”Următoarea țintă: reducerea decalajului fiscal din TVA cu 5 puncte procentuale până la finalul anului 2022! Cum: reducerea masivă a evaziunii fiscale prin “Radarul măfurilor”, factura electronică, case de marcat conectate la ANAF, informatizarea vămilor. Rezultat: un miliard de euro în plus cu care să-i susținem pe românii care muncesc cinstit și trăiesc decent”, a scris marți Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, pe contul de Facebook.

Adrian CaciuFoto: Guvern

România se află pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat pe 2 decembrie 2021. Totodată, România își adâncește pierderile din TVA cu 6 miliarde de lei în 2019 față de anul precedent din raport. Cele mai mici deficite de TVA înregistrează Croația (1%), Suedia (1,4%), și Cipru (2,7%), iar cele mai mari România (34,9%), Grecia (25,8%) și Malta (23,5%).

"Deficitul de încasare a TVA al României s-a înrăutățit în 2019, ajungând la 35,16 mld lei, după ce avusese loc o ameliorare în 2018 față de 2017. Practic, bugetul României nu colectează peste o treime din TVA-ul cuvenit sau 3% din PIB, însemnând circa jumătate din deficitul pe care se estimează că bugetul îl va avea în acest an. Cred că se pot face progrese mari la colectarea taxei prin informatizarea ANAF. De exemplu, în 2022 va demara raportarea prin fișierul standard de audit fiscal (SAF-T) care a dat rezultate în alte state. Însă efectele acestei schimbări în raportare nu se vor vedea mai devreme de 2024, după ce majoritatea contribuabililor se vor înrola în noul sistem", explică Daniel Anghel, Partener și Liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România.

De ce te afectează direct acest lucru? Simplu: Imaginează-ți că mergi cu mașina sau cu bicicleta pe stradă, ai dat într-o groapă din asfalt, și te trezești că ți-ai bușit mașina. De ce ai ajuns aici? Pentru că nu au fost bani destui pentru repararea gropilor. Nu a primit bani primăria din cauză că nu s-au alocat destui de la buget din cauza veniturilor mici sau, mai exact, din cauză că statul nu a fost în stare să încaseze taxele (Exemplul este exagerat, dar l-am dat pentru a putea fi vizualizată mai ușor situația, adică mai ușor de înțeles pentru toată lumea. Ideea: ne este afectată calitatea vieții)

Unde este problema? Păi la miniștrii de Finanțe care s-au perindat pe la minister. Nimeni nu a fost în stare să ia hățurile ANAF și să se apuce de condus cum trebuie instituția.

GAP-ul de TVA e prezentat la nivelul anului 2019 și este de 34,9% pentru România. Ca să înțelegem dezastrul. Este vorba despre peste 7,4 miliarde euro. Aceștia sunt bani din TVA pe care autoritățile noastre nu i-au încasat sau nu-i încasează, că situația e anuală și e mai rea.

Cum amintea și Gabriel Biriș astăzi într-o postare, ieri guvernanții s-au bucurat că au intrat de la UE 1,8 miliarde euro. În opinia sa, când vor sosi datele pe 2020 e posibil să vedem un deficit de încasare a TVA mult mai mare.

Răspunzând la întrebările de la începutul articolului, când nu încasezi cât trebuie, înseamnă că ai mai puțini bani la buget. Mai departe, înseamnă că nu poți aloca destule resurse pentru îmbunătățirea serviciilor oferite de stat cetățenilor, de la investițiile în sănătate, la educație. În funcție de resurse, poate îți poți permite creșteri mai mari de pensii și alocații, ba chiar să scazi taxarea pe muncă.

(Am simplificat mult, pentru a fi pe înțelesul tuturor. Privim bugetul general consolidat ca un întreg, pentru că se pot face alocări în funcție de dorința guvernamentală între diverse bugete)

Când bugetul de stat are deficit, înseamnă că facem împrumuturi pentru a acoperi necesarul de bani pe care nu-l avem. Deficitul înseamnă bani pe care statul îi împrumută și pe urmă îi vedem în datoria publică.

În general, miniștrii de finanțe când sunt întrebați despre datoria publică, ei dau de înțeles că va scădea, deoarece crește PIB-ul și ca procent din el va fi mai mică.

În realitate, ea crește în termeni nominali. Adică miliardele se adună. Ministerul Finanțelor nu a mai actualizat de câteva luni datele privind datoria publică, dar cele de la final de august arată 550,3 miliarde lei. Și crește ca un bulgăre de zăpadă datorită deficitului, iar privind mai departe, de fapt pentru că statul nu este în stare să încaseze taxe ca alte state.

În cazul TVA, revenind la povestea cu care am început, avem cel mai mare GAP pe TVA din UE, de 34,9% (venituri pe care nu le-am încasat). Cât aveam în 2018? 32,7%. Adică situația s-a înrăutățit. După noi sunt Grecia (25,8%) și Malta (23,5%).

Dar bulgarii, cum stau bulgarii? Păi sunt „la ani lumină” depărtare de noi. GAP de TVA de 8,3% în 2019, în scădere de la 10,8% în 2018.

De ce e situația bună la ei? Păi au fost în stare să finalizeze programul cu Banca Mondială: și-au modernizat ANAF-ul. În România s-a întâmplat opusul. Am renunțat la programul cu instituția internațională. De aceea suntem aici.