23,4% din populaţia din România, adică aproximativ 4,5 milioane de persoane, au un venit disponibil mai mic decât 12.150 lei anual, arată datele INS dintr-o cercetare statistică publicată acum câteva zile, care analizează evoluția bunăstării românilor din ultimii 10 ani. ”Analiza în timp a ratei sărăciei relative arată un declin al bunăstării populaţiei din România, se mai arată în lucrarea citată.
Deşi nu există o diferenţă evidentă între gradul de sărăcie al bărbaţilor şi femeilor din România, rata sărăciei a evoluat diferit, pe sexe, în perioada 2007-2020: până în anul 2011, rata sărăciei a fost uşor mai ridicată pentru populaţia feminină, iar în perioada 2012-2014 pentru populaţia masculină rata sărăciei a fost uşor mai ridicată. În perioada 2015-2020 ecartul ratei sărăciei relative, pe sexe, a revenit în favoarea populaţiei masculine.
Rata sărăciei relative creşte proporţional cu mărimea gospodăriei, creşterea fiind cu atât mai mare cu cât gospodăria are mai mulţi copii. Deşi gospodăriile fără copii se situează în cea mai favorabilă categorie, cu o rată a sărăciei de 20,8% (în anul 2020), sărăcia se adânceşte faţă de anii anteriori (de exemplu 14,5%, în 2011 şi 2012 – valoare care reprezintă minimul perioadei analizate).
Un alt factor care poate creşte riscul de sărăcie îl constituie vârsta: pe fondul unei stabilităţi financiare, înaintarea în vârstă a persoanei scade expunerea la sărăcie; astfel cei mai afectaţi de sărăcie sunt copiii şi persoanele tinere (30,1% la grupa 0-17 ani, respectiv 28,4% la grupa 18-24 ani).
În cazul pensionarilor, ratele sărăciei relative au crescut cu 1,2, respectiv 2,8 puncte procentuale în 2020 față de anul 2018.
În teritoriu, cel mai scăzut risc de sărăcie se înregistrează în rândul celor care trăiesc în Bucureşti şi Ilfov, regiune în care rata sărăciei relative în anul 2020 a fost de numai 2,4%.
La polul opus se află regiunea Nord-Est, unde 35,6% din populaţie se află sub incidenţa sărăciei.
Sărăcia se măsoară sub diferite aspecte, tocmai ca să poată fi surprinsă populaţia aflată în cel mai mare risc, mai arată INS. Protecţia socială este concepută special pentru asigurarea unui standard de viaţă de bază pentru toţi oamenii, indiferent de mijloacele de care aceştia dispun. Sistemul de protecţie socială din România, prin toate schemele de protecţie pe care le cuprinde, asigură – prin transferurile sociale - o plasă de siguranţă pentru populaţia defavorizată din punctul de vedere al veniturilor disponibile.
Astfel, în 2020, rata sărăciei, calculată înainte de efectuarea transferurilor sociale către populaţie (inclusiv pensiile), era de 44,6% la nivel naţional, fiind aproape dublă faţă de nivelul înregistrat după aceste transferuri. În România, 5,9 milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. O ilustrare a componentelor indicatorului AROPE este prezentată în figura următoare.
Vezi aici ”Tendințele sociale” ale INS.
1
7
