Ministerul Finanțelor devine un minister al soluțiilor, nu un minister problemă care spune mereu „Nu am bani”, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, cu ocazia adoptării rectificării bugetare. „Rectificarea de astăzi ne arată carențe structurale în modul în care proiecțiile bugetare se fac în România pentru că ajungem în ultima lună a anului să trebuiască să alocăm suplimentări pentru banii de pensie, salarii”, a spus el.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Cel mai trist din perspectivă guvernamentală dacă vreți, este că trebuie să luăm bani. Să luăm bani de la proiectele cu finanțare europeană, să luăm bani de la investiții din motivul simplu: nu pentru că trebuie să iei bani de undeva, ci doar pentru că acele investiții au fost trecute scriptic în buget.

• E o lecție pe care o învăț rapid și eu, dar și Guvernul, pe care nu trebuie să o repetăm în anul 2022.

„Ceea ce interesează oamenii este că banii de pensii sunt prevăzuți în totalitate în acest moment în bugetul asigurărilor sociale de stat. Era o lipsă și la salarii”, a afirmat Câciu.

Alte declarații:

• Încercăm să facem bugetul până la final de an. Eu am cerut simulări pe toate măsurile care sunt vizate de ordonanța de anul trecut, ce înseamnă să dai, să actualizezi, să indexezi, să aplici, pentru că acele prorogări pentru că sunt niște acte normative pe care parlamentul le-a aprobat, președintele le-a promulgat, curtea constituțională nu a spus că sunt neconstituționale și normal că dacă aprobi o politică publică, trebuie să o și implementezi.

• România trebuie să-și revină în stabilitatea fiscal-bugetară pe două componente:

Procedura de deficit excesiv și așa-zisa consolidare bugetară, eu o numesc creșterea sustenabilității fiscal-bugetare.

• Nu poți să o faci numai prin tăiere de cheltuieli. Este incorect și dacă ar fi numai cheltuieli private. În contextul în care tu ai creșteri economice, de ce tăi cheltuielile? Dacă de dezvolți cum să ai cheltuieli mai mici? Trebuie să o faci mai ales creșterea veniturilor bugetare, ceea ce a lipsit în ultimii ani.

• Dacă noi am avut deficite din ce în ce mai mari că a venit o criză, că ne-am ascuns în spatele unei crize cum s-au ascuns unii, nu știu, nu comentez trecutul. Noi trebuie să ne ducem către zona de venituri. Nu prin alte taxe. Avem destule situații de regim fiscal deficitar aplicat, avem aparatul de la ANAF pe care vrem să-l digitalizăm, o să avem simulări cu dânșii, deci trebuie să echilibrăm puntea cu ce priorități avem pentru 2022.

• Noi trăim într-o țară, dincolo de simulări și de efectele fiscal-bugetare, trebuie să avem o echilibrare socială în România. Trăim într-o țară în care 80% dintre români au mai puțin de 4.000 lei. Trebuie să ne uităm cu atenție la lucrul acesta. Ne întrebăm întotdeauna de ce ne pleacă oamenii din țară. Oameni buni, o să discut cu mediul antreprenorial. Este un cerc vicios al veniturilor mici în România.

• Chiar și companiile se păcălesc că sunt companii. O companie care are capital negativ, care vine să încaseze de la stat 2000 de euro, ar trebui ajutată să crească.

• Avem evaziune pe contribuții, muncă informală. Avem arierate foarte mari. Nu trebuie să ne facem treaba dacă ocupăm funcții publice sau demnități publice? Cred că ar trebui să ne gândim toți. Lumea se uită la noi și se întreabă „De ce ne spuneți mereu n-avem?”.

• În momentul acesta suntem într-o situație de creștere a dobânzilor. Ne va mai afecta câteva luni.

• 500 milioane lei ar aduce plata contribuțiilor pensiilor mai mari de 4000 de lei.

• Despre contribuția la Pilonul II: dacă reușim să o creștem mai repede, vom vedea.

  • "Întotdeauna ne-am plâns că este deficit la bugetul de pensii. O să vedeți în lege că sursele de finanțare ale pensiilor sunt contribuțiile, echilibrări de la bugetul de stat și alte venituri. Deci sunt prevăzute ca sursă, nu ca sperietoare.

    Dacă întotdeauna o să ne ascundem că: să stați un pic să echilibrăm sistemul de pensii până o să avem contribuții ca volum mai mari, ar însemna ca dvs. și cu mine să avem un salariu minim de 1000 euro, iar pensionarul să aibă o pensie de 60% - rata de înlocuire care se calculează. Vreți să așteptăm până atunci și să vedem că nu mai avem pensionari? Sau vreți să găsim soluții pentru cei care sunt bunicii noștri, părinții noștri care au contribuit tot timpul?"
  • Cu ANAF o să am întâlniri să vedem de ce nu suntem în stare să colectăm pe parte structurală. În economie există elemente conjuncturale, cum este anul acesta. Ne lăudăm că avem venituri mai mari? Păi avem venituri mai mari pentru că au fost taxele amânate care-mi vin și pentru că am inflație. Pentru mine, ca ministru al Finanțelor, nu este o bucurie până când aceste venituri nu le văd structural ca fiind permanente an de an pe componente, cel puțin veniturile fiscale.