Plusurile și minusurile programului de guvernare. Măsurile esențiale care trebuie luate (o analiză a Confederației Concordia)

de DP     HotNews.ro
Marţi, 21 decembrie 2021, 13:42 Economie | Finanţe & Bănci


Dan Sucu, pres Confederatia Concordia
Foto: Concordia
Programul de guvernare este ambițios și faptul că acesta acoperă o serie de propuneri importante pentru asigurarea dezvoltării României în următorii ani este de apreciat. ”Dacă unele dintre acestea se regăsesc și în PNRR - și sperăm să fie implementate potrivit calendarului asumat, pentru a asigura finanțarea - sunt altele care, deși necesare, nu au acoperire în raport cu structura financiar-bugetară actuală. Programul nu prevede măsuri concrete pentru schimbarea acesteia într-o manieră sustenabilă, care să nu includă impunerea de noi taxe fără analize detaliate, consultări extinse cu toate părțile vizate și timp suficient pentru adaptare”, susțin membrii Confederației Concordia.

Este necesar ca, indiferent de costurile politice, condiționalitățile pentru a primi banii din PNRR să fie adoptate. PNRR pare a fi pilonul programului de guvernare si poate fi într-adevăr o șansă imensă să accelerăm procesul de convergență, cu tot ce ține de acesta: de la infrastructură, la digitalizare, educație, economie verde, revizuirea legii pensiilor si a salariilor din mediul public, sustenabilitatea fiscală etc.

Unul dintre mecanismele formale care permite implementarea acestuia este constituirea Comitetului pentru Monitorizare, în cadrul căruia partenerii sociali trebui să aibă un rol, pentru susținerea reformelor, în acord cu îndrumările Comisiei Europene și Semestrului European.
Alăturat, dorim să ilustrăm câteva elemente tematice specifice.

Piața forței de muncă. Măsurile esențiale care trebuie luate


Ne confruntăm din nou cu un deficit în creștere pe piața forței de muncă, odată cu revenirea economiei după șocul primului an de pandemie. Acesta se accentuează și din punct de vedere calitativ odată cu tranzițiile verde și digitală amintite anterior. Pentru a asigura forță de muncă suficientă pentru dezvoltarea economică și socială, guvernul și mediul de afaceri trebuie să lucreze împreună pe mai multe paliere, atât pentru a folosi mai eficient resursa internă (reactivare, calificare și recalificare), cât și pe cea externă (atragere de lucrători străini).

Câteva dintre măsuri includ:
  • Actualizarea programelor de formare oferite de ANOFM, astfel încât să asigure sprijin personalizat celor care sunt în căutarea unui loc de muncă
  • Simplificarea și digitalizarea măsurilor privind angajarea lucrătorilor din afara UE
  • Stimularea formării pe tot parcursul vieții, inclusiv cu implicarea angajatorilor
  • Actualizarea constantă a COR, în măsura în care se păstrează un mecanism care să asigure și relevanță statistică
  • Apreciem inițiativa de flexibilizare a pieței muncii pentru adaptarea la noile realități (ex. program flexibil). În acest sens, vedem necesară introducerea mai multor tipuri de contracte de muncă, atipice, în aliniere cu practica europeană în domeniu.
  • Analiza modului de impozitare a muncii este necesară, fără a porni însă de la premisa că aceasta se face în raport cu capitalul. Teoria privind o necesitate de realocare nu are, în opinia noastră, o bază solidă de pornire, având în vedere că, odată ajustate calculele cu veniturile din PFA-uri (aprox. 400.000), sume care intră în conturile naționale ca fiind venituri de capital - deși în realitate sunt venituri din muncă - suntem în apropierea mediei UE. Rămâne încă netranșat transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

Este necesară o analiză aprofundată cu privire la salariul minim, pentru a stabili mecanismul de creștere, cu implicarea partenerilor sociali. Măsura propusă, de limitare a duratei de aplicare la 24 de luni, timp în care angajatul va beneficia de sprijin pentru calificare, are nevoie de o analiză amănunțită, pentru că în forma actuală poate produce efecte nedorite.

Dialogul social solid, atât în format bipartit, cât și tripartit, este esențial pentru rezolvarea problemelor din piața muncii. Acesta se poate dezvolta în măsura în care partenerii sociali au capacitate instituțională să adreseze probleme complexe. Acest lucru se poate rezolva prin implementarea soluției propusă la nivel european, respectiv alocarea de 0,25% din Fondul Social European (FSE)+ pentru creșterea capacității partenerilor sociali în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Creșterea capacității partenerilor sociali va contribui și la implementarea Acordului Cadru privind Digitalizarea, semnat de partenerii sociali europeni, care acoperă și dreptul la deconectare. O reglementare unilaterală, făcută de Guvern, ar veni prematur într-un subiect complex în care nici Parlamentul European și nici partenerii sociali europeni nu s-au putut exprima ferm tocmai din cauza acestei complexități.

Tot legat de investiții în forța de muncă, deductibilitatea de 1000 lei/lună din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru angajarea unui tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani este bună. De asemenea, este bună și inițiativa deductibilității de 750 lei/lună pentru angajarea persoanelor între 55-65 de ani, această măsură încurajând reconvertirea profesională. Ar putea fi chiar extinsă, după evaluarea impactului generat de măsurile similare anterioare.

Cadrul fiscal- Orice discuție despre schimbări fiscale ar trebui să includă toate părțile interesate și relevante


Pentru o dezvoltare durabilă, mediul de afaceri din Romania își dorește un cadru fiscal competitiv, predictibil și stabil. Orice discuție despre schimbări fiscale ar trebui să includă toate părțile interesate și relevante într-o consultare pentru o proiecție pe termen mai lung și să se fundamenteze pe analize interne, pentru a nu produce șocuri in piață, așa cum ar putea provoca taxa de „solidaritate”, discutată în spațiul public de unii dintre membrii Concordia. Orice modificare ar trebui să se aplice la cel puțin 6 luni după publicare.

Capitolul Fiscalitate a identificat în mod corect nevoia de reducere a economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, combaterea fenomenului de microîntreprinderi. Considerăm că statul ar trebui să îmbunătățească actualul proces de colectare a taxelor, înainte de a împovăra operatorii economici care sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat și care au achitat mereu în termen obligațiile, inclusiv în perioada de pandemie. Eforturile pe care ar trebui să le întreprindă guvernul sunt legate de implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai simplu, eficient, transparent și debirocratizat.

Reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi este o măsură bună, în unele sectoare este nevoie de descurajarea microîntreprinderilor cu zero angajați.

Modernizarea ANAF este absolut necesară, iar toate proiectele subliniate (arhivare electronică modernă, big data, funcționalitatea și disponibilitatea sistemului informatic, extinderea serviciilor electronice, etc.) depind în mare măsură de accesarea serviciilor de cloud, fie el public sau guvernamental. Este deosebit de important să evităm achizițiile de echipamente on-prem, care să nu fie gândite în perspectiva adoptării proiectului de cloud public sau guvernamental.

Reforma sistemului de pensii trebuie să se facă în acord cu PNRR și, totodată, împreună cu măsuri care să contribuie la reechilibrarea bugetului de stat. De avut în vedere și maniera în case acest punct se va corobora cu „Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii”.

Economie- Încurajarea capitalului românesc trebuie să se facă fără discriminarea capitalului străin


Încurajarea capitalului românesc trebuie să se facă fără discriminarea capitalului străin care poate aduce know-how, inovație, cercetare, noi tehnologii inclusiv în sectoarele menționate de Program ca fiind importante.

Programul vorbește de reindustrializare prin ecosisteme industriale, tehnologii digitale, materiale noi și economie circulară, precum și de dezvoltarea sectoarelor de tehnologii verzi și digital, auto, prelucrare cu gaz ca materie primă, industrii creative. Sunt toate măsuri pe care le susținem și, așa cum am amintit cu trimitere la tranzițiile verde și digitală, ele pot fi stimulate cu adevărat în măsura în care există o imagine de ansamblu asupra seturilor de măsuri, stimulente, etc. și respectiv a impactului acestora.

În vederea mapării cu precizie a terenului fertil pentru dezvoltarea acestora, elaborarea Strategiei industriale poate reprezenta o oportunitate.

Poate cel mai important punct din program este crearea unui fond de investiții dedicat startup-urilor inovative în parteneriat cu investitori privați. Acest proiect, daca este implementat corect, are șanse reale de a dezvolta economia României. Susținem concentrarea resurselor în zona de inovație, prin promovarea de hub-uri de inovații și investiții în transformarea digitală reală a IMM-urilor, proiecte de tip Smart City etc.

Programul prevede instituirea de urgență a unui mecanism de infuzie de capital în firmele românești aflate în dificultate, prin cumpărare de acțiuni de către stat și majorare de capital, cu obligația înstrăinării acțiunilor după o perioadă (5 ani), cu dreptul de preempțiune al celorlalți acționari, la care pot fi adăugate toate aspectele legate de „Fondul Român de Investiții”. Fără un mod clar de implementare și definire a termenului „strategic”, măsurile și Fondul pot crea hazard moral, corupție, distorsionare a competiției.

Ne dorim ca propunerile cu privire la guvernanța corporativă și managementul performant în instituțiile publice să fie cu adevărat implementate pentru că, din păcate, o atare măsură nu a fost niciodată pusă bine în practică, indiferent de guvern.

Este de evitat ca o eventuală consolidare a agenților economici performanți cu capital de stat să se facă prin fuziuni cu/achiziții de companii cu pierderi doar pentru a le ține în viață pe cele din urmă. Mecanismele de piață trebuie să acționeze și în acest caz.

În domeniul turismului, salutăm implementarea voucherelor de vacanță pentru 2022 și susținem, printre altele, măsurile propuse de implementare a Organizațiilor de Management al Destinației, doar după consultări cu actorii relevanți din industrie, precum susținem și programele de nișe de turism. Acestea trebuie să facă parte dintr-un proiect mai amplu, care să vizeze imaginea României, atât ca destinație turistică, cât și ca destinație de investiții, loc de muncă pentru lucrători din toată lumea, etc.

Susținem aderarea României la Spațiul Schengen, inclusă în program drept obiectiv de politică externă, precum și cea la OCDE, în legătură cu care am depus deja demersuri prin afilierea la organizația mediului de afaceri pe lângă această organizație, Business at OECD.

Ne dorim ca România să fie mai prezentă la Bruxelles, unde se dezbate peste 70% din ceea ce ajunge să fie legislație națională, iar acest lucru este posibil atât prin profesionalizarea aparatului de funcționari publici, cât și printr-un dialog cu toate părțile interesate pe subiecte europene, cât mai devreme în proces.

Tranziția la economia verde


Apreciem intenția de decarbonizare și digitalizare a transporturilor, inclusiv prin dezvoltarea de infrastructură de transport curat și corelarea resurselor dedicate tranziției verzi cu cele alocate relansării post-pandemie. Măsura din urmă ar putea să aibă un efect multiplicat pentru a asigura atât relansarea economică, cât și menținerea competitivității în raport cu noi dezvoltări din economia verde și respectiv atingerea țintelor specifice asumate de România.

Viitorul mobilității este un subiect important pentru Concordia. Aducem împreună cele mai relevante sectoare în acest domeniu – energie, automotive și transport rutier și feroviar și ne dorim să contribuim la foaia de parcurs care să sprijine tranziția României în domeniul transporturilor într-o manieră în care mediul de afaceri să se poată adapta competitiv și să își poată face planuri de investiție pe termen mediu și lung. Dintre proiectele menționate în Programul de Guvernare, remarcăm importanța dezvoltării transportului feroviar, investițiilor pentru creșterea vitezei de circulație, trenurilor metropolitane, dezvoltării infrastructurii de transport feroviar bazată pe hidrogen, elaborării unei Strategii Navale, dezvoltării porturilor fluviale (inclusiv facilități pentru depozitarea și operarea de containere și transportul lor pe Dunăre), modernizării porturilor maritime și conectării lor cu infrastructura feroviară și rutieră. Nu în ultimul rând, sunt importante proiectele de infrastructură rutieră, inclusiv cele finanțate prin PNRR și alinierea acestora la tranziția către o economie verde.

Susținem abordarea integrată a tuturor modurilor de transport, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea Strategiei pentru transport intermodal (pasageri și mărfuri) și a Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030, în măsura în care acestea vor asigura nevoile tuturor actorilor relevanți din piață și vor reprezenta măsuri viabile pentru atingerea țintelor verzi în domeniul transporturilor.

Pentru a susține demersurile cu privire la tranziția în domnului mobilității, la începutul anului viitor, Concordia intenționează să lanseze o proiecție a scenariilor care pot duce România către îndeplinirea țintelor din „Fit for 55”, alături de politicile necesare îndeplinirii acestor proiecții.

Susținem demersurile pentru atragerea de investiții în tehnologii noi și dezvoltarea sectorului dedicat producției de tehnologii verzi care să faciliteze tranziția ecologică – inclusiv în producție și stocare de energie curată (hidrogen, baterii, etc.), componente și subansamble pentru mașini electrice) și industria auto (adaptare la tranziția către transport curat și electromobilitate).

Apreciem includerea gazului natural ca resursă de tranziție de la cărbune, având în vedere potențialul gazelor din Marea Neagră. Acest potențial trebuie, însă, valorificat cu celeritate, înainte să devină o resursă perimată, iar cadrul legislativ are în continuare nevoie de actualizare pentru a permite investițiile viabile.

De asemenea, în vederea asigurării securității energetice și a politicilor europene ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, decarbonizarea și consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanți și gaze naturale, este necesară constituirea unui sistem pentru menținerea stocurilor obligatorii.

Pentru implementarea coerentă a Pactului Ecologic European, este necesară îmbunătățirea integrării politicilor de mediu și creșterea coerenței politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile.

O altă sursă pentru reducerea emisiilor o reprezintă decarbonizarea sectorului energetic, proiect pe care membrii noștri, producători și distribuitori deopotrivă, îl susțin și vom putea contribui cu propuneri pentru implementarea demersului. Tranziția către o economie sustenabilă trebuie încurajată de utilizarea energiei bazată pe biomasă si biogaz, obținută din deșeuri organice, menajere și industriale.

De asemenea, în concordanță cu inițiativele europene trebuie încurajate investițiile privind promovarea și utilizarea pe scară largă a stocării de energie și a capacităților de capturare, utilizare și/sau stocare a CO2 (CCS) împreună cu reglementări clare și stabile care să încurajeze neutralitatea tehnologică, precum și facilitarea accesului la finanțare atât pentru proiecte pilot, inovative (ex: CCS, hidrogen etc.), dar care încă nu au o răspândire mare la nivel de piață, cât și pentru tehnologii mature care au demonstrat rolul pe care îl au în decarbonizare (LNG, CNG, biocombustibili avansați) pentru susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat.

Transformare digitală- pornim cu un avataj, dar...


România pornește în cursa pentru digitalizare cu un avantaj din creșterea accelerată a sectorului din ultimii ani, însă aceasta trebuie păstrată și extinsă pentru ca întreaga economie, nu doar sectorul IT, să își păstreze competitivitatea. Totodată, un proces amplu de digitalizare în sectorul public, așa cum a fost asumat de România și prin PNRR, ar asigura atât creșterea eficienței în sectorul public, cât și creșterea calității serviciilor și interacțiunilor statului cu cetățenii.

Susținem adoptarea cadrului normativ pentru migrarea soluțiilor software existente și utilizate către infrastructuri de tip Cloud. Menționăm că aceasta trebuie să fie o prioritate, iar migrarea se poate face în cele mai multe cazuri către un furnizor de cloud privat, nu neapărat așteptând structura de cloud guvernamental.

Este importantă delimitarea clară a rolurilor fiecărei structuri implicată în procesul de digitalizare. Se impune adoptarea cadrului informativ pentru realizarea interoperabilității semantice și creșterea calității experienței de utilizare a serviciilor publice electronice (UX).

Susținem promovarea conectorilor de tip API, dezvoltarea PCUE, implementarea proiectului pentru identitate digitală, implementarea single sign-on, adoptarea semnăturilor electronice la scară națională, etc.

Implementarea infrastructurilor 5G este foarte importantă pentru viitorul industriei de telecomunicații din România. Stimularea inovării în domeniul 5G este un proiect ambițios, dar necesar pentru viitor.

Consolidarea parteneriatului dintre autorități și mediul privat pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură de comunicații poate fi, de asemenea, o direcție de dezvoltare importantă. Menționăm că această consolidare a dialogului și a proiectelor public-private este importantă în toate domeniile de dezvoltare identificate mai sus, în măsura în care acestea nu intră în conflict cu atragerea de fonduri europene disponibile.

Atingerea obiectivelor de mai sus depinde în mare măsură de îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice. Aceasta trebuie sa devină o prioritate reală.

Pentru transformarea digitală, competențele IT sunt extrem de importante, mai ales că România pleacă de pe ultima poziție europeană de profil, Indexul DESI, care măsoară competențele digitale ale cetățenilor. De aceea, investițiile în creșterea performanței specialiștilor în IT sunt foarte importante. Este necesară expertiza juriștilor din domeniul de reglementare în IT, cu precădere la nivel european, unde apar în mod constant inițiative noi și actualizări, precum cele de la regulamentele bine-cunoscute precum eIDAS.

Proiectele asumate pentru digitalizarea statului nu se pot realiza, bineînțeles, fără dezvoltarea competentelor digitale ale funcționarilor publici la toate nivelurile. Competențele acestora sunt utile încă din fazele incipiente ale proiectelor, pentru a evita fenomene de tipul „digitalizarea birocrației”.

În ceea ce privește securitatea cibernetică, punctele prezentate în program sunt foarte bune, strategia națională pentru securitate cibernetică este importantă, iar asigurarea securității cibernetice a instituțiilor publice este de asemenea o prioritate vitală. Susținerea companiilor din România care inovează în domeniu poate fi, de asemenea, un proiect de succes ca nișă pentru sectorul IT.

Subliniem faptul că toate măsurile de securitate se construiesc în primul rând pe o infrastructură modernă, bazată pe Cloud, cu funcționari publici care posedă cel puțin cunoștințe de bază de utilizare în siguranță a echipamentelor electronice. Așadar, prioritățile descrise mai sus la alte categorii contribuie în mod substanțial la realizarea obiectivului de securizare a infrastructurilor.

N.red: Confederația Patronală Concordia reprezintă 14 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale și este partener de dialog social, reprezentativă la nivel național. Cu o contribuție de peste 26% din în PIB și un total de peste 330.000 de angajați în aproape 2.000 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).
Din poziția de partener social reprezentativ, acordăm o importanță deosebită unei arii largi de subiecte printre care se numără piața muncii și dialogul social, educația, digitalizarea, protecția consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





767 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by