Matei Susnea a străbătut străzile friguroase ale Bucureștiului în căutarea unui brad de Crăciun pe care să și-l poată permite, dar, în contextul în care prețurile la produsele de strictă necesitate au crescut, se teme că el și familia sa vor fi nevoiți să se lipsească de pomul festiv anul acesta, scrie Reuters.
La fel ca milioane de alte persoane, acest muncitor român de 42 de ani, angajat în construcții, simte presiunea unei inflații care se extinde și accelerează în întreaga Europă Centrală și de Est, o consecință a problemelor din lanțurile de aprovizionare, a condițiilor de pe piața muncii și a presiunii pe creșterea salariilor.
În medie, prețurile bunurilor de bază din regiune cresc cu cel mai rapid ritm din ultimii peste zece ani, fiind cu aproximativ 7% mai mari decât în urmă cu un an și, în unele cazuri, cu mult mai mult.
În capitala României, pomii de Crăciun sunt cu 20% până la 30% mai scumpi.
"O sută de lei este prea mult pentru mine acum. Găsirea unui brad cum trebuie în acest an pare din ce în ce mai puțin probabilă. Toate prețurile au crescut, foarte repede", a declarat Susnea, tatăl a doi copii.
Salariile au început și ele să o ia în sus
Băncile centrale din regiune, care, începând din iunie, au dat tonul în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor, par încrezătoare că o creștere în spirală prețurilor poate fi încă evitată.
Dar, ca efect a ceea ce economiștii și bancherii centrali numesc efecte inflaționiste de runda a doua, salariile au început să o ia ușor în sus, iar angajatorii, dar și consumatorii încep să își ajusteze comportamentul.
"Linia oficială este că mulți dintre factorii care determină inflația sunt tranzitorii, dar ... dacă modelele inflaționiste se înrădăcinează, acest lucru va deveni un proces care se va realiza de la sine și mă tem că suntem deja în acest ciclu", a declarat Sandor Baja, director general al firmei de recrutare de personal Randstad din Ungaria.
"Angajatorii vor trebui cu siguranță să majoreze salariile în medie cu două cifre anul viitor. Acest lucru se datorează (și) situației de pe piața muncii", a adăugat acesta.
În Republica Cehă, o cincime dintre angajați sunt gata să își schimbe locul de muncă dacă salariile nu vor crește în concordanță cu prețurile, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie de agenția STEM/MARK.
Între timp, mai mult de jumătate dintre companiile industriale vor majora prețurile cu peste 5% anul viitor, a arătat un sondaj al alianței de afaceri din octombrie.
Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii 10-20 de ani
Ultimele date indică o inflație de aproximativ 7% în întreaga regiune, cea mai ridicată din ultimele două decenii în Polonia, cea mai ridicată din ultimii 13 ani în Republica Cehă și România și cea mai ridicată din ultimii 14 ani în Ungaria.
Estimările băncilor centrale arată că inflația este pe cale să ajungă anul viitor la o medie de aproape 6% în aceste patru țări, cea mai ridicată medie din regiune de la criza financiară din 2008.
Analistul James Reilly, de la Capital Economics, preconizează că presiunile asupra prețurilor vor menține cifrele inflațiilor din Europa de Est la un nivel ridicat cel puțin până în 2023, doar alimentele adăugând un punct procentual suplimentar în 2022.
Economiștii spun că reducerile de taxe pe benzină, gaz și electricitate anunțate de guvernul polonez vor reduce vârful inflației la începutul anului 2022, dar politica de distribuire de bani către gospodării ar putea duce la o inflație mai mare ulterior în cursul anului.
”Trebuie să dau 200 de zloți pe ce cumpăram cu 150 de zloți”
Pentru unii cumpărători polonezi, schimbarea prețurilor este deja marcantă. "Este cel mai vizibil în cumpărăturile zilnice. Legume, fructe și alte produse de zi cu zi. În ceea ce privește cadourile, oamenii obișnuiesc să întocmească un buget în prealabil", a declarat Izabela Sarnocinska, o locuitoare a Varșoviei.
"Când mă duc la magazin și cumpăr ceea ce cumpăr de obicei, în loc de 150 de zloți plătesc acum 200 de zloți", s-a plâns ea.
În Ungaria - unde premierul Viktor Orban, care se confruntă cu o competiție strânsă pentru realegerea de anul viitor, a majorat salariul minim cu aproape 20% - banca centrală a recunoscut că inflația se propagă în cascadă de la prețurile energiei și ale combustibililor la bunurile procesate.
Food for Life, o organizație caritabilă care oferă mese gratuite pentru peste 13.000 de maghiari săraci, a fost nevoită să reducă gama de produse din donațiile sale de alimente la o duzină de produse, de la aproximativ 22 în anii precedenți, renunțând la produsele mai scumpe deoarece prețurile "sunt foarte mari", a declarat șeful său, Attila Szanyi-Karl.
”Îmi pot permite mult mai puțin decât înainte”
Între timp, o asociație maghiară de materiale de construcții a semnalat creșteri de prețuri de 10% până la 20% din cauza costurilor mai mari cu energia și transportul.
La o piață din Budapesta, unii spun că acum cheltuiesc aproximativ 100.000 de forinți (310 dolari) pe lună, aproximativ două treimi din pensia medie, numai pentru alimente.
"Nu am calculat exact cât de mult mai costă totul", a declarat Zsoka, în vârstă de 62 de ani, care a refuzat să își dea numele de familie.
"Tot ce știu este că îmi pot permite mult mai puțin decât înainte pentru aceeași sumă de bani", a adăugat Zsoka.
1
1
