​Panică pe piața presei tipărite și a editurilor: hârtia s-a scumpit brusc cu până la 70% ● Arbidol, Ivermectină: cum evită Ministerul Sănătății să tranșeze problema antiviralelor „vândute la tarabă” ● Firmele de gaz renunță la clienți. Ce faci când furnizorul te anunță că renunță la contract? ● Ce e rău în uselismul 2.0?● Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Nu avem lege pentru stoparea creşterii preţurilor speculative! Aşa am plătit pentru unele produse sanitare de 10 ori mai mult ● Răsvan Radu, UniCredit: La finalul anilor ’90, FMI a venit cu ideea spargerii BCR în mai multe bănci regionale. A fost meritul conducerii BCR de atunci şi a BNR că s-au opus ●Rabla electrocasnice 2021 în 19 întrebări și răspunsuri ●Anchetă DNA la Spitalul Județean din Piatra Neamț: achiziții aranjate și dotări supraevaluate ● Inflație record în întreaga lume. De ce nu intervin băncile centrale și la ce trebuie să se aștepte România ●Adrian Codirlașu: Inflația va rămâne la un nivel ridicat, leul se depreciază moderat, riscurile la adresa economiei cresc ● Călătorie în jurul omului. De la geografia continentelor la geografia ființei umane.

Business ReportFoto: Colaj foto

​Panică pe piața presei tipărite și a editurilor: hârtia s-a scumpit brusc cu până la 70%. Dacă se găsește. Prețurile hârtiei pentru tipărituri a crescut brusc – în numai 2 luni ajungându-se la scumpiri cuprinse cuprinse între 50 și 70% – și a creat o adevărată panică pe piața presei tipărite, ziare și reviste, și a editurilor. Criza hârtiei afectează editurile și tipografiile din întreaga lume, însă în România ea se manifestă mai puternic, întrucât toată marfa privine din import, nemaiexistând niciun producător autohton. Amplitudinea și viteza scumpirii sunt atât de mari încât amenință să provoace dispariția unui mare segment din print. Și nu e vorba numai de preț: hârtia de tipărituri se găsește tot mai greu, și numai cu ”banii jos”, astfel că multe tipografii nu mai pot garanta onorarea comenzilor. Un exemplu este Tipografia Garamond, din Cluj Napoca, care tipărește între 85 și 90% din piața cotidianelor și revistelor din Banat și Ardeal: mai are hârtie pentru a asigura doar două săptămâni apariția celor peste 70 de titluri pe care le printează, scrie Curs de Guvernare.

Arbidol, Ivermectină: cum evită Ministerul Sănătății să tranșeze problema antiviralelor „vândute la tarabă”. Ministerul Sănătății întreține o stare de confuzie legată de utilizarea a două medicamente antivirale, Ivermectină și Umifenovir (Arbidol), care sunt și vedetele unor materiale dezinformative menite să decredibilizeze campania de vaccinare din România. Astfel, Ministerul păstrează în continuare în Protocolul de tratament al COVID-19 aceste două antivirale, deși deține încă de la finalul lunii octombrie un document redactat de Comisia de Boli Infecțioase, care afirmă că utilizarea Ivermectinei și a Umifenovirului (Arbidol) în tratamentul COVID-19 nu sunt susținute de datele medicale existente în prezent și nici nu sunt avizate de către niciuna din instituțiile de avizare pentru utilizarea în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2, scrie PressOne.

Parlamentari ameninţaţi prin SMS în legătură cu votul pentru certificatul verde: „Îţi dăm foc şi ţie şi familiei”. Mai mulţi parlamentari liberali au primit SMS-uri de ameninţare pe telefoanele de serviciu, în legătură cu votul pentru certificatul verde, a declarat, joi, pentru News.ro, preşedintele PNL Buzău, deputatul Gabriel Avrămescu. ”Am primit în cursul zilei de ieri (miercuri - n.r.) un mesaj ameninţător la adresa mea şi a familiei mele. Mesajul <> Mesajul este primit şi de alţi colegi din grupul PNL. Am avut discuţii atât cu ceilalţi colegi cât şi cu liderul de grup, opinia este să facem o sesizare către instituţiile abilitate. Singura discuţie este dacă vom face o acţiune comună sau acţiuni individuale", a declarat deputatul Gabriel Avrămescu pentru News.ro. În ciuda ameninţării, deputatul buzoian spune că are o poziţie clară pe care a făcut-o publică cu toate ocaziile, atât în ceea ce priveşte vaccinarea anti-Covid, cât şi asupra necesităţii introducerii Certificatului Verde, scrie Adevărul.

Firmele de gaz renunță la clienți. Ce faci când furnizorul te anunță că renunță la contract? Contractele la gaz a 30.000 de clienți au fost reziliate în ultimele două săptămâni de operatorii care au renunțat la licența de furnizare. Multe dintre firmele românești care au intrat în domeniul furnizării gazelor s-au trezit îngenuncheate în ultimele săptămâni de unul dintre principiile de bază ale pieței libere: prețul stabilit de cerere și ofertă. Cu un preț de achiziție al gazelor din ce în ce mai mare, dar și cu legea plafonării care le împiedică să crească facturile la niveluri profitabile, mai multe companii au decis pur și simplu să renunțe la licența de furnizare de gaze. Contractele a 31.000 de români au fost reziliate de către astfel de furnizori. Oamenii nu au rămas însă și fără gaz, regulile Autorității Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE) stabilind că în astfel de situații consumatorii sunt preluați de ceea ce se numește „furnizor de ultimă instanță” (FUI). O plasă de siguranță formată din mari companii de pe piață, care au obligația să preia consumatorii ale căror contracte nu mai pot fi onorate, scrie Europa Liberă.

Ce e rău în uselismul 2.0? Refacerea coaliței dintre PNL și PSD e salutată de unii, condamnată de alții ca uselism 2.0, indiferentă multora. Puțini însă radiografiază corect efectele morale și politice ale acestei alianțe. Și ce e rău în ea. Nu e obligatoriu ca reeditarea uselismului să provoace automat spume la gură. Chiar dacă nu puțini observatori și formatori de opinie români nutresc ample aprehensiuni și se așteaptă la un dezastru. Nu fără motive serioase. Dar ar fi bine să i se înțeleagă în genere, cât mai clar, atât în România, cât și în vest, implicațiile și consecințele. Or, depistarea și radiografierea lor presupune înțelegerea justă a contextului istoric, politic, economic și, nu în ultimul rând antropologic, în care vine la putere un guvern format din PSD și resturile PNL, indiferent cine-i va fi premierul, scrie DW.

Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Nu avem lege pentru stoparea creşterii preţurilor speculative! Aşa am plătit pentru unele produse sanitare de 10 ori mai mult decât în prezent. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, arată că statul român, spre deosebire de cel american, nu are pârghii legale pentru a stopa creşterea de preţuri speculative ale unor produse în condiţii de criză şi atunci trebuie să intervină statul pentru a le opri. Aşa s-a ajuns ca la declanşarea pandemiei Covid 19, românii să plătească şi de 10 ori mai mult decât plătesc acum pentru unele produse sanitare specifice, apreciază Chrițoiu, care dezvăluie, pentru Economica.net că în acest moment este în desfășurare o investigație care va aduce și sancțiuni. Avem nevoie de legislaţie suplimentară. De reglementări care să anihileze comportamentul speculativ al agenţilor economici în perioade de criză. Până la urmă, SUA care sunt poate cele mai capitaliste state din lume au o astfel de lege. Noi nu! Ca să opreşti o creştere fără precedent a preţurilor, la noi trebuie să intervină statul. Nu avem niciun fel de pârghii care să ne ajute să stopăm creşterile speculative de preţuri. Neavând nici o lege care să ne protejeze de speculă, la declanşarea pandemiei Covid 19, când preţurile la măştile de protecţie o luaseră razna, a trebuit să apelăm la eMag să delisteze produsele cu preţuri exorbitante din market place”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, potrivit Economica.net.

Răsvan Radu, UniCredit: La finalul anilor ’90, FMI a venit cu ideea spargerii BCR în mai multe bănci regionale, pentru a preveni o situaţie similară ca la Bancorex, care se prăbuşea. A fost meritul conducerii BCR de atunci şi a BNR că s-au opus acestei idei. Răsvan Radu, 55 de ani, spune că la început, în 1991, când a intrat în BCR, nu şi-a dorit o carieră bancară. El a terminat Politehnica, era inginer şi spune zâmbind că a trebuit să facă eforturi, „m-am dus la şcoli de economie pentru a fi recunoscut de ceilalţi bancheri“. „Eu voiam să-mi găsesc ceva în industria de IT sau în fabricile de componente electronice, iar anga­jarea la BCR o vedeam ca pe ceva temporar.“ Dar din 1991, cariera lui profesională este legată numai de sistemul bancar. După BCR au urmat CEC Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, (care cumpărase Demir Bank România), iar din 2007 este preşedintele executiv al Unicredit Bank (o bună parte din timp banca s-a chemat UniCredit Ţiriac Bank, când omul de afaceri Ion Ţiriac avea 45% din acţiuni). În cadrul seriei de articole ZF – 30 de ani de sistem bancar în România, Răsvan Radu vorbeşte despre toată această perioadă, cum s-a trecut de la „Vestul sălbatic“ din anii ’90 la situaţia de acum, când băncile sunt extrem de aşezate, scrie ZF.

Rabla electrocasnice 2021: 19 întrebări și răspunsuri legate de programul pentru care azi reîncep înscrierile. 1. Se pot cere bani pentru electrocasnice noi începând de azi? Nu. Programul Rabla pentru electrocasnice din acest an se desfășoară după reguli noi. Mai exact, într-o primă fază, se face înregistrarea în program a celor ce vor să-și înlocuiască electrocasnicele vechi cu bani de la stat și, ulterior, se desfășoară trei etape distincte în care se vor putea cere bani pentru aparate noi. Înscrierea se face online, printr-o aplicație a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). 2. Dacă m-am înscris în vară, trebuie să mă mai înscriu încă o dată? Nu. Cei ce și-au făcut cont de utilizator în vară nu trebuie să-și facă altul, ci doar să se autentifice în sistem, utilizând adresa de e-mail și parola setată. Citiți articolul pe avocatnet.ro.

Anchetă DNA la Spitalul Județean din Piatra Neamț: achiziții aranjate și dotări supraevaluate. Spitalul din Piatra Neamț e legat în memoria colectivă de incendiul petrecut acolo în luna noiembrie a anului trecut. Procurorii DNA au început, însă, o anchetă, din care rezultă că neregulile care se petreceau acolo sunt mult mai ample și ele vizează achiziții aranjate cu firme de casă și dotări la prețuri uriașe, mult peste valoarea de pe piața liberă. Procurorii DNA au transmis astăzi faptul că au dispus trimiterea în judecată a lui Ioan Lazăr, fost manager al Spitalului Județean din Piatra Neamț și a Oanei Murariu, șef al Serviciului de achiziții din cadrul aceleiași unități medicale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Vorbim despre refacerea secției de pediatrie a spitalului, realizată împreună cu o firmă privată, în beneficiul căreia s-a aranjat efectiv procedura de achiziție. Iar achizițiile au fost, evident, în detrimentul pacienților și bugetului public, pentru că dotările cumpărate aveau prețuri mult peste cele valabile pe piața liberă, scrie Investigatoria.

Inflație record în întreaga lume. De ce nu intervin băncile centrale și la ce trebuie să se aștepte România. Creșterea inflației a atins recorduri îngrijorătoare în întreaga lume, cu cele mai mari niveluri din ultimii 30 de ani în SUA, din ultimii 10 ani în Marea Britanie și cu o creștere „care a depășit previziunile” în Uniunea Europeană. În România, Banca Națională a revizuit recent, în creştere, prognoza privind inflaţia pentru luna decembrie, la 7,5%, cu 1,9 puncte peste estimările anterioare. O accelerare puternică a prețurilor de consum a avut loc în octombrie, față de luna anterioară, în condiţiile în care prețul gazelor s-a majorat cu 46% iar combustibilul cu 23%. Populația simte deja efectele creșterii prețurilor, spune pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia. „Există deja familii îngrijorate de modul în care vor reuși să treacă de această iarnă. Fără îndoială că majorarea veniturilor reale, care a fost observată în ultimii ani în România va înceta din momentul acesta. Ultimele date statistice arată că, dacă sunt corelate cu inflația, veniturile au luat o turnură negativă”, spune analistul economic, citat de Europa Liberă.

Banking Developments: OTP Bank România continuă planurile de dezvoltare. Constantin Mareș a fost numit Director General Adjunct și va coordona noua Divizie Digital. OTP Bank continuă eforturile de creştere către ţinta de 5% din activele sistemice şi face în continuare mutări îndrăzneţe, combinând digitalul cu canalele clasice bancare. Investiţiile continuă, în paralel cu menţinerea unor indicatori financiari la nivelul cerut de supraveghetori. Nu este neglijată nici latura ce ţine de rentabilitate. *Nu cred în ideea că spaţiul digital trebuie să se suprapună total pe activitatea bancară. Lumea digitală nu poate funcţiona cu cea fizică. Noi nu închidem agenţii ci deschidem: am deschis recent două noi unităţi! Politica noastră e să lăsăm clienţii să decidă dacă doresc să interacţioneze fizic cu banca sau preferă varianta digitală! Investim însă sume considerabile în partea de IT: aproximativ 50 milioane de lei în fiecare an. Nici 2022 nu va face excepţie. Am angajat în pandemie sute de oameni şi continuăm să investim în dezvoltare* a spus Gyula Fater, CEO al băncii în cadrul unei conferinţe de presă, scrie FinEco24News.

Adrian Codirlașu: Inflația va rămâne la un nivel ridicat, leul se depreciază moderat, riscurile la adresa economiei cresc. Rata inflației va rămâne la un nivel ridicat până la finalul anului, probabil în intervalul 8-9 la sută. Însă riscul este pe partea de creștere a ratei inflației, nefiind excluse valori mai mari ale acesteia, pentru perioade scurte de timp, pentru finalul anului 2021 și prima parte a anului 2022. Rata actuală a inflației are o componentă tranzitorie, a cărei influență se va diminua în cursul anului viitor. Însă această reducere a ratei inflației va fi către un nivel ridicat. De exemplu, anticipațiile membrilor CFA România pentru orizontul de 12 luni indică o rata a inflației de 5%, scrie project-e.ro.

Călătorie în jurul omului. De la geografia continentelor la geografia ființei umane. Alexandru Stermin, biolog și explorator clujean, a făcut de unul singur înconjurul lumii, pentru a se descoperi, în final, pe sine. A rezultat o carte de idei care te plimbă febril prin lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei și unde omul nu se mai află în centrul Universului, ci devine parte din el.

Alexandru N. Stermin predă, la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai din Cluj Napoca, cursuri de anatomie comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Este licențiat în biologie și, în același timp, în teologie, a absolvit un masterat în filozofie și un program de formare în psihoterapie pozitivă. A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. În 2015 a contribuit la seria Fauna României (Păsări) publicată de Academia Română. Scrie articole în revistele Sinteza și National Geographic. În 2021 a primit Premiul de Excelență din partea Universității Babeș‑Bolyai, pentru implicarea culturală și deschiderea spre comunitate. Se folosește de scris pentru a-și face ordine în idei. În 2017 și-a lansat prima carte, Jurnalul unui ornitolog. Anul acesta, i-a apărut, la Editura Humanitas, cea de-a doua carte, Călătorie în jurul omului, unde lumea exterioară și cea interioară se întrepătrund și sunt descrise din perspectivă științifică, dar și filozofică. Această călătorie petrecută, în parte, în jungla amazoniană, în parte, în veritabile jungle urbane din orașe cosmopolite ca Los Angeles, Rio de Janeiro sau Beijing a fost felul în care autorul a încercat să scape de obsesia morții, căutând viața și nenumăratele ei fațete. Am vorbit cu Alexandru Stermin, printre altele, despre rolul diversității în supraviețuirea unei specii, despre cum pot fi explicate științific apariția miturilor și credințelor religioase și despre cât de diferită era, de fapt, familia tradițională preistorică, față de cea din prezent, scrie mindcraftstories.ro.

Ce a generat inflația anuală de 7,9%: Influențele majore și minore din coșul de consum. Inflația anuală a urcat la 7,9%, după ce în luna septembrie indicele prețurilor de consum (IPC) a înregistrat un nivel record pentru ultimii zece ani, de 1,78%. Să vedem ce s-a întâmplat, ce anume a generat și în ce proporții scumpirea care a luat prin surprindere prognozele oficiale, care vedeau la începutul anului în curs o inflație de 3,3% după T3 2021. 70% din inflație a provenit de la grupa „mărfuri nealimentare”. De fapt, aici sunt incluse, oarecum impropriu, resursele de energie (electrică, gaze naturale și energie termică). Impropriu pentru că ele sunt servicii și au tarife, nu mărfuri, care au preț de vânzare. Aceste resurse de energie au dat direct aproape o treime din inflația anuală de la acest moment (32%), cu observația importantă că efectul energiei termice ÎNCĂ NU A AJUNS SĂ SE VADĂ în IPC, scrie cursdeguvernare.ro.

Braun Erdei (Erste Asset Management): Acumularea activelor financiare în România, foarte scăzută comparativ cu media ţărilor UE. Acumularea activelor financiare din România este foarte scăzută comparativ cu media ţărilor Uniunii Europene, fiind la 82% din PIB, în vreme ce la nivel european media este de 240% din PIB, a declarat, joi, Horia Braun Erdei, preşedinte al Directoratului Erste Asset Management, la a VII-a ediţie a Conferinţei Internaţionale ISF “Calitatea în serviciile financiare. Cum putem avea consumatori mai informaţi?”. “Acumularea financiară, a activelor financiare din România, comparativ cu media ţărilor Uniunii Europene este foarte scăzută. Suntem undeva la 82% din PIB, în vreme ce la nivel european media este de 240% din PIB. Deci este o diferenţă foarte mare şi faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est avem o diferenţă mare. Acolo 130% este cifra relevantă. Deci acumulăm destul de puţin, economisim destul de puţin, a spus Braun, potrivit Financial Intelligence.

Ce ascunde OTP BANK și cum s-a transformat BNR în complice?! Rapoartele de control ținute ”la secret” de autoritatea de supraveghere. OTP Bank România a trebuit să implementeze peste 60 de măsuri prin care să corecteze deficiențele pe toate segmentele mari, ceea ce presupune practic o schimbare de ansamblu a procedurilor și normelor interne. Mai mult decât atât, banca centrală face mai multe reveniri prin ordine semnate de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu pentru ca OTP să transpună măsurile de remediere solicitate. Dintr-o astfel de adresă reiese că OTP Bank nu pusese în aplicare în termenul solicitat jumătate dintre punctele pe care banca centrală le ceruse în mod imperativ. Într-unul dintre rapoartele de control BNR menționează în mod explicit că numărul litigiilor în care banca este implicată depășește cu mult pragul critic stabilit chiar prin normele interne, dar acest lucru nu se regăsește în calculele privind riscul operațional. “Număr total de litigii (>300 – prag stabilit intern și calculat lunar) – valori critice înregistrate pe toată perioada analizată – (ex. 1.641 litigii – ianuarie 2017; 1.698 litigii – martie 2017; 1.395 litigii – septembrie 2017; 1.210 – decembrie 2017) și Ponderea pierderii anuale brute din risc operațional/Indicator relevant (Venituri nete din dobânzi + Venituri nete din comisioane + Venituri nete din operațiuni financiare + Venituri din participatii + Alte venituri din exploatare) (>3% – prag stabilit intern și calculat lunar) – valori critice înregistrate în perioada martie 2017 – decembrie 2017 (ex. 6,34%-iunie 2017; 5,18% – septembrie 2017; 4,69% – decembrie 2017); Precizăm că, potrivit Raportului privind indicatorii cheie de risc operațional — decembrie 2017, întocmit de Departamentul Risc Operațional și de Piață și prezentat Comitetului de Administrare Riscuri al băncii, valoarea indicatorului Numărul lunar al evenimentelor generatoare de risc operațional raportate aferent lunii decembrie 2017 a fost de 30, valoare care nu a inclus și evenimentele reprezentând litigiile curente (991) pentru care instituția de credit a constituit provizioane și le-a înregistrat în aplicația SAS de evenimente generatoare de risc operațional a instituției de credit, în luna decembrie 2017, scrie Gândul.