​Ziua în care am înţeles Crăciunul ● Serviciile secrete din România vor ști ce scriem pe WhatsApp ● Vlad Petreanu: „Domnul general Ciucă ar fi plecat liniștit la luptă dacă avea un șef de Stat Major impostor și incompetent ca ministrul Florin Roman?” ● Liviu Voinea (FMI): Inflaţia actuală va fi temporară, factorii ei determinanţi sunt tranzitorii ● Baerbock, Germania și noua ei politică externă ● Zile libere 2022: Cum arată calendarul sărbătorilor nelucrătoare ● Anticorupția nu se predă, chiar dacă politicienii o ignoră ● România a devansat șapte țări din UE la cheltuielile pe locuitor cu pensiile pentru limită de vârstă ● Convenționalism și disciplină ● Katia Pascariu, de la “toată lumea îmi zicea că sunt ștearsă” la lista New York Times a celor mai buni actori ai anului 2021 ● Ieșenii care vor mașină nouă trebuie sa aștepte un an. Ce se întâmplă pe piață? ● Omul care se ține după soare ● Protest spontan la uzina Dacia. Muncitorii nu se înţeleg cu patronatul la bani ● Am vorbit cu cercetătoarea care l-a făcut savant pe Leonardo DiCaprio.

Business reportFoto: Colaj foto

Ziua în care am înţeles Crăciunul. Seara, atunci când am impărţit bănuţii şi fructele primite de la cei pe care i-am urat, Zabar nu a vrut să-i ia. „Nu am venit cu voi pentru bani, ci de dragul de a fi împreună şi de a anunţa oamenilor Naşterea Domnului”, ne-a făcut pe toţi să punem capul în pământ şi să înţelegem mai bine spiritul adevărat al Crăciunului. Gaşca noastră stătea, cât era ziua de lungă, în parcul Libertăţii. Cu sprijinul muncitorilor de la o fabrică de ţevi care era chiar în gardul parcului, reuşisem să amenajăm un mini-teren de fotbal şi unul de tenis cu piciorul care ne ţinea ocupaţi mai toată ziua. Când oboseam, jucam „nouă cărămizi”, ascunselea, prinselea prin copaci (da, ne alergam căţărându-ne prin copaci), sau încercam să cucerim cazematele, pe care ni le construiam folosind vegetaţia din parcul care arată atunci ca o oaza de vegetaţie sălbatică în mijlocul cartierului, folosindu-ne de nişte arme de asalt făcute din ţevi cu cornete de hârtie. În gaşcă eram destul de mulţi, şi ne cunoasteam de când am făcut ochi, aşa că orice joc de-al nostru decurgea cât se poate de normal: intram în competiţie, ne războiam şi ne certam, doar pentru a avea motiv să ne impăcăm. Şi bineînţeles, a doua zi o luam de la capăt, scrie Gelu Duminică pe blogurile Adevărul.

Serviciile secrete din România vor ști ce scriem pe WhatsApp. Guvernul, acuzat că a introdus pe ascuns articolul-problemă. Guvernul a trimis în Parlament un proiect de lege prin care lărgește în mod nejustificat interceptările electronice, acuză Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Aceasta spune că demersul evită orice dezbatere publică, este nedemocratic și chiar jignitor. În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională. Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”, scrie Libertatea.

Vlad Petreanu, la Europa FM: „Domnul general Ciucă ar fi plecat liniștit la luptă dacă avea un șef de Stat Major impostor și incompetent ca ministrul Florin Roman?” Joi dimineață, în emisiunea „Deșteptarea” de la Europa FM, ziaristul Vlad Petreanu i-a adresat o întrebare premierului Nicolae Ciucă, în urma noilor dezvăluiri despre ministrul cercetării, inovării și digitalizării. „Ministrul Florin Roman a trimis ziarului părți din lucrarea de master, care sunt 100% copiate. „Transformarea digitală a României, condusă de un plagiator”, a scris astăzi Libertatea, punând față în față documentele. Subiectul a fost discutat la matinalele mai multor radiouri, emisiunea „Deșteptarea” remarcând, prin realizatorul Vlad Petreanu, că „suntem în fața unei imposturi”. Petreanu a rezumat cazul: „Domnul ministru Roman a spus în CV că a scris o lucrare, o carte. Nu a găsit-o și nu s-a găsit nicăieri. Apoi a zis că e un articol, dar nu l-a găsit nici pe acesta. Dar a trimis redacției Libertatea 10 pagini din lucrarea de masterat: uite domne că mă pricep la domeniu. Și, ce să vezi, aceste pagini erau copiate cu copy/paste dintr-o lucrare veche de cinci ani a unui profesor”. Ziaristul Europa FM a continuat: „Poate că domnul prim-ministru Ciucă ne răspunde, ne spune ceva. Eu l-aș întreba pe șeful Guvernului: pe când era în armată, domnul general Ciucă ar fi plecat liniștit la luptă dacă avea un șef de Stat Major impostor și incompetent ca ministrul Florin Roman?”, scrie Libertatea.

​Liviu Voinea (FMI): Inflaţia actuală va fi temporară, factorii ei determinanţi sunt tranzitorii. Inflaţia care afectează în prezent economia globală va fi temporară, deoarece factorii care o cauzează sunt de natură tranzitorie, a declarat, joi, Liviu Voinea, consultant senior al Fondului Monetar Internaţional, în cadrul Bucharest Forum 2021, organizat de Institutul Aspen România. “Per total, economia globală este în prezent într-o stare mai bună decât era cu un an în urmă. Dar a apărut o provocare importantă – inflaţia. Inflaţia creşte rapid peste tot pe glob şi ar putea încetini revenirea economică şi să determine o rapidă înăsprire monetară şi fiscală care să afecteze grupurile sociale cele mai vulnerabile. Un argument pentru caracterul tranzitoriu al inflaţiei este însuşi succesul pachetelor de sprijin fiscal, care a dus la limitarea pierderilor economice mult mai rapid decât în cazul altor crize anterioare, iar datorită acestor pachete de sprijin, economisirile excedentare acumulate în timpul crizei se transformă acum în consum, fenomen care nu va avea efecte pe termen lung, deoarece există un număr limitat al acestor sume economisite. Prin urmare, e de aşteptat ca ratele de creştere a inflaţiei să fie temporare”, a menţionat Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Baerbock, Germania și noua ei politică externă. Ce politică externă va face noul guvern german al lui Olaf Scholz? Multe depind de noua șefă a diplomației berlineze, Baerbock. Care a ratat cancelaria, dar nu pierde timpul cu vizitele ei externe la Paris și Varșovia. Noua șefă a diplomației germane s-a răzgândit. Ecologista Annalena Baerbock a preferat Parisul Bruxelles-ului, ca adresă a celei dintâi vizite externe pe care o efectuează ca ministru de externe al Germaniei federale. Ce ne spune această ordine despre politica externă și de securitate a noului guvern de centru-stânga de la Berlin? Ceva ce pare multora liniștitor, întrucât semnalizează continuitate. În speță, că Germania (până acum primus inter pares în UE) conferă o importanță axială legăturilor ei cu Franța și cu Polonia. Pe care tânăra Baerbock o va vizita după plecarea de la Bruxelles, scrie DW.

Zile libere 2022: Cum arată calendarul sărbătorilor nelucrătoare pentru salariați. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală de care pot profita anual salariații din România, numai nouă vor pica în 2022 în intervalul luni - vineri al săptămânii. Cine va trebui să lucreze în zilele de sărbătoare legală va trebui să primească de la angajator compensații legale. Codul muncii este singurul act normativ care prevede în momentul de față lista liberelor legale nelucrătoare din România, acestea fiind trecute la articolul 139 din act. Astfel, avem 15 sărbători pe listă, în care salariații au dreptul să stea acasă. În 2022, numai nouă dintre ele vor pica în intervalul luni - vineri al săptămânii (programul majorității salariaților). Vezi lista zilelor libere pe avocatnet.ro.

Anticorupția nu se predă, chiar dacă politicienii o ignoră. Pentru prima oară în ultimii cinsprezece ani, anticorupția s-a volatilizat aproape complet din discursul politic. E pomenită doar, de conveniență, la ocazii, pe un ton protocolar și festivist. Nici opinia publică nu mai pare interesată de subiect. Merge aceasta cu frâna de mână trasă? Anul trecut, în timpul guvernării Cîțu, principalul subiect de dispută pe scena politică și publică a fost desființarea Secției Speciale, blocată în parlament de UDMR și PNL. Noua guvernare PSD-PNL-UDMR a decis desființarea și reînființarea ei prin rebotezare. Cum, nu e clar, pentru că partidele nu par grabite. Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, declară, într-un interviu pentru Europa Liberă, că nici președintele, nici PNL nu au dorit cu adevărat desființarea SIIJ, ci doar temporizarea. La fel și în ce privește legile justiției, scrie Europa Liberă.

România a devansat șapte țări din UE la cheltuielile pe locuitor cu pensiile pentru limită de vârstă. România a devansat șapte țări din UE la cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă, potrivit unui raport Eurostat publicat la finele lunii trecute. Măsurate pentru anul 2019 la paritatea puterilor de cumpărare standard pentru a asigura comparabilitatea internațională, suma suportată per locuitor a fost, în cazul țării noastre, de 1.583,06 euro. Adică mai mult decât în Bulgaria (1.077,12 euro), Croația (1.139,87 euro), Estonia (1.232,02 euro), Ungaria (1.423,00), Letonia (1.432,91 euro), Slovacia (1.492,64 euro) sau Lituania (1.540,38 euro) și imediat sub Malta (1.601,24 euro), scrie Cursdeguvernare.ro.

Convenționalism și disciplină. În modelul conceptual cu care operez în proiectele mele de consultanță, atunci când evaluez lideri sau organizații, și care descrie modul nostru de interacțiune cu lumea, există o dimensiune care se numește “convenționalism”. La nivel individual ea reflectă o nevoie puternică de a face lucrurile cum se fac, cum se așteaptă ceilalți să fie făcute, de a urma linia fie a căilor de acțiune validate de trecut sau, mai adesea, validate de comunitate, de a sta în rândul lumii. La nivel organizațional, ea se manifestă printr-o preocupare pentru ordine, pentru respectarea strictă a regulilor, prin primatul acestora în fața ideilor și printr-un accent special pus pe conformarea la ele. Atunci când îi întreb pe clienți mei ce efect cred că are acest mod de interacționa cu lumea, adeseori ei văd aspectele lui negative dar îi văd și multe conotații pozitive, îl văd ca pe un fel de rău necesar, ca pe o cerință minimală pentru a putea funcționa împreună în grupuri, mai ales în grupuri mari. În realitate, toate cercetările arată o corelație negativă între convenționalism și performanță, de orice fel. Motivul pentru care pare, uneori, a fi ceva util e pentru că e confundat cu disciplina, o calitate indispensabilă execuției unor acțiuni comune în grupuri. Ele sunt, însă, concepte radical diferite, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Katia Pascariu, de la “toată lumea îmi zicea că par bolnavă și că sunt ștearsă” la lista New York Times a celor mai buni actori ai anului 2021. După ce filmul în care joacă, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, a fost numit unul dintre cele mai bune filme ale anului de către aceeași publicație, Katia Pascariu se bucură de recunoaștere internațională, alături de actori celebri de la Hollywood. New York Times a inclus-o printre cei mai buni actori ai anului 2021, listă pe care se mai află Denzel Washington, pentru rolul din “The Tragedy of Macbeth”, Joaquin Phoenix pentru “C’mon, C’mon”, Benedict Cumberbatch cu rolul din “The Power of the Dog” sau Kristen Stewart pentru “Spencer”, în care interpretează rolul Prințesei Diana. Culmea este că în trecut, pe când studia teatrul la UNATC, profesorii au încurajat-o pe Katia să se lase de actorie. În cele ce urmează vă prezentăm contrastul dintre succesul de care actrița se bucură azi și pronosticurile oferite de un mediu educațional nesănătos. Citiți articolul complet, pe Cultura la dubă.

Ieșenii care vor mașină nouă trebuie sa aștepte un an. Ce se întâmplă pe piață? Acesta este termenul până la care s-a ajuns în cazul unor mărci foarte solicitate. Este vorba practic de criza mondială a microprocesoarelor, cea care a pus practic „în genunchi” piaţa auto din Iaşi şi nu numai. Dacă înainte era invers, acum cel mai greu sunt livrate modelele SUV, cu dotări complete. Per total, este vorba de o dublare sau chiar triplare a timpilor de aşteptare a unei maşini noi, de la momentul comenzii sau plăţii. Chiar şi la modelele Dacia, fabricate în ţară, timpii de aşteptare se duc spre patru luni. Aceşti timpi crescuţi de aşteptare sunt şi explicaţia pentru care, în ultima perioadă, maşinile second hand se dau ca pâinea caldă. Criza i-a afectat foarte mult pe unii dealeri din Iaşi care lucrau exclusiv cu stocuri: comandau la început de an diverse maşini cu configuraţiile ce se aşteptau să fie cele mai căutate, pornind de la experienţa anilor anteriori. Vorbim de sute de maşini pe care le ţineau în depozite apropiate de puncte vamale, mai puţin 20-30 de bucăţi pe care le aveau în permanenţă în Iaşi. Astfel, clienţii aveau mereu opţiunea să aştepte 3 luni o maşină care să vină direct de pe poarta fabricii cu configuraţia dorită de ei sau să facă mici compromisuri: investiţii mai mari în dotări sau alegerea unei alte culori sau motorizări, şi aveau maşina în cel mult două săptămâni. Reprezentanţi din industrie au explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că în showroomuri nu mai sunt nici 30% din modelele găzduite în 2019., scrie Ziarul de Iași.

Omul care se ține după soare. Dacă te-ai născut până la mijlocul anilor ‘90, sigur îți amintești de singura eclipsă totală de Soare vizibilă în România (maximul a fost la Ocnele Mari, lângă Râmnicu Vâlcea). S-a întâmplat pe 11 august 1999 și a fost ultima eclipsă totală de Soare din mileniul al II-lea, cu cei mai mulți observatori din întreaga istorie. Oamenii care merg constant să vadă eclipsele de Soare peste tot prin lume pe unde au loc se numesc eclipse chaseri – vânători de eclipse și e o întreagă comunitate pe glob. Din ea face parte și astronomul și astrofotograful Cătălin Beldea care are 44 de ani și de jumătate de viață străbate lumea ca să vadă (mai întâi) și să fotografieze (mai apoi) eclipsele de soare. Pe 4 decembrie a avut loc cea mai recentă eclipsă totală de Soare – adică Luna a intrat în fața Soarelui – în zona Cercului Polar de Sud, aproape de Antarctica. Eclipsa n-a trecut prin nicio localitate, așa că vânătoarea a fost și mai grea. Am vorbit cu Cătălin despre cum a văzut Soarele acoperit de Lună de data asta și prin ce aventuri a trecut până la el. Ne-am auzit de două ori, prima dată era în aeroport în Paris, aștepta să se îmbarce într-un avion cu destinația Santiago, Chile, și stătea cu sufletul la gură ca să nu cumva să se îmbolnăvească de Covid-19 pe drum și să nu-i mai iasă expediția, scrie Scena9.

Protest spontan la uzina Dacia. Muncitorii nu se înţeleg cu patronatul la bani. Câteva sute de muncitori de la uzina Dacia de la Mioveni au protestat spontan, azi de dimineaţă, în incinta secţiei de Caroserie, folosind inclusiv vuvuzele, ca pe stadioane. Protestele au izbucnit din mai multe cauze, cea mai importantă fiind legată de bani. Sindicaliştii nu se înţeleg cu patronatul uzinei în ceea ce priveşte salariile şi celelalte recompense financiare, între ceea ce cer muncitorii şi ceea ce oferă patronatul existând discrepanţe mari. Un exemplu: muncitorii cer majorarea lefurilor cu 800 de lei lunar pentru toţi salariaţii, începând de anul viitor. Patronatul oferă însă doar o majorare cuprinsă între 95 şi 140 de lei. De asemenea, patronatul a refuzat cererea sindicatului Dacia, de a acorda fiecărui angajat câte o primă de 500 de lei de Ziua Constructorului de Maşini. Muncitorii mai doresc, de asemenea, ca toate cele câteva sute de contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată să fie transformate în contracte pe perioadă nedeterminată, pentru a avea siguranţa locului de muncă asigurată, scrie Argeșul Online.

Am vorbit cu cercetătoarea care l-a făcut savant pe Leonardo DiCaprio. În Don’t Look Up, noua comedie Netflix, o cometă amenință Pământul. Amy Mainzer, cercetătoare la NASA, a avut grijă ca știința din spatele filmului să fie mai serioasă decât restul scenariului. Pe la jumătatea filmului Don’t Look Up/Nu priviți în sus, vei avea un ciudat sentiment de familiaritate. N-are legătură doar cu nenumăratele vedete care-și tot fac apariția în filmul semnat de Adam McKay, ci cu felul în care personajele din film tratează știința. Sau, mai exact, o ignoră ori o „îndoaie” cât să se potrivească cu viziunea lor politică și interesele de moment. În Don’t Look Up, surprinzătorul candidat la Oscar ce va debuta luna aceasta pe Netflix, știința nu spune ceva îndepărtat, precum „dacă temperatura globală va crește cu două grade, vom avea de suferit”, ci ceva mult mai clar și iminent. Doi cercetători, jucați de Leonardo DiCaprio și Jennifer Lawrence, descoperă o cometă care va lovi Pământul peste șase luni. Suficient de mare ca să producă o catastrofă ce duce la extincție. Felul în care lumea reacționează, însă, nu e cel cu care te-au obișnuit filme precum Armaghedon sau Deep Impact, cu președinți sobri și încrezători în știință. E, mai degrabă, asemănător cu felul în care lumea a primit vestea epidemiei de coronavirus (unii nu vor scăpa ironia din faptul că Meryl Streep joacă o președintă cu alură trumpiană), cu politicieni care caută soluții cu un ochi la sondaje și grupuri întregi de oameni care atacă știința și preferă soluțiile unor șarlatani. Faptul că scenariul a fost scris cum mult înainte ca omenirea să se lovească de această boală e cu atât mai remarcabil, scrie Mindcraftstories.