online fie pentru că există cazuri de Covid-19 în clasă, fie pentru că școala face parte din cele 98 de unități de învățământ mutate cu totul în online. În cursul zilei de astăzi, Ministerul Educației a anunțat printr-un comunicat de presă că va solicita câteva clarificări de la Ministerul Sănătății privind procedura de administrare a testelor pe bază de salivă, una dintre ele fiind dacă părinții ar putea primi testele să le administreze ei acasă, înainte de a duce copilul la școală, dar și să clarifice procedura de testare a preșcolarilor, despre care Minsiterul Sănătății nu a specificat nimic. Pe lângă elevii care învață online pentru că școala sau clasa lor funcționează în acest scenariu, alți 3.500 de elevi bucureșteni au solicitat să învețe exclusiv în online, în baza unor documente medicale, scrie Buletin de Bucuresti.
În Ungaria prețurile carburanților au fost plafonate. Guvernul ungar a decretat plafonarea preţului carburanţilor începând de azi, 15 noiembrie, pe o perioadă de 3 luni. Scopul este ţinerea sub control a inflaţiei, dar avantajele nu sunt evidente. Conform deciziei guvernului ungar, preţul carburanţilor va fi plafonat la 480 forinţi pe litru, cca 6,5 lei la cursul actual. Acest preţ se va aplica doar benzinei cu co 95 şi motorinei şi va fi valabil până în februarie anul viitor. Până atunci, preţurile pot fi mai mici, dar nu mai mari de 480 de forinţi. Măsura a fost adoptată de guvern la scurt timp după publicarea ratei inflaţiei pe luna octombrie şi a trecerii preţului carburanţilor peste pragul psihologic de 500 de forinţi. Având în vedere că peste 5 luni vor fi alegeri parlamentare în Ungaria, aceste evoluţii nu sunt tocmai pozitive pentru partidele aflate la guvernare. În ultimele săptămâni, preţul carburanţilor în Ungaria a crescut exponenţial, ajungând la 500 de forinţi pe litru, aproximativ 1,4 euro. Acest preţ a influenţat şi rata creşterii preţurilor, reprezentând 30% din inflaţia pe luna octombrie, scrie RFI.
De ce câștigă PSD în negocierile cu PNL? Negocierile dintre PSD și PNL par să-i avantajeze mai degrabă pe social-democrați în spațiul public, acolo unde Florin Cîțu apare tot mai agasat și mai condescendent, vorbind neîndemânatic despre necesitatea luxului. De cealaltă parte, președintele social-democraților, Marcel Ciolacu, spune că „luxul și prostia de obicei se plătesc”. Mulți au uitat, poate, că PSD și-a afișat fără pic de pudoare ambele componente. Discursul lui Ciolacu, mai credibil doar prin comparație cu argumentele răstite ale premierului demis, riscă să aibă, însă, mai mult succes la public. Făcând abstracție de istoria foarte recentă a partidului și de luxul afișat de mulți dintre liderii precedenți ai partidului, pledoaria pentru taxarea mai serioasă a averilor mari este bine argumentată de Marcel Ciolacu. Președintele PSD sugerează cumva că acesta ar fi punctul de inflexiune al tratativelor: cum să iei de la bogați și să-i ajuți pe săraci. Spre deosebire de liberali, social-democrații au o strategie serioasă în negocierile cu liberalii: vorbesc tot timpul despre ce-ar câștiga electoratul lor prezent și viitor, nu despre ceea ce-ar vrea reprezentanții partidului, scrie DW.
Adrian Despot: Pun rata vaccinării pe seama incompetenței Guvernului de a comunica necesitatea vaccinului. Invitat la emisiunea „Piața Victoriei”, de la Europa FM, artistul Adrian Despot a criticat modul în care autoritățile au comunicat în campania de vaccinare. Lipsa abilităților de comunicare ar fi – în opinia artistului – unul dintre principalele motive care au dus la eșecul vaccinării în România. „Răfuiala mea se duce cu legislatorii și cu comunicatorii Guvernului, care parcă lipsesc cu desăvârșire. Eu pun rata vaccinării pe seama incompetenței Guvernului de a comunica necesitatea vaccinării în sine. Ei nu au reușit să convingă poporul român să se vaccineze. Este failul lor. Au încercat în diverse forme, diverse campanii total nestrălucite, dar nu au reușit. Vina este a lor”, a spus Adrian Despot la Europa FM.
Situație în premieră la Tarom. Brokerul londonez care s-a angajat să asigure avioanele și călătorii are importante dificultăți. Fără asigurare, Tarom nu poate zbura. Situație în premieră la Tarom, unde brokerul londonez care s-a angajat să plaseze riscurile de asigurare a avioanelor și călătorilor întâmpină serioase dificultăți. În mod normal, până acum câștigătorul licitației organizate de Tarom ar fi trebuit deja să închidă procedurile, însă Gallagher, broker acreditat pe cea mai mare Bursă de asigurări a lumii (Lloyds) este încă departe de un deznodământ fericit, au explicat, pentru Economica.net surse interne și externe. Superficialitatea negocierilor care au precedat licitația precum și nivelul scăzut al primei cu care au câștigat procedura (altfel un avantaj pentru Tarom) ar fi motivele pentru care este complicat să convingă reasigurătorii să preia riscurile. Renomia SRBA este implicată în contract în postura de fronter, adică firma care va asigura legătura între Tarom și reasigurătorii care vor prelua riscurile. De plasamentul efectiv al riscurilor se ocupă Gallagher, unul dintre marii jucători mondiali din domeniul asigurărilor de aviație. Pentru Renomia SRBA este totuși un contract de prestigiu care, de altfel, o va duce probabil în top 10 brokeri locali, după primele intermediate. În oricare dintre ultimii cel puțin 15 ani, contractul ar fi fost deja gata, iar riscurile plasate integral către firmele de reasigurare. Aceasta pentru că, până acum, câștigătorii licitației aveau la dispoziție între 7 și 10 zile pentru a plasa riscurile. Anul acesta, însă, se pare că procedura va dura ceva mai mult, din moment ce în ziua în care scriem acest text, pe 15 noiembrie, doar 70% din riscuri erau reasigurate, conform datelor obținute de Economica.
Ne întoarcem la austeritate? Va reveni lumea la austeritatea de după marea criză financiară din 2008? Guvernele lumii se pregătesc să-şi retragă cheltuielile eliberate în pandemie, cheltuieli care au fost cel mai puternic motor al revenirii economice după pandemie. În Europa, acest proces va reaprinde dezbaterile privind austeritatea, de care guvernele se tem. Autorităţile de la Bruxelles au hotărât în octombrie că vor ajusta regulile privind cheltuielile publice anul viitor pentru a nu declanşa un nou episod de austeritate de genul celui din criza financiară din 2008 şi a crea o nouă criză a datoriilor. Dar dacă cheltuielile vor continua, strategii ar trebui să determine cum pot fi cheltuiţi banii cel mai bine, atâta timp cât oportunitatea rămâne. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în 2008, de data aceasta, austeritatea înseamnă tăierea cheltuielilor în plus lansate în pandemie. Programele publice menite să susţină gospodăriile şi companiile în pandemie au reprezentat cel mai puternic motor al redresării de pe urma crizei provocate de coronavirus, iar acum guvernele încep să le frâneze, scrie Bloomberg, citat de ZF.
Proiect: Branșarea la utilități a blocurilor construite fără autorizație, care sunt locuite, va fi permisă temporar. Ca să se aplice, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Acesta se adresează persoanelor care au cumpărat locuințe în blocuri construite și branșate ilegal de dezvoltatorii imobiliari, fără să știe despre probleme. „În ultimii ani, au fost identificate numeroase construcții destinate locuirii, ridicate fără respectarea prevederilor legale și fără obținerea documentelor obligatorii, dar care au fost vândute unor cumpărători de bună credință. Aceste persoane, de obicei cu un nivel al veniturilor scăzut, au plătit sumele solicitate de diverși dezvoltatori fără a obține în schimb documentele care să ateste proprietatea și s-au mutat în imobilele branșate ilegal la rețelele de utilități publice, întrucât sunt singurele locuințe pe care le dețin. În unele cazuri, utilizarea unor branșamente ilegale a determinat producerea unor tragedii -- incendii, explozii, în alte cazuri --, iar acțiunea autorităților de control, care au decis sistarea fumizării de gaze sau curent electric, i-a pus pe locatari în situații disperate”, explică inițiatorii propunerii legislative, citați de avocatnet.ro.
Taxa de solidaritate: utopia fiscală prin care PSD înfierează bogații unei țări sărace. Trei țări europene din OCDE au taxă pe avere, măsură vânturată de PSD în ultimele zile. O astfel de politică în România rămâne împotmolită în întrebări: cine poate fi considerat bogat și după ce criterii? cum protejăm clasa de mijloc? ce pârghii are statul să afle averea corectă a unui cetățean? Nu e prima dată când PSD propune o taxă care să fie plătită de românii cu venituri considerate mari. Precendentele măsuri de acest gen au rămas doar în forma tentativei, după ce social-democrații și-au dat seama că implementarea unei politici cu impact atât de mare – nu doar fiscal, ci și social – este foarte greu de realizat. Acest contraargument este folosit acum chiar de partenerul de dialog al liderului PSD, Marcel Ciolacu. Florin Cîțu, președintele liberalilor, se opune unei astfel de măsuri și spune că dacă aceasta ar fi fost realizabilă, PSD ar fi implementat-o atunci când se afla la guvernare și avea o majoritate confortabilă în Parlament, scrie Europa Liberă.
Antreprenorii din România întreabă: unde e bugetul pe 2022? Bugetarii întreabă cu îngrijorare de fondul salarial de decembrie. Din Palatul Victoria le răspunde doar ecoul... Antreprenorii citesc ştirile de-o şchioapă din gazete şi întreabă în stânga şi în dreapta să afle cam la ce s-ar putea aştepta din partea autorităţilor în anul ce o să vină. Că doar impredictibilitatea fiscală nu e ceva nou. Bugetarii întreabă şi ei dacă în decembrie vor mai avea de unde să îşi primească salariile. Iar întrebările tuturor se rostogolesc pe holurile mult prea goale ale Palatului Victoria şi ale ministerelor, în timp ce răspunsuri vin doar de la ecou….*îţu, *îţu, *îţu…ciuciu, ciuciu, ciuciu! Asta pentru că oamenii politici sunt mult prea ocupaţi cu împărţirea ciolanului bogat ce e pe cale să li se rostogolească în blidele în jurul cărora sunt deja strânşi şi îşi freacă mâinile. Ce mai contează ce se întâmplă cu ceilalţi atât timp cât ne e bine nouă? Mai contează de ce am fost aleşi? Nu, doar că suntem aleşi! Mai contează binele general? Da, doar că numai ce ne asigurăm propriul bine?, scrie FinEco24News.
Premierul rotativ și președintele gaură neagră. Întrebat, în preistoria democrației originale românești, ce model ar trebui să urmeze România, bătrânul comunist Ion Iliescu a opinat, dând din cap și dregându-și vocea: „modelul suedez”. Era, în opinia lui, dovada că socialismul poate reuși, măi dragă. Spera primul președinte democratic ales al țării că, până în 2025, România va reuși să recupereze decalajul uriaș față de Vest dacă va crea un stat suficient de puternic încât să distribuie, asemenea unui despot luminat, resursele țării într-un mod eficient și echitabil, întru propășirea economică a țării, dar și păstrarea păcii sociale. Visul umed al oricărui socialist s-a transformat, în România, într-un coșmar. Statul a tot crescut, de la circa 800.000 de bugetari în 1990 (minus întreprinderile de stat, evident), ajungând azi la un număr total de 1.233.386 de angajați, din care 780.875 sunt în administrația centrală (include Armata, Internele, Educația și Sănătatea) iar 452.511 sunt în administrația publică locală. Iar angajările continuă, scrie PressOne.
Florin Cîțu afirma că „a negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva poporului român”. Cum să mai ai încredere în clasa politică, atunci când vezi asemenea personaje „revoluționare”? Vă mai aduceți aminte de afișele electorale pe care scria „Nu-ți irosi votul! Votezi PNL, scapi de PSD”? Unii oameni au memoria scurtă, însă nu atât de scurtă pentru a uita că nu mai departe de 25 septembrie 2021, domnul Cîțu făcea declarații dure la adresa PSD. Menționez mai jos 3 lucruri pe care ar trebui să nu le uităm:
(1) – Cîțu (15 septembrie 2021): „Nu se poate reface coaliția cu USR și niciun partid care depune moțiune împotriva PNL pentru schimbarea guvernului”. Trebuie menționat că moțiunea nu a fost împotriva PNL, ci împotriva lui Cîțu.
(2) – Cîțu (25 septembrie 2021): „Cât timp voi fi eu președintele PNL, se va face alianță cu PSD doar peste cadavrul meu. Eu sunt cel mai mare dușman al PSD. A negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva poporului român.”
(3) – Între timp, guvernul Cîțu – PNL cade tocmai din cauza unei moțiuni de cenzură depusă chiar de PSD, scrie project-e.ro.
Shopping-ul de haine s-a mutat din mall pe canapea. Cât de șifonată a ieșit industria fashion? Prinși între a cumpăra mai puține haine, dar mai scumpe, și a înlocui ținutele office cu cele comode, ne-am schimbat modul în care ne raportăm la fashion. Un lucru este însă cert: am cumpărat mai mult online în loc să mergem la magazine și am fost mai atenți cu bugetul. Oamenii își doresc însă să își cumpere haine la fel de mult ca înainte de pandemie. Doar că alegerile au fost cântărite mai atent. Restricțiile impuse din cauza Covid-19 au limitat deplasările și au prăbușit vânzările magazinelor cu prezență fizică, dar i-au împins pe consumatori către online. Această schimbare de comportament într-ale shopping-ului de haine a însemnat o mană cerească pentru magazinele de haine care trăiau exclusiv în online, însă pentru retailerii tradiționali de fashion a însemnat o perioadă de schimbări și adaptări. Per total, industria fashion nu trece prin cele mai bune momente în România, scrie Panorama.
De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului. PSD și PNL au convenit luni majorarea pensiilor cu 10%, de la 1 ianuarie 2022, conform unor surse politice. Este un compromis între procentul de 6% dorit de liberali și majorarea cu 11%, de la 1 decembrie, solicitată de social-democrați. Indexarea ar putea reprezenta prima abatere de la unul dintre principiile pe care se bazează reforma pensiilor asumată prin PNRR: fără creșteri ad-hoc. În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul își asumă reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070, și care va plafona aceste cheltuieli la 9,5% din PIB, scrie Curs de Guvernare.
