​Mama Națiunii Doctorul Mihai Craiu, despre valul 5 al pandemiei: “Ce este mai greu abia vine; dacă mergem pe același drum este cronica unei nenorociri anunțate” Miliardele Securității îi încaieră pe Iliescu și Voiculescu. Hodor: Banii ICE Dunărea, la Bancorex Consumul de distopie: Ce au în comun fanii Squid Game și românii dezamăgiți de tranziția postcomunistă Combaterea pandemiei în şcoli eşuează pentru a doua oară De ce bucureștenii plătesc mai puțin ca bârlădenii. Topul prețului la gigacalorie în marile orașe Cât o să fie pensia privată de la Pilonul 2? Un calcul pesimist și unul moderat Mama lui Costel Alexe și-a făcut casă pe malul lacului Aroneanu. Tipic: escrocherie cu pământul Primăriei Reciclarea: nu doar (desigur) ultimii din UE, ci și în scădere semnificativă

Business reportFoto: Colaj foto

​Mama Națiunii. Așa cum arată acum Ministerul Familiei din România, el nu pare altceva decât o trambulină pentru alegerile prezidențiale din 2024. Ce e important s-a înfăptuit: Gabriela Firea a fost distribuită în rolul de Mamă a Națiunii.

Când pe cetățeni îi lasă memoria (boală grea la români), Gabriela Firea devine o opțiune tolerabilă, iar Ministerul Familiei, așa cum e gândit de noua coaliție de guvernare PNL-PSD, o variantă numai bună de luat în calcul.

Om politic versat, Gabriela Firea a anticipat cu succes principalele întrebări care urmau să îi fie puse în cadrul audierii din comisiile parlamentare de specialitate (unde a fost avizată pozitiv pentru fotoliul ministerial). Formatul audierii, dar și lipsa de pregătire a parlamentarilor prezenți, au făcut ca Gabriela Firea să iasă victorioasă discursiv din comisie. Pentru asta a avut nevoie de trei minute. Nuanțele din răspunsurile Gabrielei Firea, precum și raportarea ei la ceea ce înseamnă termenii de familie și politici pentru familie, au fost ignorate, scrie Dela0.ro

Doctorul Mihai Craiu avertizează cu privire la valul 5 al pandemiei: “Ce este mai greu abia vine; dacă mergem pe același drum este cronica unei nenorociri anunțate” Ce este mai greu abia vine, iar dacă mergem pe același drum este cronica unei nenorociri anunțate, a scris doctorul Mihai Craiu pe pagina Spitalul Virtual pentru.

Acesta a explicat: “Subiect de îngrijorare global… Unii au treabă cu petrecerile din minivacanță… Alții se uită la cele 2104 cazuri confirmate de COVID-19 în România ieri și răsuflă ușurați, zicând “gata am scăpat”… Alții se uită la știri și văd raportul Reuters cu cele 27.717 cazuri noi diagnosticate, acum 2 zile, în Cehia. Țara care are tot 13 milioane de doze de vaccin administrate până acum, la o populație de 10.7 milioane, adică 55% față de cea din Romania!

Una peste alta situația epidemiologică este într-o evoluție continuă, chiar dacă niște tulburați încă neagă ingrijorătoarea realitate, scrie Financial Intelligence.ro

Miliardele Securității îi încaieră pe Iliescu și Voiculescu. Hodor: Banii ICE Dunărea, la Bancorex. Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), face, pe contul său de Facebook, o serie de observații despre cum a funcționat Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) Dunărea, firmă a Securității, cu indicativul de Unitate Militară 0107, structură cuprinsă în UM 0544 - Centrul de Informații Externe.

El scrie că după desființarea ICE Dunărea în aprilie 1990, banii fostei întreprinderi de comerț exterior au fost transferați prin Bancorex „după ce a trecut pericolul” și că apoi „au fost distribuiți către politicieni, securiștii rămași in servicii, oameni de afaceri prietenoși cu puterea, magistrați, polițiști, funcționari. 4800 de persoane au primit "împrumuturi" de la Bancorex”. „Când Bancorex a dat faliment "creditele neperformante" generasera o pierdere de aprox. 2,4 miliarde. Practic banii ICE Dunărea recuperați prin Bancorex și dati către toată lumea (cautati numele și veți vedea ca a fost efectiv Toată Lumea) au fost declarați "pierduți" 2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectiva au fost trecuți la datoria publica. Pe care o plătim și astăzi cu toții. Asta în vreme ce populatia era bombardata cu povesti despre "conturile lui Ceauşescu", notează istoricul Mădălin Hodor, citat de Newsweek.

Consumul de distopie: Ce au în comun fanii Squid Game și românii dezamăgiți de tranziția postcomunistă. Succesul răsunător de care s-a bucurat Squid Game, distopie sud-coreeană devenită repede cel mai vizionat film sau serial din istoria Netflix, a redeschis o discuție importantă în spațiul public despre motivele pentru care astfel de povești au atât de mare succes la public. Când vrem să înțelegem interesul consumatorului modern pentru discursul distopic, observăm o intersecție fascinantă între felul în care ne raportăm la puterea statului și cum procesăm crize și schimbări mari în societate. După cum vom vedea, însă, acest interes e mult mai vechi decât Netflix sau alte platforme de streaming în vogă acum.

În momente de criză, oamenii caută răspunsuri în distopii. Interesul în distopii, care se referă la o lume imaginată și negativă și e la polul opus față de utopii și lumile lor ideale, a fluctuat de-a lungul ultimului secol. Vârfurile de interes s-au suprapus cu momente de criză – după al Doilea Război Mondial, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, și, mai recent, în pandemie. Odată ce oamenii au rămas blocați în case, speriați de imprevizibilul unei realități pentru care nu aveau precedent, mulți s-au îndreptat către pandemiile ficționale, scrie Panorama.

Combaterea pandemiei în şcoli eşuează pentru a doua oară. Politicienii germani vor cu orice preț să nu mai facă un lucru: să închidă şcolile din pricina coronavirusului. Dar acum fac o altă greşeală, care s-ar putea dovedi până la urmă şi mai mare, crede Marco Müller. A fost o greşeală care nu mai trebuie repetată." Cine întreabă politicienii germani despre închiderea şcolilor la începutul pandemiei de coronavirus primeşte, indiferent de partidul din care fac parte, acelaşi răspuns: a fost o decizie greşită. Este un caz singular de consonanţă în cacofonia care altminteri însoţeşte pandemia.

De aceea nu este o minune că şcolile sunt în prezent deschise şi învăţământul se desfăşoară în sălile de clasă în majoritatea landurilor federale. Lucrurile se desfăşoară în general cam aşa: într-o clasă se află peste 25 de oameni, majoritatea nevaccinaţi (copiii sub 12 ani nu se vaccinează până acum oficial), fără păstrarea distanţei, majoritatea fără mască (fiindcă nu există obligativitate în acest sens în multe landuri federale) şi fără aparate de purificat aerul. Stau în fiecare zi aşa, ore în şir. Şi sigur că virusului în varianta sa extrem de contagioasă Delta nu-i este greu să se răspândească în atari condiţii, scrie DW.

De ce bucureștenii plătesc mai puțin ca bârlădenii. Topul prețului la gigacalorie în marile orașe. Primarii marilor orașe conectate încă la un sistem centralizat de termoficare se plâng că nu au bani să subvenționeze căldura din apartamente în această iarnă. Doar Nicușor Dan a cerut un miliard de lei noului premier. Europa Liberă a realizat un calcul al facturilor la căldură din marile orașe.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a lăsat să se înțeleagă astăzi, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, că sistemul de termoficare bucureștean riscă să aibă probleme dacă primăria nu va fi primi ajutor de 968 de milioane de lei din bugetul de stat.

Solicitarea Primăriei Capitalei către guvern a fost trimisă în urmă cu câteva săptămâni prin intermediul Asociației Municipiilor. În total, municipiile cu sistem centralizat au revendicat trei miliarde de lei. „Nu am cerut bani pentru anul ăsta, în schimb am spus și fostului prim-ministru și actualului prim-ministru că vom avea o mare dificultate în ianuarie 2022”, a precizat Nicușor Dan, potrivit Europei Libere.

Cât o să fie pensia privată de la Pilonul 2? Un calcul pesimist și unul moderat. Am plecat de la o întrebare primita in emisiunea “Banii în mișcare” de la Digi24: „Știu că le randamentul din Pilonul II de pensii private nu este garantat, dar cum pot să estimez cât o să fie pensia mea privată pe care o voi încasa la finalul perioadei de cotizație?”

În realitate, există un randament minim garantat la Pilonul II: zero! Practic, la finalul perioadei de cotizare, suma totală din contul de pensie privată nu poate fi mai mică decât contribuțiile virate în perioada activă, diminuate cu comisioanele de administrare și eventualele comisioane de transfer. Însă, așa cum am văzut, realitatea ultimilor 13 ani de funcționare pentru Pilonul II indică un randament mediu anual de 8,3%, în timp ce inflația medie a fost doar de 3,1%, scrie Ianca Guda pe project-e.ro

Mama lui Costel Alexe și-a făcut casă pe malul lacului Aroneanu. Tipic: escrocherie cu pământul Primăriei

* Adevăratul concesionar al terenului, Sorinel Isarie, apare fictiv că a construit casa, deși aceasta a fost ridicată de familia Alexe

* Fără acest artificiu ilegal, pe baza unei procuri notariale, Maria Alexe nu putea intra în posesia terenului, pentru că acesta era al Primăriei Aroneanu și trebuia scos la licitație

* Adevăratul concesionar voia să renunțe la teren, dar pe fir a intrat familia președintelui Consiliului Județean

* Malul lacului Aroneanu a devenit o afacere proprie a familiei Alexe. Aici au case toți frații, iar acum și mama

* Sunt 4 case și cinci terenuri concesionate de la Primărie prin licitații măsluite

* Potlogăria familiei Alexe ar fi de neconceput într-o democrație consolidată: înaltul demnitar ar fi demis imediat, potrivit ReporterIS.

Reciclarea: nu doar (desigur) ultimii din UE, ci și în scădere semnificativă. Rata de utilizare a materialelor reciclabile ne-a plasat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu doar 1,3%, România a fost depășită de Irlanda (1,8%) și Portugalia (2,2%), țări peste care s-a situat Bulgaria (2,6%, dublu față de noi), ca să vedem că se poate și mai bine dacă ne-am da interesul, măcar la fel ca înainte de 1989.

Notă explicativă: Rata de recirculare este partea din resursele materiale utilizate în procesele de producție provenită din reciclarea deșeurilor, ceea ce reduce extragerea de materii prime și poluarea, constituind un indicator-cheie în monitorizarea așa-numitei „economii circulare” la nivelul UE.

Pentru referință, menționăm că rata de reciclare a materialelor a atins deja 31% în Olanda, 23% în Belgia și 22% în Franța. Pe tipuri de materiale, ea a ajuns la 25% în cazul metalelor, 16% pentru minerale nemetalice ( incluzînd sticla), 10% la biomasă (care include hârtie, lemn și tipuri de șervețele) și 3% combustibili fosili, toate în creștere față de anul precedent, scrie cursdeguvernare.ro.