60 va fi noul 40? Cum ar putea rescrie îmbătrânirea demografică vârsta de la care devii ”senior” / Diferența dintre vârsta cronologică și cea prospectivă

de DP     HotNews.ro
Vineri, 10 decembrie 2021, 9:46 Economie | Finanţe & Bănci


Imbatranirea Romaniei continua sa se accentueze
Foto: sxc.hu
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, potrivit celor mai recente date ale INS, România având circa 124 de seniori la 100 de tineri sub 15 ani, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani (şi peste) şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 715.000 de persoane, în creștere cu aproape 100.000 de persoane. Sporul natural a rămas și el negativ, mai arată un comunicat transmis vineri de INS, astfel că nu doar că îmbătrânim, dar ne și împuținăm. Toate aceste tendințe demografice ar putea duce la o re-calculare a unor indicatori, vorbindu-se tot mai des despre vârsta cronologică și cea ”prospectivă”.


Ce este vârsta prospectivă și cum a apărut conceptul


În economie, măsurătorile țin cont de distincția între variabilele nominale și reale. De exemplu, acum înainte de pandemie, prețul unei franzele era de 0,9 lei. Acum este de 1,2 lei. Ca să vedem dacă s-a scumpit cu adevărat, prețul de acum ar trebui ajustat cu inflația. Vârsta, la fel ca altă variabilă, este doar un număr. Progresele în domeniul sănătății și creșterea speranței de viață au pus problema revizuirii fenomenului îmbătrânirii populației. Încă la mijlocul anilor 1970 a fost propus ca pragul bătrâneții să nu fie o vârstă fixă, ci vârsta la care o persoană va trăi încă 10 ani, scrie un cercetător din Republica Moldova, Olga Găgăuz, într-o lucrare de cercetare.

Mai târziu s-a sugerat ideea a două vârste diferite - una reală (cronologică) și alta nominală. Pentru stabilirea pragului de bătrânețe este important să avem informații nu doar despre numărul de ani trăiți de o persoană, dar și câți ani este de așteptat să trăiască. Sanderson W. și S. Scherbov au dezvoltat conceptul de ”vârstă prospectivă”, care ajustează vârsta cronologică tradițională cu numărul de ani rămași să trăiască.

Conceptul se explică prin faptul că fiecare generație se caracterizează printr-o anumită vârstă cronologică (numărul de ani trăiți) și vârstă prospectivă (numărul de ani care urmează să-i trăiască conform tabelelor de mortalitate pentru anul calendaristic respectiv).

De pildă, în Cehia, femeile care s-au născut în anul 1890 și care au supraviețuit până la vârsta de 60 de ani (în anul 1950) aveau speranța de viață rămasă (SVR) 16,8 ani, pe când femeile născute în anul 1954 și care au supraviețuit până la vârsta de 60 de ani în anul 2014 au speranța de viață rămasă 23,8 ani. Ambele generații au trăit câte 60 de ani, însă speranța de viață rămasă pentru generația femeilor născute în anul 1954 este cu 7 ani mai mare decât a celor născute în anul 1890.

Utilizând anul 1950 ca standard, aflăm că femeile cehe care în anul 2014 aveau vârsta de 68.4 ani aveau vârsta prospectivă de 60 de ani, dat fiind faptul că aveau aceeași speranță de viață rămasă ca și femeile în vârstă de 60 de ani în anul 1950.

Conform cercetărilor recente, se consideră că oamenii sunt bătrâni atunci când media speranței de viață rămasă în grupa lor de vârstă este mai mică de 15 ani. Reieșind din aceasta, se propune ca pragul de bătrânețe să nu mai fie fixat ca vârstă cronologică concretă și să se schimbe odată cu creșterea speranței de viață, bazându-se pe durata speranței de viață rămase (Remaining Life Expectancy)

Îmbătrânirea populației merge mână în mână cu creșterea longevității.


Această combinație dintre îmbătrânire și longevitate scoate la iveală un amestec complex de probleme – unele pozitive, altele negative și multe pur și simplu neclare, scrie revista The Lancet.

Pe partea pozitivă, faptul că mai mulți oameni supraviețuiesc până la o vârstă mai înaintată este cu siguranță una dintre cele mai mari realizări ale secolului al XX-lea. Bunicii se vor putea bucura mai mult de nepoți (și reciproc), sărbătorile petrecute alături de familia reunite vor fi mai mule, ori asta nu poate fi decât un lucru bun.

Pe partea negativă, o societate îmbătrânită înseamnă mai puțini oameni de vârstă activă, un PIB mai mic și cheltuieli mai mari pentru sănătate și pensii. În unele țări s-a prelungit pragul vârstei de pensionare, pentru a se asigura bani pentru fondul public de pensii (chiar și la noi au existat asemenea discuții recent), dar astfel de initiative sunt nepopulare din punct de vedere politic și niciun partid nu vrea să deconteze electoral astfel de măsuri.

În plus, având în vedere starea sănătății românilor, creșerea longevității ar putea însemna și o perioadă mai lungă de conviețuit cu unele boli sau capacități limitate ale mobilității.

Tot ca veste proastă este și faptul că o pondere crescută de seniori în societate poate duce la tensiuni intergeneraționale. Menționăm în treacăt că în Japonia a apărut neologismul ”rougai” care exprimă ”răul adus Japoniei de către bătrânii ei”.

Provocările pe care longevitatea și o societate îmbătrânită le aduc tinerilor sunt substanțiale. Într-o societate care îmbătrânește, cei de vârstă activă trebuie să ofere resursele (inclusiv financiare, prin taxe) și grija pentru a susține o mare generație mai în vârstă. În plus, tinerii sunt cei mai afectați de creșterea longevității , acest lucru ducând la schimbări în ceea ce privește educația, cariera și pensiile viitoare.

Normele sociale existente vor fi contestate pe măsură ce vor avea loc experimentele sociale


Experiențele țărilor legate de îmbătrânire și longevitate vor diferi considerabil, mai scrie The Lancet. Statele care au înregistrat scăderi foarte rapide ale ratelor de fertilitate, vor avea de făcut față unor provocări mai mari decât cele cu rate de fertilitate constante sau în creștere.

Viața profesională mai îndelungată va necesita schimbări substanțiale. În primul rând, normele sociale existente vor fi contestate pe măsură ce vor avea loc experimentele sociale pentru a afla cum să se adapteze cel mai bine la o viață mai lungă. Această absență a normelor sociale existente va pune accent pe individ făcându-l să experimenteze și să descopere noi moduri de a se comporta la vârste diferite.

O mare parte din atitudinea noastră contemporană față de vârstă se bazează pe măsuri cronologice. Începând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, s-a conturat definiția bătrâneții ca fiind de la 65 de ani în sus. Doar că în prezent, această definiție este ușor depășită.

Camera Lorzilor din Regatul Unit a scris într-un raport că „Sănătatea unui pakistanez sau bangladesh de 40 de ani [care locuiește în Regatul Unit] este echivalentă cu cea a unei persoane britanice de 70 sau 80 de ani.”

Această pondere în creștere a alegătorilor în vârstă va duce la tensiuni politice tot mai mari. Dacă politicile sunt înclinate spre interesele alegătorului median, atunci o societate îmbătrânită implică o trecere de la politicile publice care îi favorizează pe tineri către politicile care îi favorizează pe seniori.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8286 vizualizari

  • +20 (26 voturi)    
    Atunci ... (Vineri, 10 decembrie 2021, 10:40)

    167939 [utilizator]

    Să se pensioneze și polițiștii, ofițerii și magistrații la 60 de ani!
  • -7 (23 voturi)    
    Vaccinati-va, nu fiti Sosoci, si veti trai vesnic (Vineri, 10 decembrie 2021, 11:19)

    Razvan_M [utilizator]

    . Ar fi bun si un abonament de vaccinare - la 3 vaccinari (una la 3 luni) a 4-a este gratuita in cursul unui an de zile. Ah, si aveti grija sa nu faceti copii, ca distrugeti planeta. Crede in stiinta!

    Disclaimer: nu exista dovezi ca vaccinurile produc efecte secundare grave sau ca sunt niste seruri experimentale netrecute prin etapele normale de testare pe termen mediu si lung.
    • +1 (3 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Vineri, 10 decembrie 2021, 11:30)

      [anonim] i-a raspuns lui Razvan_M

  • +6 (8 voturi)    
    hihihi (Vineri, 10 decembrie 2021, 11:35)

    costelo999 [utilizator]

    corporatist la 60 de ani, mirific, superb, randament mai bun decit la pushtulicii imperbi
  • +7 (13 voturi)    
    Vorbe mestesugite (Vineri, 10 decembrie 2021, 11:49)

    baba_cloanta [utilizator]

    M-am oprit din citit la urmatoarea aberatie:

    "prețul unei franzele era de 0,9 lei. Acum este de 1,2 lei. Ca să vedem dacă s-a scumpit cu adevărat, prețul de acum ar trebui ajustat cu inflația."

    Da, s-a scumpit cu adevarat. Pretul marit ESTE inflatia. Valoarea banilor trebuie ajustata cu infaltia, nu pretul.
    • +2 (2 voturi)    
      Specialist (Sâmbătă, 11 decembrie 2021, 6:40)

      __Constantin__ [utilizator] i-a raspuns lui baba_cloanta

      Si poetul articolului este un specialist. De ca sa-i stricam frizura si respectu' de sine mey ?
  • 0 (12 voturi)    
    Una dintre solutiile (Vineri, 10 decembrie 2021, 12:56)

    RoyPeters [utilizator]

    sistemice, acceptabile politic in orice regim si cu efecte economice clare, comensurabile si optimizabile este cresterea accelerata a varstei de pensionare la 68 de ani pt. ambele sexe, in urmatorii 5 ani, si 70 in orizontul anilor 2035/40.

    Aplicand politici flexibile, crescand nivelul educational - profesional prin educatie continua, reducand la minimum evaziunea si munca la gri/negru, amplificand mult sanctiunile pecuniare sunt doat cateva din componentele pachetului de masuri cuprinzatoare, pachet adoptabil ajustat la conditiile specifice fiecarei tari. Evident, este inclusa si reforma masiva a sistemului de cotizare, inclusiv in programe private.

    In prezent cam asta situatia in Olanda, cu tendinta de extindere imediata in tarile nordice, Spania si Italia (tari cu longevitate medie foarte ridicata).

    La noi este "ceva" mai greu, avand in vedere scarba fata de munca si apetitul pentru frauda al acestei natiuni.
    • +4 (4 voturi)    
      Noi de munca ne ferim ! (Sâmbătă, 11 decembrie 2021, 6:39)

      __Constantin__ [utilizator] i-a raspuns lui RoyPeters

      Munca dauneaza grav sanatatii !
  • +3 (5 voturi)    
    se pleaca de la o premiza gresita (Vineri, 10 decembrie 2021, 14:04)

    jescu [utilizator]

    Desi speranta de viata a crescut(desi eu nu cred ca e valabil pentru Romania), corpul uman nu permite munca intensa dupa 60 de ani. Ca poti sa lucrezei dupa 60 de ani 1-2 ore pe zi si apoi sa stai in pat pana a doua zi sa-ti ingrijesti bolile e una, dar sa lucrezi 9 ore pe zi si sa faci o ora dus si alta intors pana la servici e alta, in total 11 ore. Multa lume e la limita burnout-ului, sunt pline cabinetele de oameni la 40-50 de ani si mai tineri, mai ales dupa schimbarile in munca provocate de Covid. Ce sa mai discuti de 60 de ani, cand multi abia ar trece controlul medical anual pentru a fi apti de munca.
  • +6 (6 voturi)    
    Trebuie privit si din alt ungi (Vineri, 10 decembrie 2021, 14:05)

    risk_mdm [utilizator]

    De exemplu o persoana de 70 de ani s-o vezi jucand fotbal in parc, sau alergand. Adica itnervalul in care esti activ, si ai placeri de la viata sa devina mult mai mare.
    • -1 (1 vot)    
      Sex+Sex+Sex (Sâmbătă, 11 decembrie 2021, 6:35)

      __Constantin__ [utilizator] i-a raspuns lui risk_mdm

      Trebuie sa faci sex mai mult dupa 70 sa te mantii in forma mon cheri. Eventual in 3.
  • +6 (6 voturi)    
    Din practica (Vineri, 10 decembrie 2021, 15:10)

    Ecce_Homo [utilizator]

    Majoritatea salariaților care au 50 de ani așteaptă pensia. Unii abia aștepta sa depună dosarul pentru anticipata parțială, indiferent ce suma e. O buna parte dintre ei vor sa stea acasă și sa muncească pământul dacă îl au sau pur și simplu sa nu mai lucreze. Unii zic ca mai bine stau acasă și ajuta copiii care au, la rândul lor, copii (devin casnici, bone pentru nepoți).
    De vreo 10 ani am început sa văd și oameni așa cum cred eu ca trebuie sa fie oamenii la 50 ani: verzi, cu chef de munca, părăsind companiile în care au lucrat cel putin 10-15 ani și făcând lucrurile care le plac, pornind firme mici și mijlocii. Oameni care au învățat ceva în anii pe care ii au în spate și care vor sa aplice. Sunt destul de rari momentan dar numărul e în creștere. Am unul acasă, după 20 de ani de multinaționale, la varsta de 50 de ani (când tata cauta sa iasă la pensie) a început sa facă bani din pasiunea pe care o avea, pornind un Srl care acum are deja angajați.
    Acum 30 de ani era de neimaginat ca un om la 40-50 de ani sa isi dea demisia de la un loc de munca și sa isi pornească propria afacere. Acum începe sa fie ceva ce se face, ceva ce e normal. Când mai ai 20-30 de ani în fata, când faci mișcare și ai activități și hobby-uri e ceva normal sa schimbi cariera, profesia, stilul de lucru etc.
    • +2 (4 voturi)    
      Dap (Sâmbătă, 11 decembrie 2021, 6:38)

      __Constantin__ [utilizator] i-a raspuns lui Ecce_Homo

      Da io cre' ca ii mai bine sa iei 1 leu la umbra decat 2lei la soare. Ce zici popor de asta ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by