O retrospectivă a anului 2021 în 12 pași ● Cele mai ”groase” dezinformări despre UE din 2021, în România ● Cosmonautul Dumitru Prunariu: Guvernul Cîţu ne-a transmis indirect că nu este o prioritate cercetarea ● Afaceri ilegale cu jucării pentru copii. Cum a ajuns România un nod important între China și Vest ● Tendințele anului 2022: Lumea va sfida obsesia Covid, dar se va redresa greu și inegal ● Cât costă ȋncălzirea unei case de 100 mp şi care este cea mai ieftină soluţie ● Daniel Dăianu: ”România va trebui să iasă finalmente la liman” ● Germania: Inflația mare costă statul german miliarde de euro ● Verificarea identității persoanei prin video a fost reglementată legislativ ● Proces câștigat: Se opresc tăierile ilegale de pe Valea Prahovei ● Cosmin Alexandru: Când 20% e mai bun decât 100% ● Adrian Codirlaşu: Decelerarea economiei va continua și în anul următor și va înregistra o creștere în jur de 4% ● Piața muncii în 2022. Departe de colegi, ne e mai ușor să ne dăm demisia.
O retrospectivă a anului 2021 în 12 pași. 12. În continuare Ion Iliescu este viu și bine-mersi În consecință, starea cuantică a universului rămâne stabilă.11. A avut loc un eveniment fără precedent în ultimii treizeci de ani: președintele actual al României și-a schimbat proiectul politic
El a îmbrățișat partidul pe care îl atacase un mandat și un pic, adversarul său fiind acum o formațiune care grupează – printre membri sau votanți – susținători hardcore ai săi din anii trecuți.
Rocada n-a avut forța comunicațională dorită, Klaus Iohannis având programul inundat de vizite turistice și partide de golf care l-au împiedicat să articuleze răspicat ce și cum. Pentru unii români trădător al patriei în favoarea intereselor străine iar pentru ceilalți trădător al progresului în favoarea PSD, președintele a devenit singuratic și irelevant, începându-și cu forță în 2021 retragerea definitivă din spațiul public, scrie Barbu Mateescu în PressOne.
Cele mai ”groase” dezinformări despre UE din 2021, în România. Nu e deloc greu să fabrici dezinformări legate de Uniunea Europeană . Mecanismele ei sunt adesea complicate. Puțini sunt familiarizați cu termeni precum ”raport”, ”rezoluție” sau ”directivă”. Și mai puțini fac efortul de a verifica afirmațiile, înainte de a le distribui pe rețelele sociale. Unii nici măcar nu citesc conținutul, doar îl distribuie, alături de un comentariu indignat. Terenul de manifestare este, așadar, vast și mulți și-au încercat norocul. Iată doar câteva nestemate dintr-o bogată producție de falsuri.
1. În UE, bărbații vor putea naște. Pare o absurditate. Dar așa ne asigurau acum câteva luni, chiar unii membri români ai Parlamentului European, odată cu votarea Raportului privind sănătatea sexuală și reproductivă în UE.
Sau, așa cum mai este cunoscut, Raportul Matic, după numele eurodeputatului croat Predrag Matic, care l-a inițiat. Un raport care, de altfel, nu are caracter de lege și nu este obligatoriu, scrie Presshub.ro
Interviu cu Dumitru Prunariu: Guvernul Cîţu ne-a transmis indirect că nu este o prioritate cercetarea. Prunariu este singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, zbor de la care s-au împlinit, în 2021, 40 de ani. Între timp, spaţiul cosmic a devenit un business de 400 de miliarde de dolari pe an, o industrie extrem de performantă. Reporter: România a pierdut din 2018 dreptul de vot la Agenţia Spaţială Europeană. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, nu sunt perspective să se reia plata contribuţiei? Prunariu: S-au făcut tot felul de demersuri la toate guvernele până acum, Guvernul Cîţu ne-a transmis indirect că nu este o prioritate cercetarea, iar ulterior s-a aprobat plata unei sume minore care nici pe departe nu asigură revenirea la dreptul nostru de vot. E adevărat că datoria este puţin peste 100 de milioane de euro, dar aceasta nu numai că a crescut an de an, şi din dobânzile care au fost luate, pentru că au fost luaţi nişte bani împrumut în numele României, la un moment dat, pentru a ne asigura o anumită participare până când să ne plătim datoria, dar se pare că priorităţile sunt în alt domeniu. Dar aşa cum aderarea noastră la Uniunea Europeană şi la NATO a fost realizată prin tratate solide, şi aderarea la Agenţia Spaţială Europeană s-a făcut printr-un acord interguvernamental la care a aderat Guvernul României, nu Agenţia Spaţială Română. Agenţia este doar executantul în acest context. Dar, aici suntem noi. Pe lângă aceasta însă, căutăm să prezentăm ceea ce s-a realizat până acum şi se realizează pe plan naţional în continuare, prin proiectele locale naţionale pe care le dezvoltăm. Iar o participare de genul acesta şi o prezentare în cadrul EXPO a realizărilor româneşti, a trecutului şi a perspectivelor pe care le avem totuşi, deschid ochii lumii şi îi fac pe mulţi să ne vadă mult mai pozitiv decât îşi închipuie fără să aibă informaţii despre noi, spune Prunariu în Adevarul.
Afaceri ilegale cu jucării pentru copii. Cum a ajuns România un nod important între China și Vest .
Fie că este vorba de punctele de frontieră rutiere, fie că e vorba de Portul Constanța, anual prin România trec transporturi cu jucării de contrabandă în valoare de milioane de euro.
Poliția de Frontieră și Birourile Vamale au descoperit, în fiecare din ultimii trei ani, jucării contrafăcute în valoare de peste zece milioane de euro. Este vorba de o evaluare minimă. Peste un milion de jucării de contrabandă sau jocuri au fost descoperite la frontieră sau în magazine.
Fiecare jucărie din acest milion de produse de contrabandă costă între 5 și 200 de euro.
O treime din aceste produse ilegale au intrat în România în ultimele trei luni ale anului. Asta pentru a fi vândute în luna cadourilor, în decembrie, când părinții sunt presați să aleagă un dar pentru cei mici, scrie Europa Libera.
Tendințele anului 2022: Lumea va sfida obsesia Covid, dar se va redresa greu și inegal. Lumea nu riscă să transforme pandemia într-o obsesie, ci o sfidează și își continuă dezvoltarea pe tendințe mai noi, unele – revoluționare, sau mai vechi, verificate – potrivit analizelor și sondajelor făcute de McKinsey , Banca Mondială și Capital Economics.
Însă: datoriile vor fi plătite tot mai greu, iar redresarea economiilor se va face inegal – totul pe fondul adaptării la angajamentele de sustenabilitate climatică.
Tendințele anului 2022 acoperă domenii vaste, de la comportamentul angajaților, în continuă echilibrare între speranțe și temeri, până la tehnologiile inovatoare și piața sateliților de pe orbita Pământului și până la abilitatea de-a plăti datoriile aflate în plină creștere.
Nu numai tendințele tehnologiilor inovatoare vor schimba lumea, ci și creșterea datoriilor publice și private și transformarea companiilor în contextul tranziției către produse și servicii sustenabile din punct de vedere climatic, scrie Curs de Guvernare
Cât costă ȋncălzirea unei case de 100 mp şi care este cea mai ieftină soluţie. Cele mai populare soluţii de ȋncălzire a caselor, ȋn România, sunt gazul, peleţii şi energia electrică. Costurile de ȋncălzire şi apă caldă, pentru un sezon, ȋn cazul unei case de 100 de mp, variază ȋntre 5.100 şi 20.600 lei, pentru persoane fizice şi 2.700 şi 10.800 lei, pentru persoane juridice, ȋn funcţie de soluţia aleasă, arată un studiu Trust Expert, companie specializată ȋn soluţii de ȋncăzlire-răcire. Cea mai scumpă soluţie esta cazanul pe gaz, iar cea mai ieftină, pompa de căldură geotermală, care funcţionează pe energie electrică. ,,Gazul era văzut ca o soluţie relativ ieftină de ȋncălzit, cu investiţie iniţială redusă, dar scumpirile din ultima perioadă ȋl fac să nu mai fie atractiv şi nici economic, pe termen lung. La fel şi ȋn cazul peleţilor, costurile au crescut de 2-3 ori ȋn ultimii ani, iar instalaţia cazanelor porneşte de la 15.000 de lei. Soluţiile electrice, precum pompele de căldură, câştigă tot mai mult teren, atât datorită facturilor mai mici, dar şi faptului că se pot monta şi panouri fotovoltaice, care reduc semnificativ consumul de energie”, spune Gabriel Anicăi, CEO şi fondator Trust Expert, pentru Adevarul.
Daniel Dăianu la RFI: ”România va trebui să iasă finalmente la liman”. Provocările anului 2022. Daniel Dăianu spune că ”rămânem într-un proces în care trebuie să folosim toate resursele pe care le avem, pentru a ieși finalmente la liman, trebuie să mobilizăm nu numai resurse, populația să dea dovadă de solidaritate, avem o bătălie nu neapărat de idei, ci de viziuni (...), aici avem cei care se bizuie pe știință și cei care din păcate, nu sunt puțini, care încă au o abordare care nu ne ajută pe toți să învingem. Anul și în România ca și în restul Europei, anul economic 2022, așa cum îl văd eu, înseamnă continuarea redresării economice, fie ea foarte inegală”.
Președintele Consiliului Fiscal declară că gestionarea pandemiei și gestionarea revenirii economice vor trebui să meargă mână în mână în 2022: ”Gestionarea pandemiei, gestionarea revenirii economice, întrucât sprijin pentru unele sectoare va fi în continuare necesar în toată Europa și mai ales în țările mai vulnerabile, folosirea acestui instrument extraordinar care a fost generat de condițiile de pandemie, Planul Național de Redresare și Reziliență, în diversele sale ipostaze naționale”, scrie RFI.
Germania: Inflația mare costă statul german miliarde de euro. Deși pe fondul inflației ridicate sectorul public generează venituri fiscale mai mari, cheltuielile sunt în creștere. De pildă în zona proiectelor de construcții. În general, bilanțul este unul clar negativ.Anul acesta, creșterea rapidă a inflației afectează nu numai consumatorii, ci și statul german. ”Trăgând linie, putem spune că minusul este de aproximativ cinci miliarde de euro”, a declarat, miercuri, Jens Boysen-Hogrefe de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel (IfW).
Chiar dacă majorarea prețurilor asigură venituri mai mari din TVA statului, acesta are la rândul său cheltuieli mai ridicate, a explicat expertul, care face parte din grupul de lucru pentru estimări fiscale al Ministerului Federal de Finanțe. ”În ceea ce privește consumul și investițiile, inflația puternică mai degrabă a dăunat statului”., scrie DW
Verificarea identității persoanei prin video, reglementată legislativ: Cine poate să o folosească și care sunt rigorile procedurii . Identificarea persoanei la distanță prin video ca procedură care echivalează, practic, cu prezența fizică a unei persoane, cu actul său de identitate, la ghișeu, se face acum după rigori stabilite printr-un act normativ. Astfel, furnizorii de servicii privind semnătura electronică, băncile, dar și primăriile, direcțiile de taxe și impozite, Fiscul ș.a.m.d. pot folosi procedurile de identificare prin video a persoanelor pentru chestiuni pe care până acum le puteau face doar dacă se prezentau la ghișeu cu buletinul. Pentru cei pentru care deplasarea este fie anevoioasă, fie practic aproape imposibilă, noile norme sunt un mare pas înainte la nivel legislativ pentru folosirea tehnologiei pentru chestiuni curente în relația cu statul și nu numai, scrie avocatnet.ro
Proces câștigat: Se opresc tăierile ilegale de pe Valea Prahovei. Organizația de mediu Agent Green a punctat o nouă victorie în instanță, salvând cu această ocazie de la tăiere pădurile Bucegilor de pe Valea Prahovei. Exploatările din zonă se făceau ilegal, de vreme ce firma care efectua tăierile avea autorizația expirată.
Tribunalul București a decis pe 23 decembrie că firma MIGAB FOREST S.R.L nu poate continua exploatările forestiere în zonă, procesul desfășurându-se în regim de urgență.
„Respinge ca vădit neîntemeiate excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, excepţia lipsei personalităţii juridice a Ocolului Silvic Azuga, excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile şi excepţia rămânerii fără obiect a solicitării de anulare a autorizaţiei de mediu, invocate de pârâta MIGAB FOREST S.R.L. prin întâmpinare. Admite cererea de suspendare a executării autorizaţiei de exploatare nr. A21000010008/23.03.2021, emise de Ocolul Silvic Azuga, formulată de reclamanta Asociația Agent Green, în contradictoriu cu pârâţii Ocolul Silvic Azuga şi MIGAB FOREST S.R.L. Suspendă executarea autorizaţiei de exploatare nr.A21000010008/23.03.2021, emise de Ocolul Silvic Azuga. Executorie de drept.„, se arată în minuta instanței, citată de Investigatoria.
Cosmin Alexandru. Când 20% e mai bun decât 100%. Cosmin Alexandru este consultant de business, specializat în dinamica echipelor. Iar lecția personală – dar foarte valabilă în viața profesională – despre care vorbește în această conversație scurtă e amuzantă și utilă pentru noi toți: nu încorda mai mulți mușchi decât ai nevoie.
Idei principale:
1. Nu încorda tot sistemul pentru fiecare mic scop. În profesie e la fel ca în kinetoterapie: dacă exercițiul pe care-l faci presupune să încordezi o grupă de mușchi, nu încorda tot corpul. Dacă ai de făcut un proiect, nu investi în el mai mult efort decât e necesar ca să-l faci bine. Intensitatea disproporționat de mare a efortului tău nu te face mai productiv.
2. Rămâi fără oxigen dacă tragi pentru toate proiectele la capacitate maximă. Când depui mai mult efort decât e necesar, e tot mai greu să susții același nivel de tensiune și încordare pentru lucruri care ar avea nevoie de mult mai puțin ca să iasă bine. E la fel și-n business, și-n relații – dacă te implici mereu cu toate resursele pe care le ai, obosești.
3. Tentația de a implica toată echipa în rezolvarea problemelor este păguboasă. Unii lideri au această abordare (este și o chestiune culturală), de a implica, în orice temă apare, cât mai mulți oameni, ca să se simtă cu toții ca făcând parte din echipă, să simtă că aparțin. Întrebarea care trebuie pusă este „care e numărul minim de oameni de care e nevoie pentru a rezolva problema”? și după aia să rezolvăm cu numărul acela de oameni, nu cu numărul maxim. Asta va întări mai mult legăturile dintre oamenii care chiar se pricep să facă repede și bine ce e de făcut. În același timp, îi va ajuta pe ceilalți să nu se simtă frustrați, în plus sau utilizați suboptimal, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Adrian Codirlaşu: Decelerarea economiei va continua și în anul următor și va înregistra o creștere în jur de 4%; Laurian Lungu: Politica fiscală este de așteptat să fie mai prudentă . Economia României va înregistra în anul 2021 o creștere economică în jur de 7%, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România
Adrian Codirlaşu: Decelerarea economiei va continua și în anul următor și, în condițiile dispariției efectului de bază, va înregistra o creștere economică în jur de 4%.
Potrivit economistului Laurian Lungu, datoria publică a României creşte într-un mod destul de îngrijorător, iar un element la care ar trebui să acordăm mai multă atenţie este majorarea ratelor dobânzilor pe pieţele internaţionale
Evoluția economiei în 2022 va fi influențată de mai multe elemente, printre care impactul inflației – îndeosebi prețurile la energie – asupra consumului, majorarea ratelor dobânzii, oportunitatea PNRR, deficitul bugetar ridicat, pandemia de coronavirus, dar şi un posibil război între Rusia și Ucraina, potrivit analiştilor citati de Financial Intelligence.
Piața muncii în 2022. Departe de colegi, ne e mai ușor să ne dăm demisia. După doi ani de lucrat de la distanță sau în format hibrid, timp în care am vorbit cu colegii mai degrabă la telefon și pe platforme online, multe companii au constatat că loialitatea față de organizație a scăzut dramatic. Înstrăinați, angajații nu mai simt afilierea față de echipă și, din lipsă de loialitate, pleacă mult mai ușor în alte companii din piață, spun specialiștii consultați de Panorama pentru a înțelege cum vom munci în noul an.
E unul dintre efectele pandemiei asupra pieței muncii pe care managerii vor fi nevoiți să le gestioneze în 2022. Așa se explică de ce atât de mulți români sunt dispuși să-și schimbe imediat locul de muncă, dacă primesc bani în plus. O cifră care arată dimensiunea problemei pentru angajatori: 88% dintre românii incluși într-un studiu recent al companiei de recrutare Hays afirmă că iau în calcul să-și schimbe jobul, scrie Panorama.
