Anul 2021 a fost clar un an bun pentru bănci dacă ne uităm la profitabilitate, dar a adus și multe schimbări în peisaj; băncile încearcă să se adapteze tendinței privind creditarea ”verde”, să investească tot mai mult în digitalizarea serviciilor, să se consolideze prin fuziuni și achiziții și să-și ”primenească” conducerea la vârf. Doi dintre ”veteranii” bankingului local - Steven van Groningen și Ufuk Tandoğan- au părăsit posturile de CEO ale Raiffeisen Bank respectiv Garanti BBVA, iar Asociația Română a Băncilor l-a adus în vară pe Bogdan Neacșu în funcția de Președinte al Consiliului Director al ARB în locul lui Sergiu Oprescu.

HotNews.roFoto: Hotnews

2021 a mai însemnat și continuarea procesului de consolidare a sistemului bancar: Vista Bank a cumpărat subsidiara Crédit Agricole din România, iar Banca Transilvania a achiziționat Idea::Bank

Anul a început cu febra solicitărilor de suspendare a plații ratelor, dobânzilor şi comisioanelor

Băncile din România au primit 21.825 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor de la clienții persoane fizice și juridice, în perioada 1 ianuarie-15 martie 2021, potrivit datelor comunității bancare. Aproximativ 96% dintre aceste solicitări au fost depuse de persoanele fizice, restul de aproape 4% fiind înaintate de companii, respectiv 800 de cereri.

Clienții ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia generată de pandemie, au transmis solicitările către creditori, până la data de 15 martie 2021, inclusiv.

Până la data de 15 martie, au fost înregistrate deja 17.220 de soluționări, ponderea în totalul solicitărilor fiind de 79%, restul fiind soluționate după această dată. Băncile au transmis răspunsuri la cererile de suspendare a obligaţiilor de plată a ratelor în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data primirii solicitărilor complete, dar nu mai târziu de 31 martie 2021.

Aproximativ 83% din totalul cererilor soluționate până la data de 15 martie 2021 au fost soluționate în baza moratoriului legislativ, a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 227/2020, iar restul de 17% în baza măsurilor individuale de sprijin adoptate de bănci.

În conformitate cu reglementările europene emise de Autoritatea Bancară Europeană, clienții au beneficiat de o perioadă maximă de suspendare de nouă luni, luând în calcul și suspendările de care au beneficiat pe parcursul anului trecut în baza moratoriilor legislative și non legislative. Clienții care au beneficiat deja de această facilitate în limita temporală trasată de reglementarea europeană și care înregistrează în continuare dificultăți financiare temporare au opțiunea să se adreseze băncii creditoare pentru măsuri de restructurare pentru a evita ca împrumutul să ”atârne” în bilanț ca neperformant.

Problema băncilor din mediul rural: o unitate deservește 9000 de clienți, față de anul 2015, când deservea 6000 de clienți

Față de anul 2015, când valoarea medie a unei retrageri la ATM a fost de 578 de lei, suma medie per retragere este, în prezent, de 900 de lei. Ținând însă cont de faptul că salariul minim net a crescut la 1.386 de lei în 2021, față de 785 de lei în 2015 (o creștere de 76%), iar la nivelul salariului mediu net creșterea a fost una și mai accentuată, evoluția sumei medii per retragere de la ATM nu contrazice trendul crescător de utilizare a mijloacelor de plată electronice, amploarea acesteia fiind semnificativ mai mică în perioada analizată (55%).

Utilizarea cardurilor pentru efectuarea de plăți este în continuare sub cea pentru retragerea de numerar, cu toate că, în perioada de după izbucnirea pandemiei, ecartul dintre cei doi indicatori s-a micșorat.

Numărul persoanelor care au cont deschis la bancă și locuiesc în mediul rural este relativ scăzut, raportat la populația rezidentă în mediul rural din România.

Diminuarea numărului de unități aduce reduceri de costuri operaționale pentru bănci. Pe de altă parte, în mediul urban, o unitate deservea aproximativ 4200 de clienți în anul 2015, ajungând în prezent să deservească 4700 de clienți. Schimbarea este mult mai dramatică în mediul rural, unde, în anul 2015, o unitate deservea aproximativ 6100 de clienți, ajungând în prezent să deservească 9000.

În mediul rural, închiderea unităților și creșterea considerabilă a numărului de clienți pe care o unitate trebuie să îi deservească îngreunează accesul la sistemul bancar.

Ce bețe li se pun băncilor în roate în privința digitalizării

La rândul lor, băncil se plâng de lipsa cadrului legislativ privind identificarea persoanei la distanță prin mijloace video, indispensabilă serviciilor bancare la distanță;

O altă problemă invocată de bancheri ține de necesitatea ajustării legislației aferente proceselor de creditare și digitalizare a actelor notariale. În prezent, contractele de credit ipotecar/imobiliar nu se pot încheia la distanță, iar actele notariale necesită prezența fizică și semnătura olografă;

De asemenea, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică nu este corelată cu prevederile Regulamentului european eIDAS privind identificarea electronică și serviciile de încredere, adoptat în 2004, în vigoare din 1 iulie 2016;

Directiva (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne - PSD2 nu reflectă evoluția actuală a tehnologiei, cu efect de încetinire a procesului de transformare digitală, iar digitalizarea instrumentelor de debit (cecurile, cambia și biletele la ordin) necesită adaptarea legislației aferente la noile realități tehnologice.

La sfârșitul lunii septembrie 2021, sectorul bancar a înregistrat creșteri ale profitului net până la 6,4 miliarde lei (un plus de 42 la sută față de perioada similară a anului trecut) și un indicator ROE de 13,6 la sută, peste valorile medii europene (7,4 la sută în UE27),

Profitabilitate excelentă până acum

Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit record în 2021, de peste 8 mld. lei, scrie Mediafax, după ce restructurarea sis­te­mului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea. Întregul sistem bancar ro­mâ­nesc, format din 34 de bănci, a înre­gistrat în primele nouă luni din 2021 un profit net record de aproxi­mativ 6,4 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul raportat pentru aceeaşi perioadă din 2020, în ciuda pan­demiei de COVID-19, conform da­telor pre­li­minare ale BNR. Acesta a fost cel mai bun profit pentru bănci din nouă luni.

Unul din­tre factorii im­portanţi care au im­pul­sionat credi­ta­rea pentru firme este con­tinuarea pro­gramului guver­na­men­tal IMM Invest, prin care statul ro­mân, prin inter­mediul Fondu­lui de Garantare a Cre­ditelor pentru IMM-uri, a garan­tat un procent im­portant din valoarea cre­ditelor acor­date pen­tru finanţarea IMM-urilor, în funcţie de tipul com­pa­niei. Pe seg­mentul cre­di­tării ipo­tecare, un impuls a venit de la noul pro­gram numit Noua casă. În plus, în 2021 au apărut şi sub­pro­gra­mul AgroIMM Invest, precum şi pro­gra­mele IMM Leasing şi IMM Factor.

Dacă băncile vor obţine rezultate bune şi în ultimul tri­mes­tru din 2021, pro­fi­tul sis­te­mului ban­car pentru tot anul 2021 poate urca la un nivel record, de 8-9 mld. lei. Până acum, cel mai mare pro­fit anual al sis­te­mului ban­car, de aproape 7 mld. lei (6,83 mld. lei), a fost în 2018. Majo­ritatea băn­ci­lor mari au raportat pen­tru nouă luni din 2021 profituri mai mari.

Profiturile cumu­late ale celor mai mari trei bănci din Ro­mânia - Banca Transilvania, BCR şi BRD - au to­ta­lizat 3,5 mld. lei în inter­valul ianuarie - septembrie 2021, peste ni­ve­lu­rile din 2020, repre­zen­tând mai mult de jumătate din câş­ti­gul în­tre­gu­lui sis­tem bancar. Activele sis­te­mului ban­car au atins un nou ma­xim după npuă luni din 2021, de 602,7 mld. lei, sol­vabi­lita­tea a ajuns la circa 23%, ra­por­tul cre­di­te/de­pozite este de 68,55%, iar rata NPL a rămas sub 4%, cobo­rând la 3,65%.

Noul trend al finanțărilor verzi, aproape invizibil la noi. Nicio bancă nu a derulat exerciții de testare la stres pentru riscul climatic

Toată lumea vorbește în prezent despre „finanțări ecologice”. Despre cât de etic e să dai credite unei firme care poluează, de pildă? În străinătate, investitorii instituționali (fondurile de pensii, municipalitățile, etc) preferă să investească acolo unde respectiva investiție generează, de asemenea, randamente ecologice sau sociale. Unul din motive ține și de efectul de imagine: cei care se implică în finanțarea ecologică atrag atenția: Suntem printre băieții buni!

În România, CNSM (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) a publicat recent un raport consistent pe tema finanțării ecologice de la noi. Nivelul de conștientizare al băncilor locale este relativ modest, arată raportul. Nicio bancă nu a derulat exerciții de testare la stres pentru riscul climatic.

• Valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de circa 60 miliarde euro.

• Firmele din sectoarele clasificate a fi carbon-intensive cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor.

• În analizele Grupului de lucru au fost identificate circa 100 de firme cu capital majoritar autohton care au primit finanțări verzi și sunt exportatoare de bunuri și servicii.

• În cadrul recomandărilor formulate, autoritățile sunt chemate să aibă o atitudine mai activă, inclusiv prin implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate.

• Firmele din România care nu investesc în eficiență energetică deja se confruntă cu anumite restricții financiare din partea creditorilor.

• Pentru dezvoltarea energiei verzi, materialul recomandă lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență, precum și revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport. Un rol esențial în acest ultim caz revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții.

• Impunerea unei taxe pe emisiile de carbon de 75 euro/tonă (exemplu de risc de tranziție, ca parte principală a riscului climatic) ar reduce capitalizarea băncilor cu o valoare între 1,8 și 17 la sută.

• Pregătirea unei tranziții ordonate este esențială, altfel economia poate suferi efecte perturbatoare considerabile în anii următori. Nu este exclus ca acestea să se răsfrângă și asupra ratingului suveran (aflat în prezent la limita pragului recomandat investițiilor), agențiile de evaluare începând să monitorizeze și aspectele climatice în decizia lor de rating.
• Companiile din agricultură care își desfășoară activitatea în regiuni cu un risc ridicat de inundații reprezintă 3 la sută din totalul expunerilor bancare față de firme (36 la sută din totalul creditelor față de sectorul agricultură).