Reprezentanții USR propun acordarea celei de-a 13-a pensii și suplimentarea veniturilor pensionarilor aflați sub pragul sărăciei cu tichete de masă, în valoare variabilă, se arată într-un document consultat de HotNews.ro. ”Propunem soluția acordării de tichete de masă pensionarilor cu pensii de sub 1.100 de lei, astfel încât veniturile lor cumulate din pensie și valoarea tichetelor de masă să atingă suma de 1.100 de lei. Avantajul acestei măsuri este, pe de o parte, reversibilitatea ei totală sau parțială care se încadrează în cerința din PNRR privind ”mecanismul de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli”, dar și fiscalizarea integrală a acestor sume”, se arată în document. Impactul bugetar anual ar fi de 5,20 miliarde de lei, adică 0,40% din PIB-ul estimat pentru anul 2022.
Numărul total de beneficiari ar fi de 1,78 milioane de pensionari, se mai precizează în document.
E drept, pentru aplicarea unui asemenea proiect ar fi necesară modificarea legislației, astfel încât să se permită folosirea tichetelor de masă și pentru pensionari, nu doar pentru angajați, așa cum este prevăzută în legislația aflată în vigoare.
Propunerea USR se poate rezuma astfel: creștem mai mult pensiile mici și temporizăm creșterea pensiilor mari.
”PNL și PSD au agreat o creștere a punctului de pensie, dar aici e o capcană: cei care au pensii de 1.000 de lei ar primi 100 de lei dacă punctul de pensie va crește cu 10%, însă cei cu pensii de 5.000 de lei, ar primi 500 de lei în plus. Aceasta nu este o măsură socială”, se arată în documentul care fundamentează propunerea și care a fost elaborat de deputatul USR Cristian Seidler.
Creșterea PIB permite o creștere a cheltuielilor publice cu pensiile, dar aceasta trebuie realizată cu prudență, pentru că valoarea reală și definitivă a PIB poate fi cunoscută doar după finalul anului, odată cu încheierea exercițiului financiar. O eventuală depășire a valorilor, în cifre absolute, echivalente a 9,4% din PIB, ar putea duce la blocaje în mecanismul de finanțare din PNRR. Ținta de 9,4% cuprinde atât sumele plătite pentru pensiile contributive, pentru indemnizațiile sociale pentru pensionari (pensia minimă) cât și pensiile de serviciu cu a lor componentă ”specială”.
Apropierea de ținta de 9,4% din PIB pentru cheltuielile publice cu pensiile poate reprezenta o problemă de finanțare și în funcție de rata de colectare, de veniturile la bugetul general consolidat raportat la PIB. Anul 2021 se prefigurează ca un an record, dar nu trebuie să uităm că, în acest an, urmează sa se colecteze sume datorate dar amânate de la plată din anul 2020 pe baza legislației aferente stării de urgență și de alertă din anul anterior.
Așadar, colectarea din anul 2022, probabil va fi inferioară, ca procent din PIB, celei anului 2021, iar deficitul efectiv la fondului de pensii publice depinde și de colectare.
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat, în primele 6 luni ale anului 2021, sunt cele mai mari din ultimii 10 ani și, implicit, din ultimii 30 de ani. Aceeași situație se repetă și la evaluarea primelor 9 luni ale anului 2021. Similar, cheltuielile cu asistența socială, așadar cu pensiile, în primele 9 luni ale anului 2021, sunt cele mai mari din ultimii 10 ani și, implicit, din ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, deficitul, diferența dintre contribuții și plăți este, în medie, de 1,25 miliarde de lei pentru fiecare dintre primele 9 luni ale anului 20218.
Deficitul anual estimat al BASS pentru anul 2021 va fi de 15-16 miliarde de lei.
Valoarea actuală a punctului de pensie este de 1442 de lei. În octombrie 2021 se aflau în plată, la Casa Națională de Pensii Publice, 5,298 milioane de puncte de pensie. Eventuala aplicare a Legii 127/20199 privind sistemul de pensii publice, referitor la valoarea de 1875 de lei a punctului de pensie, începând cu 01.09.2021, ar fi creat bugetului asigurărilor sociale de stat un deficit lunar suplimentar de 2,29 miliarde de lei, iar la nivelul celor 4 luni până la finalul anului, un deficit suplimentar de 9,17 miliarde de lei. Pentru întreg anul 2022, impactul bugetar suplimentar ar fi de 27,52 miliarde de lei. Asta ar însemna un deficit suplimentar de 2,09% din PIB-ul estimat, ceea ce ar duce cheltuielile publice cu pensiile cu mult peste pragul de 9,4% din PIB asumat prin PNRR.
S-au vehiculat în spațiul public două scenarii în ceea ce privește creșterea pensiilor în anul 2022. Primul era al reprezentanților guvernului interimar, care previzionau o creștere de aproximativ 6%, iar al doilea al PSD, care solicita o creștere de 11%. O creștere cu 1% a punctului de pensie ar însemna o cheltuială suplimentară de 917 milioane de lei.
Concret, creșterile vehiculate s-ar situa între 5,5 și 10 miliarde de lei, iar pensia socială minimă ar fi rămas tot 800 de lei, în timp ce cheltuielile publice cu pensiile ar crește cu 0,42% - 0,76% din PIB-ul estimate pentru anul 2022. Conform ultimelor înțelegeri politice comunicate public, punctul de pensie ar urma să crească cu 10%, indemnizația socială pentru pensionari ar crește la 1.000 de lei și s-ar acorda o sumă suplimentară de 1.200 de lei fiecărui pensionar cu pensia de până la 1.600 de lei.
Impactul bugetar al creșterii cu 10% a valorii punctului de pensie, începând cu 1 Ianuarie 2022, ar fi de 9,17 miliarde de lei. Impactul bugetar al creșterii indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) la 1.000 de lei, ar fi de 3,19 miliarde de lei iar cel al acordării sumei de 1.200 de lei pentru pensionarii cu pensii de până la 1600 de lei ar fi de 3,49 de miliarde de lei.
Costul total al măsurilor recent anunțate pentru pensionari se ridică la 15,85 miliarde de lei, ducând deja cheltuielile în limita a 9,4% din PIB-ul pentru 2022.
Deși foarte mulți pensionari ar fi aduși în apropierea imediată a pragului de sărăcie, ca efect al acestor creșteri de venituri, doar 220.000 de pensionari s-ar ridica deasupra acestui prag pentru anul 2022. Ține de consecvența politică a PSD care, în ciuda poziționării declarative în favoarea măsurilor sociale, păstrează o masă mare de cetățeni aflați în risc de excluziune socială la limita sărăciei, fără a o depăși, condiționându-i astfel politic pentru viitor, mai arată documentul USR.
15
9
