Majoritatea românilor care caută să își fructifice cât mai bine micile economii se uită fie la depozitele bancare, (puțini) la investiții bursiere, ori la randamentele oferite de fondurile de investiții. În căutările lor, trebuie ținut cont de câteva realități foarte concrete: adolescenții de azi vor trăi mai mult decât părinții lor, prețurile au tendința generală de creștere, randamentele depozitelor bancare vor rămâne o perioadă negative (pe românește, pierzi bani depunându-i la bancă), populația e în scădere și într-un consistent proces de îmbătrânire șamd. Cu alte cuvinte, o strategie gen ”lasă dragă, că ne dă Statul pensia și mai vedem noi după aia cum ne mai descurcăm...”, nu va ține.

HotNews.roFoto: Hotnews

Asistăm la schimbări demografice structurale, pe care dacă nu le luăm în seamă, riscăm să devenim niște pensionari săraci.

Când auzi cuvântul ”pensie”, gândește-te la următoarele:

1. S-ar putea să trăiești mai mult decât te aștepți

Speranța de viață crește. Bunicii noștri trăiau în medie mai puțin decât părinții noștri, iar noi avem o speranță de viață la naștere mai mare decât a părinților. În ultimii 40 de ani speranța de viață a crescut cu peste 5 ani. La o cheltuială medie lunară de 2.000 de lei, asta înseamnă 120.000 de lei în plus. De unde-i iei? În plus, speranța de viață în următorii 40 de ani va crește în ritm mai alert datorită noilor descoperiri științifice și dezvoltării sistemelor de Inteligență Artificială.

Speranța de viață la 65 de ani a crescut și ea cu aproape 3 ani, iar probabil că în următorii 30 de ani va crește mai mult.

2. S-ar putea să ai nevoie de mai mulți bani decât crezi

Când ne gândim la pensie, de regulă îți faci calculul următor: mă descurc cu 2.000 de lei pe lună (pensia de la Stat plus mici ciupeli). Doar că, dincolo de faptul că vei trăi mai mult, prețurile de peste 30 de ani (în ideea că atunci te vei pensiona) nu vor mai fi aceleași cu cele de azi.

Altfel spus, e foarte probabil ca cei 2.000 de lei de azi să nu valoreze la fel de mult și peste 30 de ani. De exemplu, un cuplu căsătorit în vârstă de 67 de ani care ar trăi până la 87 de ani cu câte 2.000 de lei, ar avea nevoie de aproape 500.000 de lei. Dar la o inflație medie de 3% pe an, suma ar crește considerabil și ar ajunge la circa un milion de lei.

3. Ignorați depozitele bancare și gândiți-vă la altceva

În România, cu foarte puține excepții în timp, dobânzile reale la depozite au fost negative. Inflația și costurile legate de spezele bancare (comisioane, taxe șamd) au depășit nivelul real al randamentului nominal oferit de bancă. Soluția depozitului care să vă înmulțească economiile trebuie uitată, așadar. Ce ne rămâne?

4. Ce te faci dacă vârsta de pensionare va fi legată de speranța de viață?

Pe termen lung spre acolo ne îndreptăm. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Și spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an, spun experții. E drept, nevoia de reformă a pensiilor e evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruța înaintea boilor.

Vezi aici care este vârsta medie de pensionareîn țările europene și ce reforme s-au angajat unele state să facă în acest domeniu. ​Perspectiva de a munci până la 70-75 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă ajungi să te pensionezi la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vei apuca să te bucuri prea mult de pensie. E drept, bugetul Statului are doar de câștigat: nu va mai cheltui cu pensia ta mult timp că nu va mai avea cui da pensia. În același timp va încasa de la tine contribuții mai mult timp decât o face în prezent..

5. România se împuținează și îmbătrânește

”Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei. Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul ca pensiile sunt platite din taxele si impozitele achitate de persoanele aflate in campul muncii in acel moment. Ele nu sunt platite dintr-un fond care exista si care a fost construit de-a lungul timpului, ci din niste bani cheltuiti in secunda doi dupa ce CAS-urile sunt colectate de la populatie. Si asta are o importanta enorma pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru ca pensia noastra va depinde de numarul tinerilor care vor fi in tara in acel moment. Cu cat acestia vor fi mai putini, cu atat pensia noastra va fi mai mica”, a explicat pentru HotNews.ro Radu Crăciun, aici.

Soluţia la problema îmbătrânirii demografice şi diminuarea poverii economice, scrie profesorul Ghețău, este menţinerea persoanelor vârstnice în activitate, fie că este vorba despre viaţa profesională, fie de alte activităţi în cadrul comunităţii în care acestea trăiesc.

6. Investiți în pensii private

Românii cheltuiesc cam trei sferturi din venit pe lucruri legate de supraviețuire (facturi curente, locuință etc) și nu se uită la viitorul pe termen lung. Deși nu poate nimeni oferi garanții cum că banii din fondurile private de pensii sunt ”sfinți” și nu se va atinge nimeni de ei, aceste fonduri par cea mai realistă alternativă pentru vremurile care urmează. Îți ”rupi” din puțin, pentru a spera la mai mult. Asta doar dacă vreunui ideolog de stânga nu îi vine ideea confiscării banilor pentru scopuri nobile, de partid.

7. Nu omite că sistemul taxării veniturilor s-ar putea schimba

Desigur, mecanismul taxării veniturilor poate fi și relaxat, dar probabilitatea de a trece la o taxare progresivă este mai mare. Taxare mai mare înseamnă bani în buzunar mai puțini. De asemenea, taxarea proprietăților ar putea fi revizuită (în sus, evident). Apoi, pe fondul îmbătrânirii și al migrației externe, ca să poți achita pensiile s-ar putea mări și alte taxe. Una peste alta, pe scurt, reluați citirea acestui text de la început.

8. „Este suficient să am o locuință când mă pensionez”

S-ar putea să nu fie. În timp ce achiziționarea de proprietăți imobiliare este o obsesie națională la noi, e nevoie de mai mult decât o casă atunci când renunți la muncă. Deși a avea un acoperiș deasupra capului ar trebui să fie o prioritate, nu uitați că aveți nevoie de un venit pentru a vă finanța cheltuielile zilnice la pensie. Și aici mai intervine un mit: „Voi cheltui mai puțin după ce mă retrag”, spun cei mai mulți. S-ar putea să nu fie așa. Chiar dacă veți ajunge să plătiți mai puțin pentru navetă, educația copiilor și rate la bănci, facturile dumneavoastră medicale ar putea crește odată cu vârsta. Un alt factor critic care lucrează împotriva ta este inflația, care reduce valoarea banilor, astfel încât ajungi să cheltuiești mai mult pentru aceleași nevoi.

9. Nu am bani de economisit sau de investit

Acesta e un alt mit. Unii spun că a investi în instrumente gen fonduri de investiții presupune o sumă consistentă de bani. Sau că, dacă plasezi banii acolo, banii ramân blocați foarte mult timp și nu ai acces la ei.

În realitate, în 48 de ore de la momentul în care îți ceri răscumpărarea îți primești banii înapoi. Fără comision de retragere, ca să adaug un amănunt. In fondurile deschise de investitii ai acces tot timpul la banii tăi si poti intra cu o suma pe care si-o poate permite oricine. Dar repet, acestea sunt mituri...si, ca in multe alte domenii, perceptia bate realitatea! Mai există mitul că e nevoie de foarte mulți bani ca să investești în fonduri de investiții. Realitatea e cu totul alta: Cu 100 de lei poți să iei un titlu de participare intr-un fond deschis (mutual). Iar 100 de lei nu cred că e o sumă pe care să nu ți-o permiți, indiferent de varsta... Acumularea de avere financiară in mod activ, prin fonduri de investitii si pensii private, la nivel European e norma, nu excepția. La noi, e o zonă de nișă, care pare construită doar pentru cei sofisticați financiar.