Românii au cumpărat online în pandemie de 5,6 miliarde de euro / Cum ne-a schimbat COVID-19 comportamentul de consum și a forțat digitalizarea retailerilor

de DP     HotNews.ro
Marţi, 14 decembrie 2021, 11:27 Economie | Finanţe & Bănci


Bogdan Chiritoiu, presedinte Consiliul Concurentei
Foto: AGERPRES
Potrivit Eurostat, 38% din populația României a făcut cumpărături online în 2020, o valoare mare față de situația ultimilor ani (23% în 2019, respectiv 11% în 2015), dar mică prin comparație cu media Uniunii Europene, de 65%. România este pe penultimul loc în clasamentul statelor membre, în ciuda unei rate ridicate de utilizare a internetului în rândul populației (de 85% în 2020), se arată în Raportul privind concurența din sectoarele cheie, publicat marți de Consiliul Concurenței. Comerțul online din România a atins, la finalul anului 2020, pragul de 5,6 miliarde de euro, cu 30% mai mult decât în 2019, mai arată documentul.

Creșterea a depășit previziunile inițiale cu aproximativ 500 de milioane de euro, pe fondul efectelor pozitive ale pandemiei asupra achizițiilor online.

În același timp, marii procesatori de plăți au raportat creșteri de volum de până la 60% pe parcursul anului trecut și valori medii mai mari ale tranzacțiilor plătite cu cardul.

Dezvoltarea sectorului depinde atât de disponibilitatea consumatorilor de a opta pentru achizițiile la distanță, cât și de capacitatea întreprinderilor din comerț de a se adapta cerințelor și preferințelor în continuă dinamică.

Astfel, dincolo de factorii ce țin de cerere (precum obiceiurile de consum, lipsa competențelor necesare, îngrijorări privind securitatea tranzacțiilor sau privind termenele de livrare), unii dintre ei plasați în plan secundar în condițiile restricțiilor de mobilitate și ale măsurilor de distanțare fizică, pe latura ofertei, apar obstacole specifice în adaptarea unui nou model de afaceri.

În plus, la nivelul ofertei, criza a venit cu provocări suplimentare: sincope în aprovizionare, fluctuații ale comenzilor, reflectate în probleme de gestionare a stocurilor, lipsa capacităților de transport și creșterea costurilor aferente transportului, probleme de livrare, insolvența furnizorilor, presiunea la nivelul resurselor umane ș.a.

Pandemia a forțat digitalizarea. Până la sfârșitul anului 15% din spațiile de vânzare vor fi dotate cu case self-service


Adaptabilitatea clienților la evoluția tehnologică este vizibilă și urmărind evoluția încasărilor prin casele self-service. Dacă în 2015 acest sistem nu era încă implementat, iar până în 2021 numărul magazinelor cu case self-service nu a depășit 600, totuși, nivelul vânzărilor realizate prin acestea a crescut semnificativ în anii 2020 și 2021. Variația indicatorilor arată că utilizarea caselor self-service a crescut semnificativ atunci când scurtarea timpului petrecut în magazine și minimizarea interacțiunii au devenit o necesitate.

Estimările întreprinderilor chestionate sunt că, până la sfârșitul anului acesta, casele self-service, vor genera aproximativ 16% din totalul vânzărilor din magazinele fizice din 2021.

Estimările întreprinderilor chestionate sunt că, până la sfârșitul anului acesta, 15% din spațiile de vânzare vor fi dotate cu case self-service, acestea urmând a genera aproximativ 16% din totalul vânzărilor din magazinele fizice din 2021.

Datele privind cheltuielile aferente demersurilor de digitalizare confirmă faptul că marii retaileri s-au orientat, în ultimii ani, către implementarea și dezvoltarea de soluții care optimizează timpul petrecut fizic în magazin de către clienți.

Investițiile în tehnologizarea și automatizarea proceselor (case de marcat self-service, etichete electronice, dispozitive digitale, aplicații de back-office ș.a.) au crescut în perioada analizată (2015-2021), cea mai mare dinamică a cheltuielilor pe această zonă fiind observată la nivelul anului 2019.

Ponderea în cifra de afaceri nu depășește, la nivel agregat, 1%, însă situația trebuie coroborată cu faptul că domeniul de retail este caracterizat, în general, de marje relativ reduse.

Tendințe observate la nivelul marilor magazine


Unul dintre domeniile mai puțin deschise comerțului la distanță în perioada pre-pandemică, dar care, dată fiind natura produselor, importanța lor în consum, a fost pus în poziția de a se adapta într-un timp foarte scurt noilor condiții este segmentul de retail alimentar.

Pentru a cunoaște demersurile întreprinderilor din acest domeniu, Consiliul Concurenței s-a adresat principalilor 9 retaileri din România cu o serie de întrebări privind transformarea digitală. Întreprinderile chestionate au realizat, cumulat, vânzări de peste 63 de miliarde de lei în 2020, preponderent din comercializarea de produse alimentare (74%).

Orientarea comercianților către soluțiile de comercializare online a început să prindă contur în perioada 2015-2016, însă evoluția a fost rapidă, în termeni absoluți, vânzările din online dublându-se de la un an la altul chiar înainte de declanșarea crizei sanitare.

Anul 2020 a înregistrat însă o creștere de peste 360% față de anul 2019. Ca pondere în totalul cifrei de afaceri, valoarea acestora este însă una redusă, depășind 1% pentru prima dată în anul 2021.

Acest procent scăzut al vânzărilor online indică un potențial încă neexplorat de tranziție către un model multi-channel. Perioada pandemiei a oferit ocazia unei reașezpri a modelelor de afaceri (prin depășirea unor obstacole ce țineau de obiceiurile de consum), care încă nu au reușit să integreze în strategia lor mai multe canale de promovare, vânzare și livrare a produselor, inclusiv pe fondul unei reticențe a populației față de utilizarea canalelor de achiziție online și a plăților cu cardul.

Nevoia stringentă de a accesa canale online a direcționat marii retaileri spre utilizarea platformelor de intermediere (Glovo, FoodPanda, Tazz, TakeAway ș.a.), care le-au oferit avantajul unui serviciu gata organizat, accesibil fără costuri de investiție inițiale și cu o arie de acoperire teritorială atractivă.

Deși unii retaileri au inițiat și realizarea unor facilități proprii destinate comerțului online, utilizarea altor platforme s-a dovedit cea mai accesibilă, pe termen scurt, în ciuda unor inconveniente evidențiate în răspunsurile transmise: lipsa comunicării directe cu clientul, lipsa vizibilității în proces, dificultatea de a gestiona stocurile deteriorate și retururile ș.a.

Îîn anii 2020 și 2021, au predominat vânzările prin platforme gestionate de terți, acestea depășind de 3-4 ori volumul vânzărilor înregistrate prin site-urile proprii.

Costurile aferente utilizării platformelor de intermediere au crescut în 2020, raportat la perioada 2018-2019, de la 7-8% cost mediu, la 11-12% cost mediu, procentele fiind calculate prin raportare la valoarea vânzărilor.

Detaliind vânzările online la nivel lunar, putem remarca o evoluție abruptă la începutul pandemiei (martie-aprilie 2020).

Se observă că impactul nu a fost unul temporar, ci unul cu efecte de durată, marcând premisele unei schimbări de durată în comportamentul de consum.

Din informațiile puse la dispoziție de retaileri, s-a constatat și faptul că valoarea medie a comenzilor online a avut un trend descendent în perioada analizată, ajungând la nivelul de 170 lei în luna iulie 2021 (de la o valoare de aproximativ 220 lei în ianuarie 2019)5. Așadar, modificarea observată în ultimii ani a fost aceea de orientare către comenzi mai multe și mai mici.

Anii 2020 și 2021 au marcat un nivel stagnant al investițiilor, sugerând faptul că marii retaileri s-au axat mai degrabă pe identificarea unor soluții rapide de externalizare (ex. utilizarea platformelor de intermediere), decât pe un proces profund de transformare a modelului de afaceri.

Dezvoltarea aplicațiilor de front și back-office a impus realizarea de cheltuieli semnificative din sfera IT care să le susțină (referitoare la infrastructură, întreținere, procese, licențe etc.). Acestea au cunoscut, la rândul lor, o creștere susținută în perioada analizată.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





681 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Nu s-a schimbat mare lucru! (Marţi, 14 decembrie 2021, 11:44)

    DomnuTrandafir [utilizator]

    Doar niste retail-eri ai facut cate ceva!
    Niste multinationale s-au adaptat!
    Poate niste scoli au incercat online ceva!
    Dar cam atat!
    La scoli treaba cu online s-a bagatelizat pentru ca Ministrul si Ministerul lor nu au inteles ce e digitalizarea!
    Nu au avut timp de Doi ani sa faca o platforma digitala dedicata si securizata pentru sistem!
    A disparut si dorinta de invatat atat timp cat elevul e invatat sa triseze la invatat!

    Dar aparatul bugetar stufos de prin ministete, primarii, prefecturi, agentii, consilii judetene si ceilalti bugetofagi s-a inmultit pentru ca nu s-a pornit digitalizarea.

    Recent s-a dat drumul la angajari cu duiumul la bugetari!
    Sa vezi digitalizare!
    Prin Demagogii de serviciu!
  • +1 (1 vot)    
    Foarte, foarte mișto.... (Marţi, 14 decembrie 2021, 11:52)

    GabiO [utilizator]

    ...vânzătorii, casierii și tot neamul lor, trebuie să se reprofileze în șoferi curier. Umplem țara de mașini care livrează peste tot, că lumea nu mai are acces în magazine, inclusiv în cel de lângă bloc/casă. Acuma nu mai salvăm planeta, numai când ne convine nouă....sau o salvăm eliminând populația umană...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by