11 diagnostice pe care Euro Monitorul le pune României. Documentul poartă titlul ”O iarnă grea în multe privințe!

de DP     HotNews.ro
Joi, 9 decembrie 2021, 16:11 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: YouTube
Iarna în care intrăm este marcată de trei procese (în Europa, în lume) ce au conexiuni ample și adânci cu economia, societatea în ansamblu, se arată în Euro Monitorul publicat joi de BNR (lucrare coordonată de Daniel Dăianu). Documentul, intitulat sugestiv ”O iarnă grea în multe privințe!”, analizează impactul actual și viitor al celor 3 șocuri care au lovit economia României: cel pandemic/sanitar, cel al prețurilor la energie și impactul schimbărilor climatice. ”Un nou val pandemic se manifestă cu virulență arătând că războiul cu Covid-19 nu este terminat. O nouă variantă, Omicron, detectată pentru prima dată în Africa de Sud și în răspândire rapidă, creează noi îngrijorări. Vaccinarea face diferența între trecere prin boală în condiții ușoare și forme foarte severe, ce pot cauza moartea. Impactul pandemiei asupra economiei este major, afectând toate sectoarele, circulația oamenilor și a bunurilor”, se arată în document.

Ce mai arată Euro Monitorul . Cele 11 diagnostice:

  • Se consolidează opinia că va trebui să trăim cu acest virus, cu mutanți ai săi, că vor mai exista valuri ale pandemiei, care vor fi cu atât mai puțin dăunătoare cu cât ratele de vaccinare (inclusiv doze repetate) vor fi mai mari și noi tratamente vor fi mai eficace. Trebuie spus că, atât timp cât lumea în ansamblu nu va avea o rată de vaccinare înaltă războiul cu Covid-19 nu va fi definitiv câștigat. Se poate vorbi de manifestarea unui ciclu pandemic, cu valuri în succesiune, ce influențează mersul economiilor. Ciclul cauzat de Covid-19, cu diversele sale variante, se va estompa în timp, dar pot apare alte virusuri cu impact pandemic.
  • Șocul prețurilor la energie, ca eveniment extrem, a lovit economii mari și mici; are un impact de mare amploare asupra veniturilor individuale și ale firmelor, în raporturile internaționale (între economii ce exportă energie și economii ce importă net energie), în interiorul economiilor – între sectoare economice, grupuri sociale. Acest șoc a generat un puseu inflaționist mare, ce a dus rata inflației la niveluri neîntâlnite de mulți ani.
  • Pandemia a revelat slăbiciuni structurale mari în sistemul medical public și cel educațional, domenii care sunt sub-finanțate în mod cronic de ani de zile. O finanțare adecvată a acestor doua domenii, care furnizează bunuri publice vitale pentru societate, ar semnifica cumulat, anual, un plus necesar in bugetul public de 2,5-3 la sută din PIB – având în vedere media UE. De remarcat că aceste procente ce privesc cheltuieli permanente în bugetul public, echivalează cu ceea ce autoritățile publice țintesc printr-o colectare mai bună a veniturilor fiscale până în 2026.
  • Alternativa, deloc încurajatoare, fiind să nu creștem investițiile (cheltuielile) pentru sănătate și educație, pentru alte nevoi importante. Împreună cu șocul prețurilor la energie, pandemia a pus mai clar în evidență fragilitatea bugetului public care prin veniturile fiscale (cca. 27 la sută din PIB, inclusiv contribuții) este la coada UE și care cu mare dificultate poate furniza bunuri publice de bază.
  • Nu numai resursele bugetare actuale sunt firave, însă nici cheltuirea banului public nu este făcută adesea cu spirit gospodăresc. Este nevoie de un control mult mai riguros al cheltuirii banului public, în investiții și alte utilizări. De altfel, CE, cere cu insistență examinarea cu atenție a cheltuielilor publice (spending review) în România, în UE în general.
  • Ca și alte state din UE, România este într-o fază prelungită de management de crize, este sub asediu – într-un război cu o pandemie ce continua și supusă șocului reprezentat de puseul mare al prețurilor la energie, de schimbarea inevitabilă în prețurile relative cauzată de lupta contra emisiilor de carbon. Acest context foarte dificil este îngreunat de nevoia de a concilia nevoia de a amortiza șocurile menționate (de a distribui echitabil impactul total) cu nevoia de corecție a marilor dezechilibre macroeconomice. Schimbările climatice și alte evenimente extreme vor pune presiune crescândă asupra bugetului public, în condițiile unui spațiu fiscal foarte limitat.
  • Creșterea substanțială a veniturilor fiscale/bugetare este, prin urmare, absolut necesară pentru a răspunde adecvat la provocări actuale și viitoare foarte mari. România este lanterna roșie în UE, în privința gradului scăzut de colectare a TVA (un deficit de cca 35 la sută, față de o medie în UE de cca. 10 la sută), ceea ce arată rezerve considerabile de creștere a încasărilor fiscale. Deficitul bugetar cash în 2021 va fi probabil în preajma cifrei țintite de autorități (de 7,13 la sută), în timp ce deficitul ESA va fi probabil în jur de 8 la sută din PIB, o imponderabilă fiind efectul măsurilor de sprijin pentru populație și IMM-uri în contextul șocului prețurilor la energie.
  • PNRR capătă o valoare excepțională în condițiile de acum; el înseamnă resurse suplimentare pentru economie, care să ajute transformarea verde și digitalizarea, să impulsioneze reforme necesare, să mărească valoarea adăugată în economia românească, care să permită salarii mai mari. PNRR poate atenua efectul contracționist cauzat de un impuls fiscal ce nu ar mai fi pozitiv în 2022 (pe fondul consolidării fiscale) cât și de o înăsprire, fie și graduală, a politicii monetare. PNRR semnifică cumulat, pe 6 ani, cca. 12 la sută din PIB-ul României. O absorbție masivă de resurse, alături de ce se obține prin Cadrul Financiar Multianual (CFM), ar însemna foarte mult pentru o economie ce este vlăguită de criza sanitară (ce va continua și în 2022) și care este perturbată de șocul prețurilor la energie, de redresarea inegală a sectoarelor industriale și a serviciilor.
  • Va fi greu de pus în practică PNRR având în vedere slăbiciunea instituțională autohtonă, dar trebuie să „ne dăm peste cap” pentru a reuși în acest scop. Mai ales în ani de vitregie se verifică responsabilitatea și luciditatea oamenilor politici, solidaritatea la nivelul societății.
  • Trebuie să fim deschiși la minte, să înțelegem că teza statului minimal, pe care unii o repetă in mod obsesiv, este în divorț cu realitatea, mai cu seamă în vremuri de criză sanitară, de șocuri la energie, de amenințare existențială cum sunt schimbările climatice, de sfidări geopolitice si pericole mari de securitate nationale. Statul nu trebuie să fie omniprezent, sufocant; trebuie să fie însă eficient prin politici bine articulate, inteligente, în parteneriat onest cu mediul privat, cu societatea civilă – în folosul cetățenilor, al societății în ansamblu. Politica economică trebuie să urmărească deficite bugetare structurale mici, dezechilibre externe ușor finanțabile, să utilizeze resurse interne și atrase (bani europeni) pentru ca economia să capete robustețe, reziliență, versatilitate.
  • Unde solidaritatea și cooperarea lipsesc, domină sentimente și comportamente gen „fiecare pentru sine”. Retorica ce recuză, explicit sau implicit, principiul șanselor egale în funcționarea economiei, a societății, este incomprehensibilă într-o țară unde gradul de excluziune socială, de sărăcie în rândurile copiilor, este printre cele mai înalte in UE, unde ultima criza financiară și pandemia au accentuat inegalități și inechități. Solidaritatea și principiul șanselor egale implică respectul autorităților publice față de cetățean, lupta contra corupției și hoției, extragerii de rente, evaziunii fiscale și evitării plății taxelor și impozitelor, încălcării legilor și normelor ce definesc un stat de drept, un stat membru al UE.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1545 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    "Va fi greu de pus în practică PNRR având în (Joi, 9 decembrie 2021, 19:59)

    ty [utilizator]

    Va fi greu de pus în practică PNRR având în vedere slăbiciunea instituțională autohtonă, dar trebuie să „ne dăm peste cap” pentru a reuși în acest scop."

    In acest exercitu financia al UE 2021 - 2027 Romania are de luat vreo 90 miliarde euro. Pentru PNRR avem vreo 30 miliarde euro. Mai raman de luat inca vreo 60 de miliarde. Adica bani pentru inca 2 PNRR-uri. Astea cand le croiesc ai nostri politicieni?
    Pentru astea nu ar trebui sa „ne dăm peste cap” sa le folosim? A fost prea greu pentru ai nostri politicieni sa croiasca un PNRR in 32 ani? Cate zeci de ani le trebuie sa mai croiasca inca doua?
  • 0 (0 voturi)    
    Mai este o amenințare. (Vineri, 10 decembrie 2021, 9:16)

    asavreau [utilizator]

    Propaganda permanentă isteric alarmistă că vine apocalipsa. De la probleme de mediu, alimentare, migranții, conflicte locale, pandemii, creșteri de prețuri insistent mediatizate până se întâmplă. Despre toate nu se mai discută nimic după ce se întâmplă. Ar fi de interes o analiză a acestor previziuni în timpul evoluției, luând în considerație cauza-efect și ce măsuri sau luat. Prin anii 90 se spunea că; dacă vorbești mereu despre un fenomen, acel fenomen se va întâmpla și dacă nu se întâmplă, intră în subconștientul colectiv și poți întreba de ce nu ser întâmplă, căutând vinovați. Asta facem mereu. Căutăm vinovați, nu analizăm cauza , nu căutăm să eliminăm cauza .


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by