„Important este să anticipezi schimbările modului în care e înțeleasă economia, dar și mai important e să acționezi în spiritul lor la timp, viteza de reacție impunându-se a fi de înaltă fidelitate. Relevant pentru ceea ce spun aici este și cursa noastră pentru integrarea în zona euro, aparent decisă în baza criteriilor de convergență nominală consemnată în tratate. Ei bine, finișul nu a fost atins până acum pentru că, similar interpretării din vorba populară a prinsului melcului, exact când îndeplineam în mare parte condițiile formale de adoptare a monedei unice europene, s-au modificat concepția de judecare a performanței în baza și a altor criterii și s-a dat un sens mai precis criteriului de îndeplinire sustenabil”, a scris guvernatorul BNR în prefața cărții ”Modelul economic românesc în UE. România - Orizont 2040”, lansată recent la BNR.
Ce a mai scris Isărescu:
- Îîmi amintesc cu emoție momentul în care România trebuia să dea proba de coerență pentru angajarea pe termen mediu în parcurgerea traseului spre modelul european de economie și societate, nu atât pentru realizarea documentului de sinteză, devenit strategia națională pentru pregătirea aderării la UE cât mai ales pentru mersul anevoios al dezbaterilor, pentru găsirea căii de mijloc între viziuni adresa concurentei. Rolul meu de moderator în virtutea funcției de prim ministru a fost pus la grea încercare. Ca și răbdarea de a asculta cu zâmbetul pe buze nu numai puncte de vedere care nu aveau de a face cu tema dezbătută dar și aprecieri deloc măgulitoare la adresa cabinetului pe care îl conduceam.
- Trebuie să ne obișnuim cu schimbarea, mai ales cu cea a modului în care este înțeleasă economia. Sunt îndreptățit, prin experiența proprie, să spun că am fost martor și actor al schimbării radicale de viziune asupra domeniului de competență al băncilor centrale la intervale de decenii. Îmi este limpede că resetarea concepției despre economia bancară a urmat schimbările de perspective teoretice asupra economiei ca și asupra societății.
- Profesorul și academicianul Costin Murgescu repeta ori de câte ori avea ocazia că adevăratul laborator al economistului este dezbaterea de idei între specialiști orgă. Organizar la Institutul de Economie Mondială pe care l-a condus mai bine de două decenii, până la trecere a domniei sale în eternitate în august 1989, dezbateri pe diferite teme de actualitate, fără constrângeri ideologice, pentru a descifra tendințe ale viitorului din economia mondială Odată, în pregătirea mandatului delegației României la o sesiunea UNCTAD, a organizat o mega-dezbatere în care fiecare dintre noi am reprezentat câte o țară importantă și am susținut pe baza unei documentări solide poziția probabilă a țării respective. Deoarece aria mea de acoperire era America de Nord am prezentat poziția SUA și am criticat vehement conceptul de noua ordine economică mondială promovat de autoritățile române ale vremi. Profesorul Murgescu nu numai că nu m-a urecheat pentru ca ”am fluierat în biserică” dar m-a lăudat public.
- Analiza situației unei economii și a dezvoltării sale viitoare nu este ceva neobișnuit, a intrat în rutina specialiștilor. Sub acest aspect, al moderației în apreciere, este de invocat efortul desfășurat în prima parte a anului 1990 de către comunitatea economiștilor din România pentru a defini ce este de făcut după căderea comunismului. Sinteza realizată atunci, indiferent de atitudini politice și influențe conjuncturale, a fost și este impresionantă pentru ce au putut face specialiștii în privința aproximării transformărilor care să însemne îndeplinirea aspirațiilor ca țara să se dezvolte în libertate și să se alăture mersului normal al lucrurilor din economiile de piață
- După aproape un deceniu de acțiune pe baza aceea ce se gândise la începutul anului 1990 s-a trecut la pregătirea adoptării altui model- cel al Uniunii Europene. Aceasta a adus mize transformaționale speciale și ambițioase care au însemnat reconfigurarea formulei de gândire și de acțiune pe alte baze: concrete, realiste și funcționale.
12
33
