Măsurile fiscal-bugetare pregătite de Guvern afectează într-un fel sau altul, direct sau indirect, aproape toată populația, de la bugetari, la antreprenori. Una dintre măsuri se referă la scăderea pragului la microîntreprinderi de la 1 milion de euro, la 500.000 euro. Astfel, cele peste acel prag vor plăti impozit pe profit de 16%, în loc de 1-3% pe venit. Salariul minim va putea fi acordat doar 24 de luni pentru un angajat.

Ministerul FinantelorFoto: Hotnews

Vezi proiectul Ordonantei - trenulet privind masurile pentru 2022 (click pentu a deshide)

Pragul la microîntreprinderi scade: astfel că multe vor trece pe impozit pe profit

Microîntreprinderile devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a reducerii plafonului privind nivelul veniturilor realizate, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro. Vor trebui să comunice organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.

TVA pentru energia termică va scădea la 5% de la 1 ianuarie

Se propune intrarea în vigoare mai devreme a măsurii, respectiv de la 1 ianuarie 2022 și extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populație, și a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus.

În același timp, având în vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, este necesară limitarea aplicării, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor.

5% TVA pentru apartamente de până la 140.000 euro dar pentru o singură locuință

Se reglementează posibilitatea achiziționării cu cota redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro.

Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. În plus, se aplică pentru locuințele de maxim 120 metri pătrați.

Totodată, spune Ministerul, este necesară instituirea unei pârghii de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacțiile cu locuințe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare.

Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiției referitoare la achiziționarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.

Cei 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță sunt suspendați și în 2022

Se suspendă, în continuare (pentru întreg anul 2022) facilitatea celor 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță.

Pe perioada suspendării, în cazul cheltuielilor pentru funcționarea creșelor/ grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor se stabilește continuarea regimului fiscal aplicabil și pe perioada suspendării reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2021, respectiv de cheltuieli sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Salariul minim doar pentru 24 de luni

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă.

După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Prevederile se aplică și pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni.

Voucherele de vacanță, tichetele sociale pentru mese calde vor fi emise exclusiv pe suport electronic

Biletele de valoare (voucherele de vacanță, tichetele sociale pentru sprijin educaţional şi tichetele sociale pentru mese calde) vor fi emise exclusiv pe suport electronic.

Practic, vor fi abrogate dispozițiile privind emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie.

Biletele de valoare pe suport hârtie, emise până la data de 31 ianuarie 2022, își mențin valabilitatea până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie își pierd valabilitatea, urmând ca aceste unități să rămână responsabile atât față de unitățile care acceptă bilete de valoare, cât și față de angajatorii cu care au încheiat contracte, astfel fiind asigurată respectarea tuturor obligațiilor ce decurg din contractele încheiate în cazul biletelor de valoare pe suport hârtie aflate în termenul de valabilitate.

Tichetele oferite de sărbători de angajatori

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaților cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie și cele oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie, se propune majorarea plafonului neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment, având în vedere că ultima majorare a avut loc în anul 2005 (de la 120 de lei la 150 de lei/persoană/eveniment).

Se propune eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.

Se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată.

• Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor vor avea obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepția plătitorilor de venituri din salarii și asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceștia având obligația depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Alte măsuri importante, majoritatea privind bugetarii:

• menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021;

• Și salariile parlamentarilor vor fi înghețate
  

• Începând cu anul 2022 personalul care lucrează în ”Sănătate și asistență socială” beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021;

• menținerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare din care fac parte;

• Munca suplimentară va fi recompensată cu timp liber corespunzător pentru bugetari (excepție fac personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională).

Legat de acea excepție, apar câteva noutăți: munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.

Se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivelul ordonatorului principal de credite.

Prin excepție, în cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

O altă excepție este și pentru personalul din structurile de specialitate ale INSP și ale direcțiilor de sănătate publică județene și/sau a municipiului București prin asigurarea serviciului de permanență în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu, după caz, respectiv de către personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și/sau a municipiului București prin personalul propriu sau prin personal delegat/detașat din cadrul altor unități sanitare, care realizează triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei.

Timpul suplimentar se plătește conform legii cadru, adică un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut, munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

• Din 2023 ordonatorii de credite pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare aferente personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget. Practic se amână cu un an.
  

• Nu se vor acorda în anul 2022 bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă - prin excepție, în anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

• neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;

• intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind statutul personalului feroviar nr. 195/2020 începând cu anul 2023;

• Pensiile speciale pentru primari se amână pentru 2023.

• Se propune prorogarea până la 1 ianuarie 2023 a datei de intrare în vigoare a Legii nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.
• În anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
• În anul 2022, pentru personalul militar, poliţiştii şi polițiștii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2021
• În anul 2022 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
• Pensiile speciale nu vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflației.
• Punctul de amendă rămâne la 145 lei și în 2022.
• Salarizarea personalului din cadrul Ministerului Gabrielei Firea, cel al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale
  

Crearea unui sistem informatic: e-Transport

Se propune crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport.

Prin acesta, Agenția Națională de Administrare Fiscală va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul național prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziție de către Centrul Național de Informații Financiare.

Procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de Urgență.

Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul național va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC), implementat prin fonduri europene, sistem fundamentat pe un concept nou bazat pe: implementarea unei notificări anticipate tranzacției efectuate de către contribuabil, existența unui sistem de camere de luat vederi amplasate în punctele de frontieră rutieră, colectarea și utilizarea datelor de la cântarele CNAIR.

Reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală

Proiectul mai prevede reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.

Conform notei de fundamentare, necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reținerea și neplata și incriminarea faptelor de încasare și neplată ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă, cu consecința unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condițiile în care astfel de pedepse descurajează săvarșirea de noi infracțiuni.

În ceea ce privește termenul de 60 de zile prevăzut în cuprinsul prevederilor, acesta a fost stabilit ținând cont de următoarele:

• Drepturile salariale, cât și impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcție de disponibilitățile bănești deținute de aceștia, la termenul de scadență reglementat de lege.

• Din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că, o parte dintre debitori își efectuează plata obligațiilor fiscale cu o întârziere față de termenul de scadență, motivat de lipsa de lichidități existentă la acel moment. Așadar, din punct de vedere al recuperării creanțelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.

• Pe de altă parte, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluția optimă de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum și termenele la care acestea se vor achita.

Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel putin 45 de zile de la termenul de scadență, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenței acestor obligații.

Se reincriminează fapta de reținere și neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, ori, după caz, de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuţiilor prevăzute în Anexa.

Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite și contribuții, supuse regimului de reținere sau încasare și plată sau virare, cu precizarea actului normativ și a articolelor care le reglementează.

Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.

e-Factura și pentru produsele cu risc fiscal ridicat

Proiectul prevede instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021.

Furnizorii pot, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Furnizorii sunt obligați, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Ordinul ANAF va trebui emis in 30 de zile de la publicarea ordonanțe în Monitorul Oficial.

Plata drepturilor salariale câștigate în instanță de unii bugetari: eșalonare

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, se va realiza astfel:

• în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

• în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

• în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

• în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

• în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

Procedura de plată eşalonată se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

În cursul termenului, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

Sumele plătite se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

Renta viageră pentru sportivi: înghețată

Sportivul de performanță care a obținut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul, la cerere și cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului, la o rentă viageră. Aceasta reprezintă reprezintă echivalentul a 1,5 câștiguri salariale medii brute pe economie. Este vorba despre cei care s-au retras din activitatea sportivă.

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate.

Conform OUG trenuleț, aceasta se va acorda la nivelul din decembrie 2021. Deci îngheață nivelul.

În ceea ce privește indemnizația de merit pentru realizari deosebite și pentru recompensarea unei activități de notorietate în domeniul culturii, științei și sportului, cuantumul lunar se menţine la nivelul din luna decembrie 2021, de 6.240 lei.

6% din PIB pentru educație nu se aplică nici în 2022

Conform proiectului, nici în 2022 educația nu va primit 6% din PIB.

Practic, articolul 8 din Legea educației se aplică din 2023. Au prorogat.

Articolul cu pricina, care tot este prorogat, spune: Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

Legat de educație, se prorogă până la finalul anului viitor și măsura acordării a 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut.

În perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2022 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat.

Șefi pe contabilitate în instituțiile publice pot fi cei care nu dețin certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite

Conform proiectului OUG, pe durata instituirii stării de urgență sau, după caz, a stării de alertă pe teritoriul României, în condițiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, în funcția de conducător al compartimentului financiar-contabil din administrația publică centrală pot fi numite, în condițiile legii, și persoane care nu dețin certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi.

Amenajamentul pastoral va fi obligatoriu din 2023

În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de pajiști, persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației.

Aplicarea amenajamentului pastoral va fi obligatoriu din 2023. Practic s-a prorogat termenul.

Două termene prorogate pentru agricultură

Se amână până la 1 ianuarie 2023 înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul înființării Agenției este de a promova obținerea de produse agroalimentare certificate conform unui sistem de calitate voluntară, denumite în continuare produse de calitate, și de a asigura un marketing corespunzător acestor produse.

Tot pentru 1 ianuarie 2023 se amână și termenul pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură.

Este vorba despre acordarea unor prime de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unități de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar.

Impozitul pe monopolul natural

Aplicarea impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural se prorogă până la 31 decembrie 2025.

Centrul Dâmbovița

Conform proiectului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se subrogă în drepturile şi obligaţiile Ministerului Finanţelor ce decurg din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoale, memorandumuri şi acorduri în care acesta este parte, în calitatea sa de autoritate publică în Contractul de parteneriat public-privat pentru reconversia funcțională a amplasamentului “Centrul Dâmbovița” și de finalizare a construcțiilor existente.

În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației preia, pe bază de protocol de predare-preluare, toată arhiva deținută de către Ministerul Finanțelor referitoare la calitatea de autoritate publică menționată.

TVA și compensația la energie și gaze naturale

În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021 sunt prevăzute plafoanele maxime pentru energia electrică și gazele naturale ce pot fi facturate către anumiți clienți finali, care reprezintă prețul final facturat ce include valoarea componentei de preț al energiei electrice, respectiv valoarea componentei de preț al gazelor naturale, fără o mențiune clară cu privire la faptul că aceste valori nu cuprind TVA.

În vederea asigurării comparabilității datelor prevăzute la unul dintre articole ce stabilește modalitatea de calcul a compensației acordate de la buget ca diferență între prețul mediu și plafoanele maxime ale componentelor de preț al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și pentru eliminarea oricăror neclarități și interpretări neunitare a prevederilor, este necesară reglementarea faptului că respectivele componente de preț nu includ TVA.

De asemenea, se impune introducerea unei clarificări cu privire la natura compensației din perspectiva TVA, respectiv faptul că aceasta nu este considerată o subvenție legată direct de preț și, prin urmare, nu se include în baza de impozitare a TVA.