Evadaţi din România: Demoralizaţi, doi soţi din Bihor îşi mută definitiv afacerile şi familia în Elveţia ● ​Metaversul ● Arhiepiscopia Tomisului, obligată de Tribunalul Constanța să demoleze o biserică ridicată ilegal ● Generalul Iulian Gherghe, iertat de închisoare pe motive de vârstă, educaţie, distincţii şi caracterizări de la vecini ● Surse din Guvern: Premierul Ciucă i-a cerut ministrului Roman să clarifice plagiatul din teza de masterat. „Demisia ar fi un gest onorabil” ● Terenurile abandonate ale Primăriei București ● Ce afaceri propune Ambasada Rusiei primarilor români, în timpul crizei din Ucraina ● JP Morgan: Ne așteptăm ca BNR să crească dobânda cu 50 puncte de bază, în ianuarie, dar va fi prea puțin și prea târziu ● Străinii se înghesuie să cumpere case în Turcia, pe fondul deprecierii lirei ● „Legea fațadelor” în București: supraimpozitare și facilități pentru proprietari ● Cu cât ar trebui să crească salariile ● Restaurație și răzbunare cleptocrată în justiție: cazul Danileț.

Business reportFoto: Colaj foto

Evadaţi din România: Demoralizaţi, doi soţi din Bihor îşi mută definitiv afacerile şi familia în Elveţia. Golită de muncitorii care au primit liber de 1 Decembrie, fabrica de la intrarea în Livada pare mai mare decât de obicei. Soţii Bişboacă povestesc în biroul cu ferestre atât spre intrare, cât şi spre spaţiul de producţie. E ziua Simonei. Acasă îi aşteaptă familia şi prietenii, dar le este greu să se ridice. "Plecăm din ţară nu pentru că ne-ar merge rău, ci pentru că lipseşte perspectiva", spune femeia. Familia Bişboacă o va lua de la zero din februarie în Fribourg, într-o fabrică sub un brand nou, elveţian... Cei doi s-au cunoscut în Cluj. Simona, din Sălaj, era studentă la Facultatea de Tehnologii Alimentare, iar Nelu, din Alba, cursant la Universitatea Tehnică. Cei doi ingineri se completează reciproc: ea este curioasă şi sceptică faţă de căile bătătorite, el întreprinzător şi pragmatic. Soţii Bişboacă au pariat pe inovaţie în domeniul suplimentelor alimentare după ce Simona, la întoarcerea după o bursă Erasmus în Bologna (Italia), s-a trezit că profesorul nu îi recunoaşte nota la oenologie. Obligată să reia materia, a descoperit că nivelul de antioxidanţi din vin este mult sub cel din struguri. "Diferenţa se regăseşte în sâmburii şi pieliţa care se aruncă", explică Simona pentru ebihoreanul.ro.

​Metaversul. Facebook s-a rebranduit schimbându-și numele în Meta. Mișcarea mizează pe faptul că metaversul va deveni o parte esențială a vieții noastre. Mark Zuckerberg susține că acesta nu este doar următorul capitol din viața companiei companiei sale, ci și din cea a internetului. Pentru a umple noțiunea de metavers de conținut, cei care speră să o monetizeze bine au pus împreună realitatea virtuală, internetul, rețelele sociale, comerțul electronic și o junglă de dispozitive existente în lumea jocurilor pe calculator. Metavers – cuvântul în sine s-ar traduce prin dincolo de univers. Care univers înseamnă toate la un loc. Dacă ar fi să privim totul etimologic, metavers ar însemna nimic. Totuși, termenul folosit în romanul Snow Crash al scriitorului american de ficțiune Neal Stephenson s-a bucurat de succes încă din anul apariției acestuia, 1992. Evident, ca orice cuvânt de succes, el a atras atenția celor care chiar știu să vândă și acum este la începutul monetizării sale. Pentru a umple noțiunea de metavers de conținut, cei care speră (și vor reuși) să o monetizeze bine au pus împreună realitatea virtuală, internetul, rețelele sociale (unele fiind de mult timp construite în lumi virtuale), comerțul electronic și o junglă de dispozitive existente în lumea jocurilor pe calculator. Va fi, cu siguranță, un succes și un pas înainte în ceea ce privește integrarea omului în spațiul virtual. Cu alte cuvinte, este trecerea de la Second Life și Amazon pentru un număr relativ mic de oameni, la un fel de Second Life și Amazon de masă, scrie Varujan Pambuccian în Curs de Guvernare.

Arhiepiscopia Tomisului, obligată de Tribunalul Constanța să demoleze o biserică ridicată ilegal. Sarcină în premieră pentru Arhiepiscopia Tomisului. În urma unei decizii definitive a Tribunalului Constanța, trebuie să demoleze o biserică din zona de nord a orașului pe motiv că a fost ridicată fără a avea autorizație de construire emisă de primărie. În aceeași situație sunt mai multe biserici, construite provizoriu cu banii enoriașilor. Tribunalul Constanța menține, de fapt, decizia Judecătoriei, care în urmă cu un an a dispus desființarea lucrărilor efectuate fără autorizație de construire la biserica „Izvorul Tămăduirii” din cartierul Tomis Nord. În urmă cu doi ani, primăria Constanța chemase în judecată Arhiepiscopia Tomisului, cerând demolarea bisericii de pe trotuar, așa cum i se spune lăcașul de cult. Procesul s-a tot amânat, fie din cauza lipsei apărării fie din cauza imposibilității constituirii completului de judecată. Biserica fusese ridicată provizoriu urmând ca în apropiere să se construiască biserica adevărată cu hramul Izvorul Tămăduirii. Pentru aceea exista autorizație de construire emisă de primăria Constanța, potrivit Europa FM.

Ce afaceri propune Ambasada Rusiei primarilor români, în timpul crizei din Ucraina. În timp ce liderii NATO se tem că Federația Rusă vrea să invadeze Ucraina și amenință Moscova cu sancțiuni, o mână de primari și viceprimari au mers la Ambasada Rusiei ca să cunoască intențiile de investiții în comunitățile locale ale Rusiei. În jur de 15 aleși locali români au participat la evenimentul din 10 decembrie organizat de reprezentanți ai Ambasadei Rusiei pentru primarii din România. Europa Liberă a vorbit cu o parte dintre ei și susțin că nu au auzit niciun cuvânt provocator la adresa NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) sau a Ucrainei din partea diplomaților ruși conduși de ambasadorul Valery Kuzmin. Mihai Georgescu - primarul comunei Călinești (Argeș), Matei Eugen, primarul comunei Peceneaga (Tulcea), Constantin Bâlea - primarul din comuna Oarja (Argeș) au fost printre aleșii locali care au fost prezenți vineri seara, de la ora 19.00, la Ambasada Rusiei din București, scrie Europa Libera.

Generalul Iulian Gherghe, iertat de închisoare pe motive de vârstă, educaţie, distincţii şi caracterizări de la vecini. Cum motivează sentinţa judecătorii ÎCCJ. Fostul Director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, generalul Iulian Gherghe, condamnat pe 7 decembrie de către judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 1 ani şi 5 luni de închisoare cu suspendare, a beneficiat de clemenţa instanţei ca urmare a vârstei, educaţiei, titlurilor şi distincţiilor primite în carieră, potrivit motivării instanţei. Potrivit judecătorilor, în urmărirea obiectivului său infracţional Gherghe ar fi folosit ştampila unităţii şi ar fi contrafăcut semnătura comandatului Hăpău, fapt deloc de natură a diminua periculozitatea socială a inculpatului, aspectul fiind, totuşi, în acelaşi timp, considerat de către Înalta Curte drept o ”speculare a breşelor de securitate din cadrul instituţiei”. ”În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate (...) Înalta Curte constată că prima instanţă a realizat o corectă individualizare a acestora, şi că, deşi orientate către minimul prevăzut de lege, ele sunt în concordanţă cu criteriile prevăzute de art. 74 din Codul Penal”, se arată în motivarea Înaltei Curţi, cu referire la articolul normativ ce reglementează individualizarea pedepsei în funcţie de modul de comitere a infracţiunii, de pericolul social al faptei, de gravitatea rezultatului, de conduita ulterioară comiterii faptei şi de alte repere precum nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, scrie Adevărul.

Surse din Guvern: Premierul Ciucă i-a cerut ministrului Roman să clarifice plagiatul din teza de masterat. „Demisia ar fi un gest onorabil” „Este o chestiune de decizie personală și care trebuie să urmeze niște proceduri instituționale cum s-a întâmplat în toate cazurile. Dumnealui a zis că va face tot posibilul astfel încât în cel mai scurt timp să-și clarifice situația. Demisia mi se pare cea mai onorabilă. Nu cred că nu își va da demisia, dacă va fi cazul”, au declarat surse guvernamentale. Afirmațiile guvernamentale vin în contextul în care ziarul Libertatea a dezvăluit săptămâna trecută că 10 din cele 91 de pagini din disertația de masterat trimise ziarului chiar de ministrul Florin Roman erau plagiate, scrie Libertatea.

Terenurile abandonate ale Primăriei București. Dacă încerci, ca simplu cetățean, să afli câte terenuri deține municipalitatea în oraș, dar și ce face cu ele, cum le valorifică, vei obține doar frânturi de informații. Nu există un registru public al terenurilor deținute de PMB. De fapt, e foarte probabil ca nici în calitate de apropiat sau membru al administrației să nu știi mare lucru în această privință. „E un subiect hot de multă vreme, știu că s-a tot cerut un inventar al terenurilor, dar eu n-am auzit să existe unul”, îmi povestește un membru al Comisiei Tehnice de Urbanism. Una dintre instituțiile care ar trebui să se ocupe de această chestiune este Administrația Fondului Imobiliar (AFI), care-n 2018 a primit în administrare un număr de zece terenuri și imobile. Ulterior, în baza unei hotărâri de Consiliu General din 2019, acestea au fost trecute în domeniul privat al Municipiului București, scrie PressOne.

JP Morgan: Ne așteptăm ca BNR să crească dobânda cu 50 puncte de bază, în ianuarie, dar va fi prea puțin și prea târziu. JP Morgan se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să crească dobânda cheie cu 50 puncte de bază, în ianuarie, dar va fi prea puțin și prea târziu, conform unui raport din 13 decembrie. Analiștii consideră că sunt necesare și măsuri prudențiale pentru a limita creșterea creditării. JP Morgan notează: “O altă creștere de 50 puncte (n.n. a dobânzii cheie) este probabilă în februarie, ceea ce probabil va menține BNR în urma colegilor săi regionali, în ciuda faptului că se confruntă cu cele mai mari riscuri pe termen mediu, din cauza decalajului de producție si a probabilității de lărgire a acestuia pe termen mediu. BNR se confruntă și cu o situație de valută ușor supraevaluată – leul rămâne cel mai puternic din grupul CE4 (Polonia, Ungaria, Cehia) – bazat pe ULC (costul unitar al forţei de muncă) – avand un impact negativ asupra exporturilor, scrie Financial Intelligence.

Străinii se înghesuie să cumpere case în Turcia, pe fondul deprecierii lirei. Contractele de achiziţii de locuinţe în Turcia de către cetăţeni străini au atins un număr record în luna noiembrie, arată datele oficiale publicate marţi, după ce deprecierea lirei turceşti a ieftinit casele pentru cei care le-au cumpărat cu valută, transmite Reuters. Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat) a anunţat că 7.363 de locuinţe au fost vândute cetăţenilor străini în luna noiembrie a acestui an, în creştere cu aproape 50% în ritm anual, în condiţiile în care vânzările totale de locuinţe au crescut cu 59% în ritm anual, până la 178.814 proprietăţi, potrivit Financial Intelligence.

Banca Națională a stabilit cele nouă bănci de importanta sistemică în 2022.BNR a facut publică lista băncilor de importanță sistemică din România pentru anul viitor. Banca Centrală a decis că în 2022 România va avea nouă bănci de importanța sistemică, față de 8 bănci sistemice în acest an. Instituțiile de credit de importanţă sistemică sunt entitățile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar în ansamblu și/sau cu economia reală. În 2021, datele BNR arătau ca doar 8 bănci au importanta sistemica: Banca Transilvania, BCR, BRD, Unicredit, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank si OTP Bank. Potrivit ordinului BNR, cele nouă banci sunt obligate să mențină și în 2022 capital suplimentar (amortizor) pentru riscul sistemic (O-SII), reprezentand intre 0,5% si 2% din valoarea expunerii la risc. Amortizorul de capital aferent instituțiilor de importanță sistemică (O-SII) se aplică pentru limitarea riscului de hazard moral generat de dimensiunea băncilor și pentru creșterea rezilienței instituțiilor sistemice, scrie bankingnews.ro.

Guvernul amână din nou creșterea pragului la achiziții de locuințe până la care este aplicată TVA de 5%. În urmă cu un an, amânarea a bulversat piața. Salariile bugetarilor rămân înghețate. Guvernul va amâna, din nou, majorarea, de la 450.000 de lei la echivalentul în lei a 140.000 de euro, a plafonului până la care este aplicată, la achiziția de locuințe, o cotă redusă de TVA, de 5%, au declarat surse politice pentru Profit.ro. Decizia, extrem de importantă pentru dezvoltatorii imobiliari, dar și pentru persoanele care vor să cumpere locuințe, va fi inclusă într-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, prevăzută să fie adoptată de către Guvern în perioada imediată, conform surselor citate de Profit.ro.

Verdict necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor, am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede, iar noua ţintă va fi 2029. ♦ Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfinţeşte eşecul României în proiectul adoptării euro mai repede ♦ România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE şi după 30 de ani de la începerea cotării euro la Bucureşti. Următorul raport privind tre­cerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani faţă de ter­me­nul ini­ţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora. Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent), scrie ZF.

„Legea fațadelor” în București: supraimpozitare și facilități pentru proprietari. Multe dintre clădirile din București, mai ales cele monument istoric, au fațade deteriorate sau în unele cazuri sunt chiar pericol public pentru cetățenii din Capitală. Primăria Sectorului 2 a început să supraimpoziteze cu 500% clădirile cu fațade neîngrijite, iar până acum au fost vizate aproximativ 40 de astfel de clădiri. Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, susține că există situații în care proprietarii nu-și permit să renoveze aceste fațade, iar primăria nu are bază legală să-i sprijine. Soluția găsită de edilul Sectorului 2 ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea care să prevadă și posibilitatea primăriei de a acoperi o parte din costurile de renovare, dar și posibilitatea de a amenda proprietarii care împiedică acest proces, scrie Buletin de Bucuresti.

Cu cât ar trebui să crească salariile. Nimeni nu mai are nicio îndoială că anul viitor vor crește salariile. Dar, nimeni nu știe cu cât vor crește. Lucrurile sunt și mai complicate dacă încercăm să înțelegem cât vor fi majorările de venituri salariale pentru funcționarii plătiți din fonduri publice și cât vor fi creșterile de salarii în sectorul privat. Bineînțeles că în mediul privat lucrurile sunt mai complicate, în sensul că indexările salariale depind de industria în care activează compania, de nivelul creșterii salariilor anul acesta, de performanțele economice ale firmei, dar și de gradul de sindicalizare al companiei. Un lucru este sigur: inflația mare pune presiune asupra creșterii salariilor și din sectorul privat și din cel public. Să luăm câteva exemple. Un reper semnificativ este cel al uzinelor Dacia de la Mioveni, companie deținută de producătorul auto Renault. Trebuie spus că negocierile salariale de la Dacia au deja o tradiție. Acolo există mai multe sindicate bine organizate care negociază hotărât cu managerii fabricii și nu de puține ori s-a întâmplat în ultimii ani să se ajungă până la declanșarea conflictului de muncă, scrie RFI.

Restaurație și răzbunare cleptocrată în justiție: cazul Danileț. De ce le era frică criticilor voltei antireformiste a președintelui și a PNL, țara n-a scăpat. Justiția e mutilată iar. Pe criterii politice s-a trecut în România la restaurație și vindictă, spre paguba democrației. Nu suntem obligați să fim cu toții de acord cu opiniile judecătorului Cristi Danileț. Sau cu unele din ele. Putem considera că magistrații ar face bine să nu posteze pe rețelele de socializare chestii discutabile politic sau moral. Ei și? Tot ni se va părea absolut nedrept, grotesc, îngrozitor, ce i s-a făcut în chip mafiot. Judecătorul clujean s-a văzut exclus din magistratură de CSM pentru două postări în care tăia gardul viu al casei și în care curăța o piscină, sub acuzația complet absurdă, complet ubuescă, de "conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției". "Inspecția Judiciară condusă de judecătorul Netejoru, plasat politic de PSD la conducerea acestei structuri tot mai nocive, a propus excluderea judecătorului Cristi Dănileț din magistratură. Pretextul? Postări pe TikTok, care țin de viața privată a magistratului. Propunerea a fost adoptată de Secția pentru judecători a CSM la limită de voturi. Fără votul președintelui CSM, Bogdan Mateescu, acest linșaj judiciar nu ar fi avut succes", relevă fostul ministru al justiției, Stelian Ion, scrie DW.

România are nevoie de un nou sistem de taxare a mașinilor ca să atingă obiectivele din PNRR și Green Deal. Nu cumva însă ar trebui să începem prin a creşte nivelul de trai? România are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achiziția de mașini second-hand, concomitent cu achiziția de mașini electrice și/sau hibride și dezvoltarea rețelei de stații de încărcare, pentru a-și atinge atât obiectivele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Pactul Verde european. Măsurile de stimulare, cum sunt Programele „Rabla” și ”Rabla plus”, se dovedesc insuficiente în contextul țintelor ambițioase stabilite la nivel european, consideră Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România. La aceasta aş simţi nevoia să adaug o mică paranteză: tot România are nevoie şi de soluţii pentru creşterea nivelului de trai, scrie FinEco24News.

Dobânda pe termen lung pentru România doboară recordul din martie 2020. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna noiembrie 2021, până la 5,11%, potrivit datelor medii lunare certificate de Eurostat. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel de după luna martie 2020 (când a atins 4,89%) – un record în anul declanșării pandemiei, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%. România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar, scrie Curs de Guvernare.