”Surprinzător este faptul că, în semestrul 1 din anul 2020, numărul cardurilor active a scăzut, în condițiile în care perioada coincide cu cea în care au fost aplicate cele mai mari restricții”, se arată în Raportul privind concurența în sectoarele cheie publicat marți de Consiliul Concurenței. Una dintre posibilele explicații este aceea că populația a utilizat mai puțin cardurile de credit, adesea folosite pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată, a căror cerere a fost puternic influențată la începutul pandemiei. În plus, în acea perioadă, multe întreprinderi, în principal din zona de servicii, și-au întrerupt activitatea.

ATMFoto: Stirile ProTV

Pentru a evalua procesul de digitalizare la sectorului bancar românesc, Consiliul Concurenței a transmis un chestionar primelor 10 bănci comerciale (clasament realizat în funcție de valoarea activului net bilanțier la nivelul anului 2020). Băncile astfel selectate reprezintă peste 85% din totalul sectorului.

Ce mai spun autorii Raportului:

  • Numărul retragerilor de la ATM-uri și valoarea acestora au fost în continuă creștere până în momentul declanșării pandemiei - primul semestru al anului 2020, când se poate observa o scădere semnificativă a ambilor indicatori.
  • Față de anul 2015, când valoarea medie a unei retrageri la ATM a fost de 578 de lei, suma medie per retragere este, în prezent, de 900 de lei. Ținând însă cont de faptul că salariul minim net a crescut la 1.386 de lei în 2021, față de 785 de lei în 2015 (o creștere de 76%), iar la nivelul salariului mediu net creșterea a fost una și mai accentuată, evoluția sumei medii per retragere de la ATM nu contrazice trendul crescător de utilizare a mijloacelor de plată electronice, amploarea acesteia fiind semnificativ mai mică în perioada analizată (55%).
  • Utilizarea cardurilor pentru efectuarea de plăți este în continuare sub cea pentru retragerea de numerar, cu toate că, în perioada de după izbucnirea pandemiei, ecartul dintre cei doi indicatori s-a micșorat.
  • O mare parte din operațiunile curente se pot efectua în mediul online. Zonele aflate în urmă sunt cele din sfera de creditare, inclusiv emiterea de carduri de credit.
  • Numărul persoanelor care au cont deschis la bancă și locuiesc în mediul rural este relativ scăzut, raportat la populația rezidentă în mediul rural din România.
  • Diminuarea numărului de unități aduce reduceri de costuri operaționale pentru bănci. Pe de altă parte, în mediul urban, o unitate deservea aproximativ 4200 de clienți în anul 2015, ajungând în prezent să deservească 4700 de clienți. Schimbarea este mult mai dramatică în mediul rural, unde, în anul 2015, o unitate deservea aproximativ 6100 de clienți, ajungând în prezent să deservească 9000.
  • În mediul rural, închiderea unităților și creșterea considerabilă a numărului de clienți pe care o unitate trebuie să îi deservească îngreunează accesul la sistemul bancar.
  • Propensiunea diferită spre utilizarea noilor tehnologii pe medii de rezidență reiese și din gradul diferit de dotare cu unități self service a rețelei teritoriale. În 2020, 79% din sediile din mediul urban erau dotate cu unități self-service, față de doar 8% în mediul rural.

Posibilele bariere în calea digitalizării sectorului, menționate de băncile comerciale chestionate sunt:

  • Lipsa cadrului legislativ privind identificarea persoanei la distanță prin mijloace video, indispensabilă serviciilor bancare la distanță;
  • Necesitatea ajustării legislației aferente proceselor de creditare și digitalizare a actelor notariale. În prezent, contractele de credit ipotecar/imobiliar nu se pot încheia la distanță, iar actele notariale necesită prezența fizică și semnătura olografă;
  • Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică nu este corelată cu prevederile Regulamentului european eIDAS privind identificarea electronică și serviciile de încredere, adoptat în 2004, în vigoare din 1 iulie 2016;
  • Directiva (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne - PSD2 nu reflectă evoluția actuală a tehnologiei, cu efect de încetinire a procesului de transformare digitală;
  • Digitalizarea instrumentelor de debit (cecurile, cambia și biletele la ordin) necesită adaptarea legislației aferente la noile realități tehnologice.