Medic Recuperare Medicală, despre COVID lung: Oamenii trebuie să învețe să respire la o nouă capacitate pulmonară ● ​Mai solidare, mai puțin solitare: Pandemia mamelor ● Copiii sunt folosiți la protestele antivaccin din Suceava ● Interzicere completă a reclamelor în anumite zone ale drumurilor publice ●Educația financiară și juridică vor fi introduse în școli ●Antropologia și munca emoțională. Un exercițiu de reflexivitate ●Engie nu mai vrea să fie furnizor de ultimă instanţă; nu ştie dacă poate cumpăra suficiente gaze ●Wizz Air îşi provoacă angajaţii şi pasagerii să-şi lase mustaţă. Care este motivul ●Cum va arăta a doua iarnă a pandemiei în Europa ●Statul cheltuie 8.000 de euro pe un singur pacient cu COVID internat la ATI în zece zile ●Negaționiștii COVID și antivacciniștii amenință medici în Germania ●Povestea metroului românesc. Între nevoie și ambiția lui Ceaușescu ●Cele mai optimiste dezechilibre pe care se va construi Bugetul pe 2022 – Prognoza CNSP ●Prețurile cerealelor – creșteri fără limite?

Business ReportFoto: Colaj foto

Medic Recuperare Medicală, despre COVID lung: Oamenii trebuie să învețe să respire la o nouă capacitate pulmonară. COVID-ul lung captează atenția mai multor medici și devine una dintre cele mai frecvente sechele care urmează infecției cu coronavirus. Din nefericire, sunt din ce în ce mai mulți cei care manifestă simptome specifice bolii, chiar dacă sunt negativi la momentul testării. wall-street.ro a stat de vorbă cu dr. Paula Nadina Liculescu, medic de Recuperare Medicală în cadrul Centrului Medical Provita, și a încercat să afle care sunt cele mai frecvente simptome ale COVID-ului lung și ce presupune recuperarea medicală în contextul unui asemenea sindrom. Există o serie de simptome care ne arată că pacienții se confruntă cu COVID lung, cele mai comune fiind starea de oboseală, durerile de cap, durerile musculare, senzația de respirație limitată, în sensul în care avem senzația că nu putem trage suficient aer în piept, sau așa numita ceață pe creier. Însă vreau să atrag atenția că, în ciuda lunilor ce au trecut, încă ne confruntăm cu o noutate, cu o boală pe care o decoperim împreună cu pacienții noștri”, a declarat dr. Liculescu, în cadrul Emisiunii Specialiști în Sănătate, prezentată de wall-street.ro.

”We are Bellingcat”. Un interviu extins cu Eliot Higgins, fondatorului grupului Bellingcat, despre cartea sa, despre investigații open-source, dar mai ales despre educație media și imunizare în fața haosului online.

We Are Bellingat, cartea fondatorului Eliot Higgins, este de departe una dintre cele mai bune ale anului. Și una dintre cele mai importante, pentru că media a ajuns o chestiune de viață și de moarte. Conversația noastră pe Zoom a avut ca fundal statisticile oribile din România din cauza crizei Covid, în mare parte provocate de dezinformare și de absența educației media. Mai mult decât partea de manual de investigație a cărții sale, am vrut să vorbim despre mesajele sale, despre filozofia și analizele lui despre media. „Din 2011, când am început să fac asta, aventura mea în lumea investigațiilor open-source a evoluat paralel cu dezvoltarea acestui domeniu. Iar eu am ajuns o figură destul de centrală în această nișă. Am scris cartea ca un fel de rezumat al acestei perioade. În ultimii ani, vedem un interes tot mai mare pentru folosirea dovezilor obținute prin anchete open-source în justiție și pentru tragerea la răspundere a actorilor vinovați. E un domeniu care a pornit de la bloggeri și amatori, care lucrau în timpul liber, iar acum am ajuns ca până și Curtea Internațională de Justiție să analizeze cum poate folosi dovezile open-source. Am avut și ancheta de succes a cursei MH17. Iar când m-am apucat să scriu cartea, am pornit și investigația în cazul Skripal. Cred că We Are Bellingcat a ieșit într-un moment bun.”, scrie Biblioteca Exploratorilor.

​Mai solidare, mai puțin solitare: Pandemia mamelor. Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate. „A durat doar șase luni ca o pandemie să scoată la lumină inegalitățile structurale care există de zeci de ani”, scriu două cercetătoare citate în motto-ul raportului despre experiențele feminine în pandemie, publicat la începutul anului de Centrul FILIA, un ONG pentru drepturile femeilor. Când vorbim de femei mame - și mai adăugăm în ecuație și diferențe de clasă socială, etnie, statut marital - situația e cu atât mai complicată. Din martie 2020 încoace, româncelor le-a fost și mai greu să nască în siguranță. Pandemia COVID-19 a agravat situația deja îngrijorătoare a violenței domestice în România. Mamele s-au trezit blocate la domiciliu, unde acum se mutaseră și serviciul și copiii cu școala online, adăugate în vârful maldărului de munci domestice invizibile. Când vorbim despre maternitate, discursul cel mai răspândit ne povestește despre o fericire inimaginabilă, o experiență incomparabilă și, în general, cea mai frumoasă perioadă din viața oricărei femei. Nu vorbește mai niciodată despre singurătate, epuizare și o muncă al cărei capăt nu se întrevede, adesea fără sprijinul tatălui, scrie Scena9.

Copiii sunt folosiți la protestele antivaccin din Suceava. Autoritățile au deschis o anchetă. Suceava a fost scena unor imagini tulburătoare în primăvara lui 2020, în acel prim val al pandemiei. Un an și jumătate mai târziu, „Lombardia României” a devenit capitala mișcării antivacciniste. Se organizează marșuri în care sunt folosiți copii, proteste la care aceștia sunt puși să intoneze cântece patriotice, totul pentru a justifica delirul organizatorilor. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava a demarat o anchetă pentru a stabili dacă minorii au fost expuși unor situații de risc și în ce măsură au fost folosiți pentru influențarea unor decizii ale autorităților publice, fapt interzis prin lege. Două evenimente au avut loc în prima jumătate a lunii noiembrie, organizate de un grup civic numit Suceava Educată și de un ONG, Bucovina Profundă, care pretinde că a adoptat simbolic testamentul Grupului Carpatin Făgărășan și că are drept misiune, printre multe altele, „conștientizarea opiniei publice despre efectele negative ale unor aspecte negative contemporane”, scrie PressOne.

Interzicere completă a reclamelor în anumite zone ale drumurilor publice. Amplasarea oricăror mijloace de publicitate/reclamă va fi interzisă în curbe și în intersecții, precum și în zonele de asigurare a vizibilității, prevede un proiect legislativ adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. Proiectul legislativ, prezentat anterior de Profit.ro și adoptat de Senat în luna mai, are în vedere modificarea prevederilor actuale din Codul Rutier, în scopul de a oferi textului de lege ”mai multă claritate terminologică”. Astfel, noua formulare adoptată prin votul final al deputaților este următoarea: ”Se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate sau reclamă și a construcțiilor, cu excepția statuilor și a monumentelor, în curbe și în intersecțiile la nivel ale căilor de comunicație, în ampriză și în zonele de siguranță, precum și pe suprafețele de teren destinate asigurării vizibilității în curbe și în intersecții.” Prin urmare, conform acestei formulări, orice fel de reclamă sau publicitate va fi interzisă în spațiile menționate, scrie Profit.ro.

Educația financiară și educația juridică o să fie introduse în școli. Legea, promulgată. Proiectul de lege ce conține măsura se-ndreaptă acum către Monitorul Oficial. El conține o modificare propusă la Legea educației - la curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial. Astfel, cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale, financiare și juridice. Această schimbare ar urma să se aplice efectiv din anul școlar următor anului în care se publică proiectul de lege în Monitorul Oficial (adică probabil anul 2022 - 2023). În mare, ideea este de a-i învăța pe elevi diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă, scrie avocatnet.ro.

Antropologia și munca emoțională. Un exercițiu de reflexivitate. În orice interacțiune pe care o desfășurăm ținem cont de norme ideologice și sociale: de la ce, cui, când, cum spunem, până la tot restul lucrurilor aparent banale pe care le întreprindem. Autoreglementarea emoțiilor face parte din viața noastră cotidiană, iar asta include ipostazele de muncă. Ce se întâmplă în cazul antropologiei și a muncii de teren pe care o implică? Poate fi studiată antropologia și prin prisma muncii emoționale? 26 august 2021*. Centrul de zi pentru vârstnici CARP OMENIA: După ora de engleză am stat la cercul literar. Oare m-am făcut de rușine? Am plâns până mi s-a făcut rău. Puteam măcar să iau un interviu. O să fie ciudat data viitoare când mă întorc? Oare a părut că mă prefac? […] Doamne, când le-am văzut mâinile tremurânde m-am gândit la toți bunicii, la toți nepoții care rămân fără bunici, la bunicii mei, la cum găsești refugiu după ce rămâi singur. Cine te ajută? Cui îi (mai) pasă de tine? Care îți mai sunt resorturile? […] Toată lumea a plâns. M-am simțit bine la început pentru că am simțit că prezența mea nu a fost percepută ca fiind intruzivă. Vorbeau de-ale lor, discutau făcând cât se poate abstracție că e cineva care îi ascultă. Sau…? Dar când am început să plâng am atras atenția fără să vreau asupra mea. Eu eram cea cercetată. […] Mă simt prost. Am plâns din empatie pentru ei sau am plâns pentru că mă gândeam la propriile frici privind singurătatea și bătrânețea? Am plâns pentru că mă durea sufletul pentru ei, care duc doliul morții celor dragi lor, sau pentru că mă gândeam că aș vrea ca bunicii mei să trăiască o eternitate? Dacă zâmbetul am ajuns să îl pot controla, cu plânsul nu am nicio șansă. Articolul complet în Iscoada.

Engie nu mai vrea să fie furnizor de ultimă instanţă, întrucât nu ştie dacă poate cumpăra suficiente gaze. Engie România a notificat Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) la sfârşitul lunii octombrie cu privire la renunţarea la statutul de furnizor de ultimă instanţă, începând cu data de 15 decembrie 2021. Potrivit unui răspuns al companiei, remis, marţi, la solicitarea AGERPRES, decizia de renunţare a fost luată având în vedere evoluţia fără precedent a preţurilor la gazele naturale şi contextul de incertitudine generată de imposibilitatea de a previziona din timp preluarea clienţilor acestor furnizori şi de a asigura pentru aceştia cantităţile necesare de gaze, scrie Financial Intelligence.

Wizz Air îşi provoacă angajaţii şi pasagerii să-şi lase mustaţă. Care este motivul. Compania aeriană Wizz Air îşi îndeamnă angajaţii şi pasagerii să nu mai folosească aparatele de bărbierit luna aceasta şi să-şi lase mustaţa să crească. Wizz Air, compania aeriană cu cea mai rapidă creştere din Europa, s-a alăturat din nou iniţiativei Movember şi îşi provoacă angajaţii şi pasagerii să-şi crească mustaţă pe parcursul lunii noiembrie. Cauza acestei mişcări este să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să sporească atenţia asupra importanţei sănătăţii fizice şi mintale a bărbaţilor. Movember este cea mai importantă organizaţie globală care se angajează să schimbe percepţia asupra sănătăţii bărbaţilor. Cuvântul Movember provine de la cuvântul „mustaţă” (engl. moustache), „mo”, şi „noiembrie” şi este un eveniment anual, ce presupune să-ţi creşti mustaţa pe parcursul lunii noiembrie. Scopul acestei iniţiative este de a atrage atenţia asupra problemelor de sănătate ale bărbaţilor, scrie Adevărul.

Cum va arăta a doua iarnă a pandemiei în Europa. Punctul slab care ar putea băga în colaps sistemul medical. Mai multe paturi pentru pacienții cu COVID, medicamente mai bune și vaccinuri eficiente. Din punct de vedere logistic, Europa intră mai bine pregătită în cea de-a doua iarnă a pandemiei de coronavirus. Nu același lucru se poate spune însă despre personalul medical de primă linie, notează Politico. În timp ce numărul cazurilor atinge noi valori maxime într-un timp record, iar țările investesc masiv pentru a extinde numărul de paturi în unitățile de terapie intensivă, infrastructura spitalelor este mult mai bine pregătită decât în 2020 pentru a face față crizei de COVID. Însă personalul din prima linie este limitat, avertizează experții în sănătate. Mai mult, în pragul celui de-al doilea sezon rece din pandemie, numărul celor care pot îngriji bolnavi de COVID începe să scadă. Medicii și asistentele de la ATI, care au lucrat „la turație maximă” timp de un an și jumătate, își reduc din ce în ce mai mult orele de lucru din cauza epuizării – unii renunțând chiar la medicină!, scrie Libertatea.

Statul cheltuie 8.000 de euro pe un singur pacient cu COVID internat la ATI în zece zile. Newsweek România a încercat să afle cât cheltuie statul român cu un pacient cu COVID internat la terapie intensivă. Am primit date privind costurile medicamentelor administrate pacienților cu COVID din secțiile de terapie intensivă de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală și date despre costurile/zi de spitalizare la ATI pentru un pacient cu COVID de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”. Datele primite nu sunt valabile pentru toate spitalele din toată țara care tratează pacienți cu COVID, însă sunt relevante pentru a avea o idee despre costurile extrem de mari suportate de stat cu pacienții COVID. În jur de 8.000 de euro a plătit statul român pentru un pacient cu COVID la ATI zece zile, în luna septembrie, la Spitalul „Dr. Victor Babeș”. O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu medicamentul Tocilizumab costă peste 8.000 de lei. Săptămâna trecută, bugetul Ministerul Sănătății a fost suplimentat cu încă 330 de milioane de lei din Fondul de rezervă. O treime din acești bani merg pentru cumpărarea de alte 70.000 de doze de Remdesivir, scrie Newsweek.

Negaționiștii COVID și antivacciniștii amenință medici în Germania. Medici și personalul medical se confruntă cu agresiuni și amenințări din partea adversarilor vaccinării. Situația este tensionată, atât în rândul pacienților, cât și al cadrelor medicale, pe fondul pandemiei de durată. Medicii germani relatează despre tot mai multe cazuri de abuzuri și amenințări pe care le primesc în spitale de la antivacciniști. Mai multe organizații medicale pe care DW le-a contactat săptămâna trecută au relatat despre atmosferă agresivă și situații tensionate în numeroase clinici din Republica Federală. Toate acestea pe fondul unor creșteri fără precedent ale numărului de noi infectări cu coronavirus. Joia trecută, Germania a înregistrat 50.377 de cazuri noi de COVID în interval de 24 de ore, cea mai mare creștere din toate țările despre care există date. Cea mai mare rată a incidenței la șapte zile este în Saxonia, 569 de cazuri la 100.000 de locuitori. În Saxonia este și cea mai redusă cotă de vaccinare - doar 57% din populația acestui land este vaccinată complet. La nivel federal, cota de vaccinare este de 70%, scrie DW.

Povestea metroului românesc. Între nevoie și ambiția lui Ceaușescu. „Atenție, se închid ușile!” se auzea pentru prima oară în urmă cu patruzeci și doi de ani în subteranul bucureștean, când în data de 16 noiembrie 1979, primul tronson al magistralei 1 intra experimental în funcțiune pentru pasageri. Aceasta este istoria pe scurt a apariției metroului din București. La mijlocul secolului trecut, capitala României se afla în plină expansiune. Recensământul din 1948 indica o populație de peste un milion de locuitori, urmând ca peste trei decenii, în 1977, aceasta să crească cu 780.000, arată Institutul Național de Statistică. Vehiculele epocii, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele circulau cu ușile deschise din cauza numărului mare de pasageri, care ajungeau să stea pe trepte. Se cerea o soluție modernă, precum cea din Londra (1863), Budapesta (1896), Paris (1900), Berlin (1902) și Moscova (1935): metroul, scrie Europa Liberă.

Cele mai optimiste dezechilibre pe care se va construi Bugetul pe 2022 – Prognoza CNSP. Cutuma guvernelor României este să construiască bugetul consolidat de stat pe anul viitor plecând de la estimările Comisiei Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Însă în varianta lor de toamnă, publicată marți, multe din estimările CNSP pentru 2022 au fost revizuite drastic, față de cele din urmă cu trei luni, și arată că dezechilibrele economiei românești s-au înrăutățit cu severitate, între timp.

Important: oricât de rău ar arăta, cifrele CNSP sunt întotdeauna cele mai optimiste prognoze privind evoluția indicatorilor pentru anul/anii care urmează. Deocamdată, negocierile privind formarea noului guvern, în care cererile social-democrate vor atârna greu, abia dacă lasă să se întrevadă conturat bugetul de stat pe anul viitor și par să nu țină seama de perspectiva înrăutățirii dezechilibrelor, scrie Curs de Guvernare.

Prețurile cerealelor – creșteri fără limite? Analiștii și traderii de cereale emit avertizări privind un nou val de majorări. Analiștii și traderii de cereale avertizează că este posibilă o nouă creștere semnificativă a prețurilor cerealelor, iar noile avertismente venite din China, Australia și zona Mării Negre alimentează această evoluție ascendentă a prețurilor. Aparent, jucătorii din piață se așteaptă că oferta globală să rămână insuficientă până la următoarea recoltă. Ba chiar mai mult, ar putea exista și un deficit. Recent, pe lângă restricțiile la export introduse de Rusia, rapoartele privind importurile masive realizate de țări importante au stimulat și mai mult creșterea prețurile cerealelor, relatează revista germană de agricultură Agrarheute.com. Mai mult, la sfârșitul săptămânii trecute, transportul și sistemul logistic din principalele zone cerealiere din nordul Chinei au fost perturbate din cauza ninsorilor abundente. În plus, precipitațiile consistente și persistente dinaintea strângerii recoltei de cereale din Australia creează îngrijorări tot mai mari cu privire la calitatea recoltei. În orice caz, prețurile cerealelor din Australia – în ciuda estimărilor privind o recoltă foarte bogată – au ajuns săptămâna trecută la un nou record, scrie agrointel.ro.

Economia Poloniei a crescut cu 7,9% în primele nouă luni din 2021. Totuşi, ritmul anual de creştere din trimestrul al treilea e la jumătatea celui din trimestrul al doilea. Institutul Național de Statistică de la Varșovia a publicat recent estimările preliminare cu privire la evoluția PIB-ului Poloniei în trimestrul III și respectiv perioada ianuarie – septembrie 2021. Statisticile indică normalizarea ritmului anual de creștere economică din Polonia în T3 (în convergență spre potențial), evoluție determinată de o serie de factori, inclusiv disiparea graduală a efectului bază, acumularea de presiuni inflaționiste și distorsiunile din sfera lanțurilor mondiale de producție. Astfel, conform datelor publicate economia Poloniei a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, cu o dinamică trimestrială în accelerare la 2,1% (de la 1,8% în T2). Din perspectiva ritmului anual, PIB-ul Poloniei s-a majorat pentru al doilea trimestru consecutiv în T3, cu o dinamică de 5,1%, în decelerare de la 11,2% în T2, pe fondul disipării graduale a efectului bază, intensificării presiunilor inflaționiste și persistenței tensiunilor la nivelul lanțurilor mondiale de producție, scrie FinEco24News.

Impactul economic al Pilonului 2 de Pensii. Conform prognozelor Eurostat, ONU, Institutul Național de Statistică, populația României va continua să se reducă. Populația va ajunge în 2050, în funcție de diversele prognoze, undeva între 13 și 16 milioane. Motivele acestei evoluții sunt atât sporul negativ cât și migrația populației. Nu numai că populația se va reduce, dar va și îmbătrâni. Acest lucru va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice. De asemenea, va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Cel mai probabil sistemul public de pensii va deveni nesustenabil fără o reforma substanțială a acestuia, scrie Adrian Codirlasu pe project-e.ro.