Salariile nete din luna octombrie au crescut cu 6%, potrivit datelor transmise luni de Statistică. În aceeași lună, inflația a fost însă mai mare, de 7,9%, ceea ce face ca această creștere să nu fie simțită în buzunare. În puține cazuri creșterile salariale au fost peste rata inflației și discutăm aici de o zonă salarială unde banii erau puțini (cu mici excepții).

HotNews.roFoto: Hotnews

În luna octombrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+3,8%), respectiv în învăţământ (+2,5%). Ȋn administraţia publică, câştigului salarial mediu net a avut același nivel cu cel din luna precedentă.

Ce mai trebuie să știți:

  • ​Pe piața muncii din România, 6% din totalul populației active (populația cu vârsta între 15-64 ani) nu lucrează și nici nu dorește să își caute un loc de muncă, fără să aibă vreun motiv clar. O astfel de atitudine față de muncă este la fel de răspândită atât în rândul persoanelor tinere (populația cu vârsta între 15-24 ani) cât și al adulților (populația cu vârsta între 25-64 ani). La nivelul UE (și al zonei euro) atitudinea aceasta este mai des întâlnită în rândul tinerilor, dar indicatorii sunt semnificativ mai mici decât cei din România (media indicatorului este dublă în România față de UE).
  • În România se înregistrează al doilea cel mai înalt nivel al ratei inactivității în rândul femeilor (pe primul loc fiind Italia), pentru că patru din zece femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează. Opt din 100 de femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează, nu își caută un loc de muncă și nici nu au vreun motiv obiectiv pentru care nu își doresc să participe pe piața muncii.
  • Doar 52 din 100 de români cu vârsta de 15 ani și peste desfășurau o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii în scopul obținerii unor venituri
  • Populația inactivă cu vârsta de 15 ani și peste număra 7,3 milioane persoane, dintre care 4,4 milioane pensionari și 1,3 milioane elevi și studenți. Restul populației inactive se referă la persoanele casnice, care se regăsesc majoritar în mediul rural (57%) și sunt repartizate relativ egal între grupele de vârstă. Numărul casnicelor a crescut cu 13 mii persoane în 2020 comparativ cu anul anterior, deși populația cu vârsta de 15 ani și peste a scăzut în același interval cu aproape 9 000 de persoane.
  • Durata vieții profesionale medii în România este printre cele mai mici din UE, iar în cazul femeilor durata vieții profesionale este mai mare doar comparativ cu Italia și Grecia.
  • Numărul românilor cu vârsta între 15-64 de ani, care lucrează și sunt rezidenți într-un alt stat al UE, este de aproximativ 2,7 milioane persoane, în timp ce următoarele două clasate sunt Polonia, cu 1,9 milioane persoane, respectiv Germania cu 1,2 milioane74. Pe de altă parte, românii sunt lucrătorii care resimt cel mai puțin dintre europeni (cu excepția polonezilor) faptul că munca lor este utilă.
  • În plus, angajații din România sunt cei care percep cel mai mult presiunea la locul de muncă pentru că fie trebuie să lucreze cu viteză foarte mare, fie au de respectat termene de finalizare foarte strânse.

Topul salariilor din octombrie îl aveți mai jos:

  • Revenirea economiei, după șocul adus de pandemie, este încurajată și de creșterea investițiilor, care se bazează parțial pe sectorul construcțiilor. Evoluțiile din acest sector, în ultimele 18 luni, sunt caracterizate cel puțin de două tendințe – creșterea prețurilor la materialele de construcție, respectiv lipsa forței de muncă
  • Numărul de angajați din sectorul construcțiilor din prezent depășește cifra din anul premergător pandemiei. Deși indicele activității din construcție în cazul clădirilor nerezidențiale nu mai are același ritm de evoluție pozitivă ca anul trecut, creșterea sectorului este asigurată de expansiunea din domeniul clădirilor rezidențiale și de menținerea ritmului în cazul construcțiilor inginerești. Ca atare, lipsa de forță de muncă în domeniul construcțiilor s-a acutizat, numărul locurilor de muncă vacante crescând cu 10% în ultimele 12 luni.
  • Dezechilibrul de pe piața forței de muncă din România este în creștere de la începutul anului, cel puțin din două motive. În primul rând, în ciuda faptului că există o creștere a ratei locurilor de muncă vacante, se înregistrează o creștere lentă a șomajului. Este posibil ca factorii determinanți să fie atât de natură structurală (dezechilibre între pregătirea forței de muncă și cerințele companiilor), cât și administrativă (prelungirea doar pentru unele sectoare a măsurilor de susținere a locurilor de muncă afectate de pandemie).
  • În al doilea rând, numărul celor care vor să participe pe piața muncii dar nu o pot face (fie pentru că sunt în șomaj, fie pentru că sunt într-un program de muncă parțial dar ar dori să lucreze mai multe ore, fie pentru că ar dori să lucreze în plus față de programul normal) este în creștere. Aceste evoluții explică, probabil, creșterea de aproape cinci ori a numărului persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă, de la aproximativ 31 de mii în primul trimestru al anului 2020 la peste 144 de mii în primul trimestru al anului 2021

Sursa datelor: Euro Monitorul publicat de BNR