Ordonanța trenuleț (sau OUG 130/2021) ar mai trebui completată în privința reincriminării unor fapte de evaziune, lucruri ce intră în vigoare din 1 martie 2022. Mai exact, ar trebui introdus un mecanism de compensare, altfel, persoane nevinovate s-ar alege cu dosare penale, potrivit lui Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali și tax partner la Soter&Partners.

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților FiscaliFoto: Hotnews

Alte subiecte discutate în cadrul interviului sunt legate de salariul minim pentru 24 de luni, tichetele cadou - respectiv noutățile și cum poate fi rezolvată problema actuală, TVA 5% la apartamentele sub 140.000 euro și ce înseamnă crearea radarului mărfurilor în practică.

Foarte pe scurt:

• Este nevoie de posibilitatea de compensare extinsă a tuturor sumelor reprezentând impozite cu reținere la sursă cu orice tip de sume neîncasate la buget, indiferent de natura lor și de organul de administrare a acestor sume, având în vedere reincriminarea unor fapte de evaziune

  • Dacă însă va putea să compenseze valoarea contribuțiilor reținute la sursă cu sumele de încasat, cred că o mare problemă se va rezolva și toată această incriminare a acestor fapte să rezolve de fapt acele probleme unde, într-adevăr, există o faptă penală, dar să nu genereze, de fapt, o serie întreagă de dosare penale pentru persoane nevinovate

• În următoarele săptămâni o să venim cu o propunere concretă de text către Ministerul Finanțelor

• Salariul minim pentru 24 de luni: Se încearcă, de fapt, rezolvarea problemelor în altfel decât cele naturale

• S-ar putea ca cei mai mulți să mărească salariile cu câțiva lei. Prin urmare, o să bifeze această obligație, dar problema de fond nu se rezolvă

• E clar că problema vine din volumul mare de taxe și contribuții aplicabile salariului minim datorită unei lipse de progresivitate, generată fie de deduceri care nu prea există, fie de alte instrumente pe care le-am putea avea în vedere pentru a regla acest lucru

• Probabil vom avea la salariul minim foarte puțini oameni, dar la salariul minim plus 2% vom avea foarte mulți

• Tichete cadou nu se mai pot da către terți

• Problema tichetelor cadou anterioare OUG trenuleț rămâne de rezolvat: o idee este amnistia, având în vedere că ANAF a reconsiderat la fel ca în cazul diurnei la transportatori, situația fiind similară

• TVA 5% la apartamente mai mari: Această modificare vizează, de fapt, doar acel segment de locuințe cu o valoare între 450.000 lei și 700.000 lei, iar limitarea este de un singur apartament care poate beneficia de cota de 5%

• Radarul mărfurilor va semăna cu Inspectorul Pădurii: Este un sistem extrem de puternic în combaterea evaziunii și solicitat de mediul de afaceri. E util pentru a evita creșterea de taxe

*Declarațiile de mai jos îi aparțin lui Manolescu, noi realizând doar intertitlurile

Un „glonț” care a trecut pe lângă urechile antreprenorilor în privința reincriminării unor fapte de evaziune

(S-a incriminat fapta constând în reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în termen de 60 de zile de la data scadentă a impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă n.r.)

Se putea mult mai rău, în sensul că, inițial, în proiectul de ordonanță care a fost supus dezbaterii săptămâna trecută, pe lângă declararea penală a reținerii și nevirării sau a încasării și nevirării, erau considerate infracțiuni și faptele de nereținere sau neîncasare.

Aici era marea problemă care putea să nască discuții și situații în care oameni nevinovați să ajungă să aibă dosare penale pentru că în practică se întâmplă de foarte multe ori ca organele fiscale să vină să reîncadreze o anumită tranzacție/operațiune și din acea reîncadrare să rezulte sume care ar fi trebuit reținute în plus la sursă și, eventual, ulterior plătite la buget.

Din fericire, Ministerul Finanțelor a fost foarte deschis la această propunere venită din partea mediului de afaceri de a se elimina din zona penală aceste fapte de nereținere și neîncasare tocmai datorită posibilității de reconsiderare ulterioară.

Știm cu toții ce s-a întâmplat în ultimii ani: o serie întreagă de probleme cu diurnele (transportatorilor n.r.), cu tichetele cadou, unde am fi avut probabil, dacă era această prevedere în vigoare, zeci de mii de dosare penale pentru că ce-a făcut ANAF a fost să reîncadreze niște sume ca salariu, ceea ce ar fi presupus o reținere suplimentară de contribuții.

Ori, incriminarea penală a nereținerii ar fi însemnat că toate acele persoane ar fi ajuns să aibă dosare penale.

Ce a rămas în OUG pe partea cu reincriminarea

Au rămas ca și incriminate penal doar faptele de reținere și nevirare sau de încasare și neplată.

Adică acolo unde în mod clar există o intenție de a nu vira banii la stat știind că ei au fost reținuți de la salariat, încasați de la vânzător, în cazul tranzacțiilor unui notar cu un imobil, unde notarul încasează sumele de la vânzător să le plătească ulterior la stat. Fac această precizare pentru că au fost multe discuții legate de ce înseamnă acea încasare, când se întâmplă.

Este nevoie de un mecanism de compensare, altfel, persoane nevinovate se vor trezi cu dosare penale

Este nevoie de posibilitatea de compensare extinsă a tuturor sumelor reprezentând impozite cu reținere la sursă cu orice tip de sume neîncasate la buget, indiferent de natura lor și de organul de administrare a acestor sume.

Pe prevederile actuale din Codul de procedură putem să compensăm sume de la buget dacă sunt administrate de același organ, în sensul în care avem exemplu cu TVA de restituit la buget, să putem să-l compensăm, de exemplu, cu aceste contribuții reținute la sursă.

Nu există posibilitatea de a compensa cu sume administrate de:

• Casa Națională de Sănătate pentru fondul de concedii medicale. Știm cu toții ce întârzieri sunt acolo.

• Fondul de Mediu: pentru sume de încasat pentru diverse programe Rabla, care au întârzieri.

• Sume de încasat din lucrări sau prestări de servicii către stat sau organe ale statului sau unități-administrativ teritoriale.

Astfel de mecanisme de compensare ar trebui imediat aplicate în perioada următoare pentru că altfel vom ajunge să avem dosare penale pentru companii, pentru persoane care au trebuit să plătească salarii pentru lucrări efectuate în favoarea statului, unde dacă statul nu plătește, e clar că acea companie nu va avea bani să plătească salariul și contribuțiile.

Dacă însă va putea să compenseze valoarea acelor contribuții reținute la sursă cu sumele de încasat, cred că o mare problemă se va rezolva și toată această incriminare a acestor fapte să rezolve de fapt acele probleme unde, într-adevăr, există o faptă penală, dar să nu genereze, de fapt, o serie întreagă de dosare penale pentru persoane nevinovate care nu și-au făcut decât activitatea de zi cu zi făcând prestări sau lucrări către stat sau rămânând să încaseze de la stat sume pe care statul nu și le achită.

Acest lucru trebuie făcut repede. În următoarele săptămâni o să venim cu o propunere concretă de text către Ministerul Finanțelor și sperăm fie într-o viitoare ordonanță, fie prin procedura din Parlament a acestei ordonanțe, să se adauge în Codul de procedură fiscală acele prevederi necesare pentru a face posibile aceste tipuri de compensări extinse indiferent de organul de administrare sau de natura sumelor care sunt datorate de către stat.

Salariul minim pentru 24 de luni: se încearcă rezolvarea problemelor în altfel decât calea natural[

Din păcate, nu avem o prevedere foarte clară în ceea ce înseamnă mărire și cât ar trebui să reprezinte. E doar o intenție clară a Guvernului de a trage un semnal de alarmă că aceste salarii minime sunt abuzate de-a lungul timpului, în sensul că persoanele care acumulează experiență într-un număr de ani, în cazul ăsta la 2 ani, ar trebui să beneficieze de o creștere de salariu.

Știm însă că problema vine din altă parte: din sarcina fiscală mare pe salarii, în special pe cele mici și medii. Asta face ca angajatorii să găsească alte metode de remunerare a salariaților, nu neapărat cea oficială de acordare a salariului. E un pas în această direcție.

S-au mai încercat astfel de soluții. Ne aducem aminte de obligarea la plată a contribuțiilor pentru salariul minim indiferent de norma de lucru. Se încearcă, de fapt, rezolvarea problemelor în altfel decât calea naturala.

E clar că problema vine din volumul mare de taxe și contribuții aplicabile salariului minim datorită unei lipse de progresivitate, generată fie de deduceri care nu prea există, fie de alte instrumente pe care le-am putea avea în vedere pentru a regla acest lucru. Probabil nu vom reuși nici de data asta. S-ar putea ca cei mai mulți să mărească salariile cu câțiva lei. Prin urmare, o să bifeze această obligație, dar problema de fond nu se rezolvă.

Asta e o soluție cu care ne facem că facem.

Probabil vom avea la salariul minim foarte puțini oameni, dar la salariul minim plus 2% vom avea, iarăși, foarte mulți. Depinde cum vor face raportările. Dacă ne uităm la aspecte formale sau la problema de fond.

Tichete cadou: s-a lămurit tratamentul fiscal și a crescut valoarea neimpozabilă la 300 lei

S-a dorit lămurirea, pe viitor, a tratamentului fiscal pentru astfel de situații. Știm cu toții de toate acele controale ale ANAF care sunt în curs de 2 ani și care reconsideră activitățile de acordare a tichetelor cadou către terți în salariu.

Practic ordonanța vine acum să clarifice că, pe viitor, toate aceste lucruri, de acordare a tichetelor altor persoane, nu mai pot fi acordate pentru că tichetele cadou rămân a fi acordate doar salariaților. Prin urmare, din start acea problemă dispare pentru că acea diferență de tratament nu mai există.

Ca o compensare că va scădea drastic piața tichetelor cadou, se acordă o creștere de valoare pentru tichetele acordate salariaților, de la 150 lei, la 300 lei. E firească, pentru că acea limită din Codul fiscal e de multă vreme. Trebuia crescută.

Problema tichetelor cadou anterioară OUG trenuleț: o posibilă amnistie

Rămâne o problemă de rezolvat. Au existat, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe discuții legate de o potențială amnistie fiscală, în sensul de a se acorda pentru trecut anularea sumelor stabilite sau care sunt în curs de stabilire de organele fiscale. Să sperăm că acest demers se întâmplă cât mai rapid.

O posibilitate mai rapidă ar fi de a adăuga pe proiectul de lege care este în Parlament cu privire la amnistia care vizează diurnele niște prevederi similare de anulare a acestor diferențe generată de acordarea de tichete cadou, care funcționează fix după același model ca în cazul diurnelor.

S-a întâmplat același lucru: a venit ANAF și a reconsiderat diurnele sau venit ANAF și a reconsiderat tichetele cadou. Mecanismul e similar.

Această modalitate ar fi cea mai rapidă pentru că acel proiect este avansat în Camera Deputaților. Se mai poate un proiect nou de lege care să pornească din Senat.

TVA 5% la apartamentele sub 140.000 euro

Această modificare vizează, de fapt, doar acel segment de locuințe cu o valoare între 450.000 lei și 700.000 lei.

Limitarea este de un singur apartament care poate beneficia de cota de 5%.

(Cele sub 450.000 lei pot beneficia oricum de cota redusă n.r.)

E în corelație cu Prima casă.

E o măsură bună, așteptată de mediul de afaceri și care lărgește cumva sfera fără să restricționeze ceea ce exista deja în legislație cu privire la cele care sunt sub acest plafon de 450.000 lei.

Ce înseamnă Radarul mărfurilor: E util pentru a evita creșterea de taxe

Nu s-a reglementat în mod detaliat. S-a trasat o direcție de acțiune în sensul de a se elabora un sistem de urmărire a mărfurilor care circulă în țară pe modelul altor state. Cel mai apropiat exemplu e Ungaria. Toate mărfurile care circulă pe șosea ar trebui să aibă o înregistrare anterioară plecării într-un server al autorității fiscale.

Avem și noi un model în România pentru transportul de material lemnos, unde există acel radar al pădurilor (Inspectorul Pădurii n.r.), unde toate transporturile ar trebui să fie înregistrate anterior. Dacă cineva vede un camion cu lemne pe stradă ar putea să verifice dacă este un transport legal de mărfuri, înregistrat în sistem.

Pe acel model probabil că se va încerca dezvoltarea acestui sistem de urmărire a mărfurilor. Nu există în OUG decât o prevedere generală că ar trebui implementat, ca Ministerul de Finanțe să dezvolte aplicația.

Să sperăm că se va dezvolta cât mai repede pentru că este un sistem extrem de puternic în combaterea evaziunii și solicitat de mediul de afaceri. E util pentru a evita creșterea de taxe, cum am văzut că s-a încercat la final de an o modificare în zona de plafon de micro și alte lucruri care în final nu s-au mai întâmplat.