În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre), arată datele publicate joi de Banca Centrală, care a realizat un tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar. Dacă la nivelul statelor EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia), dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019, în cazul României dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro. Partea proastă e că indicele de vulnerabilitate confirmă o ușoară agravare a vulnerabilității, se mai arată în document.
Mugur IsarescuFoto: Captura Facebook
Ce mai arată documentul publicat de BNR:
- În ultimele trei decenii, temperatura medie anuală în România a urmat un trend ascendent, urcând treptat mai sus decât media anilor 1961-1980, similar tendinței formate la nivel global. La finalul anului 2019, temperatura medie anuală în România a fost cu 2,2 grade Celsius peste media anilor 1961-1980, în timp ce temperatura medie globală a fost cu 1,4 grade Celsius peste media aceleiași perioade. Așadar, fenomenul încălzirii globale este prezent și chiar în creștere în România, maximul istoric fiind înregistrat în anul 2018, atunci când temperatura medie anuală a depășit cu 2,3 grade Celsius media perioadei de referință.
- Cantitatea anuală de precipitații din România s-a menținut relativ stabilă în perioada 2001‑2020, majoritatea valorilor din acest interval situându-se în jurul valorilor de 600‑800 mm/an . De notat că defrișarea netă a pădurilor arată suprafața pădurilor pierdute în fiecare an, exprimată în kilohectare. Datele provin dintr-o colaborare între University of Maryland, Google, United States Geological Survey și NASA și sunt bazate pe imagini din satelit. Începând cu anul 2016, se poate observa un trend ușor descrescător al cantității de precipitații, care a ajuns de la 781,9 mm/ an în acel an la 653,2 mm/an în anul 2020, aspect care s-a putut observa și în secetele care au afectat producția agricolă în acești ani.
- Evoluția defrișării nete anuale a pădurilor din România a cunoscut o evoluție volatilă în perioada 2001‑2020, cuprinsă între 9,4 kha (în anul 2003) și 38,1 kha (în anul 2007). În această perioadă, în România au fost defrișate aproximativ 376 kha, echivalentul a 4,8 la sută din suprafața acoperită de pădure.
- Pe baza indicilor climatici calculați de către Universitatea din Notre-Dame, România are anumite carențe în combaterea și adaptarea la schimbările climatice și rămâne vulnerabilă în fața unor posibile efecte ale acestora. Gradul de pregătire pentru schimbările climatice este una dintre cele două componente ale indicelui ND-GAIN, dezvoltat de Universitatea Notre‑Dame. Acesta ilustrează disponibilitatea și ușurința cu care o țară poate face investiții pentru adaptarea la noile condiții, datorită unui mediu de afaceri sigur și eficient. Are trei componente esențiale: gradul de pregătire economică, socială și din punct de vedere al guvernanței. O valoare mai ridicată a indicelui arată o situație mai bună. Indicele de vulnerabilitate este a doua componentă a indicelui ND-GAIN și se concentrează pe predispoziția societății la a fi afectată negativ de pericolele climatice. Acest indice se împarte în trei măsurători: expunere, senzitivitate și capacitatea de adaptare. De asemenea, măsoară vulnerabilitatea unei țări având în vedere șase categorii importante: mâncare, apă, sănătate, ecosistem, servicii, infrastructură și habitat uman. O valoare mai ridicată a indicelui arată o situație mai slabă.
- Daunele economice din țările EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia) reprezintă cuantificarea acelor pagube provocate de evenimente hidrologice, climatologice și meteorologice. Statele EEA‑32 sunt formate din cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia.). Indicele de vulnerabilitate s-a situat în jurul valorii de 0,4 în perioada 1996‑2005, crescând moderat până la 0,45 și menținându-se constant în apropierea acestei valori în perioada rămasă, respectiv 2006‑2018, reflectând o ușoară agravare a vulnerabilității. Scorul pentru gradul de pregătire a schimbărilor climatice a înregistrat valori apropiate de 0,4 pe toată perioada analizată, fiind departe de valoarea maximă ce ar putea fi obținută, respectiv 1.
- În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre). La nivelul statelor EEA-32, dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019. În aceeași perioadă, dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro în România.
2
4
