Nu considerăm că revenirea la o impozitare progresivă a veniturilor ar putea aduce câștiguri susținute de venituri; în schimb, ar putea deveni costisitoare pe termen lung, arată un raport al BRD publicat la sfârșitul acestei săptămâni.

HotNews.roFoto: Hotnews

Și asta din următoarele motive, scriu autorii documentului:

i) povara fiscală pe muncă este deja mare, astfel încât ar putea inhiba angajarea formală sau ar putea încuraja emigrarea;

ii) distribuția asimetrică a salariilor este foarte concentrată sub salariul mediu;

iii) avem o capacitate administrativă limitată;

iv) impozitarea progresivă încetinește convergența salariilor către nivelurile occidentale, dealtfel necesară în perspectiva adoptării euro.

De asemenea, deși poartă un nume altruist și nobil, „taxa de solidaritate” ar fi mai puțin sănătoasă în practică, având în vedere baza fiscală relativ mică și fragilă a persoanelor cu avere netă ridicată. Alternativa este binecunoscută și este obligatorie: îmbunătățirea colectării impozitelor și abrogarea excepțiilor și scutirilor fiscale.

Ce mai arată raportul:

  • România ar putea câștiga până la 2%-3% din PIB în câțiva ani prin reducerea gap-ului de TVA către cota medie din regiune, lărgirea bazei de impozitare (prin reducerea sau eliminarea anumitor atitudini de „politețe fiscală” față de câteva sectoare economice „binecuvântate” cu stimulente fiscale în ultimul deceniu; apropo, aceasta este o adevărată nuanță de solidaritate) și minimizarea oportunităților de evaziune fiscală.
  • În ceea ce privește intenția de a majora pensiile și alocațiile pentru copii în 2022 (impact bugetar estimat de 1,2% din PIB) și dacă aceasta poate fi susținută, este suficient să subliniem că, chiar și în contextul unei creșteri nominale de două cifre a PIB-ului, împreună cu înghețarea pensiilor/salariilor din sectorul public, guvernul nu a putut reduce deficitul cu mai mult decât ajustarea naturală generată de impactul mai scăzut al măsurilor de sprijin pentru Covid-19. Ca să nu spun că România a intrat în pandemie cu cel mai mare deficit structural dintre statele membre UE și cu o rigiditate bugetară deja îngrijorătoare. Având în vedere execuția bugetară din 9M’21 și creșterea puternică a inflației (care crește PIB-ul nominal), ne așteptăm ca decalajul fiscal din 2021 să ajungă la 7,6% din PIB, pe metodologie ESA). Perspectivele pentru anul viitor sunt atât incerte, cât și provocatoare, existând riscul unui ritm de consolidare mai lent.
  • Noul program de guvernare și modul în care acesta se va reflecta în legea bugetului din 2022 estompează și mai mult posibilitatea de a face prognoze. Evoluțiile globale recente arată clar că prosperitatea fără stabilitate este una sortită să fie efemeră. Este mai important ca niciodată ca raționamentul economic să depășescă mizele politice în luarea deciziilor fiscal-bugetare pentru a evita accidentele politice inutile (cum ar fi degradarea ratingului) care ar putea stârni piețele financiare și ar putea deraia procesul de redresare. A presupune că politica monetară ar trebui/ar putea să realizeze de una singură echilibrele necesare este o himeră periculoasă.
  • Viitoarea traiectorie a cursului de schimb depinde de următoarele elemente cheie: evoluția pandemiei, gradul și rezistența presiunilor inflaționiste, capacitatea guvernului de a realiza o reducere durabilă a deficitelor duble și de a implementa reformele prevăzute în PNRR. În scenariul de bază, ne așteptăm ca RON să slăbească treptat în trimestrele următoare, dar într-un ritm controlat. Cel mai probabil, BNR își va menține politica de prevenire a volatilității excesive a leului – rezervele valutare ale BNR de 39,8 miliarde EUR (~17% din PIB) oferă suficient spațiu în acest sens.
  • O depreciere mai mare a leului (față de EUR) ar putea apărea dacă: i) noul guvern ”întoarce” agenda reformelor și consolidarea fiscală, ii) crește susținut inflația în economiile avansate, ceea ce poate duce la ieșiri de capital din economii în curs de dezvoltare.