Care sunt diferențele dintre măști: textile, chirurgicale, FFP2, FFP3, KN95 sau N95 ● „Roexit”: O idee hrănită cu like-uri ● Cât de mult se vor scumpi gazele după expirarea plafonărilor ● Mamutul din Antarctica ● România va împrumuta cât 11% din PIB în 2022, la dobânzi în creștere ● Cauzele revoltei violente care a explodat în Kazahstan ● ​Cinci scriitori își aduc aminte de olimpiada de română: „Era un excelent prilej de a fenta sistemul” ● Cine este intelectual şi cine nu este? ● China a inaugurat o autostradă subacvatică de peste 10 kilometri ● Scandalul Pegasus: Cine spionează opoziţia din Polonia? ● Grila notarilor 2022. Care sunt valorile apartamentelor din București ● România câștigă definitiv un proces cu frații Micula. Istoria cazului Micula vs statul român ● Cum face de fapt McDonald's cea mai mare parte a banilor. „Businessul de bază nu este cel cu mâncare” ● ​De ce nu mai vin oamenii la muncă. Marea Demisioneală din SUA vs Marea Covideală din Marea Britanie ● S-a găsit o potrivire. Povestea unei adopții după patru ani de așteptare ● Foreign Policy: Rusia nu va putea susține demografic un război.

Business reportFoto: Colaj foto

Care sunt diferențele dintre măști: textile, chirurgicale, FFP2, FFP3, KN95 sau N95. Odată cu valul 5 al pandemiei în România, generat de răspândirea rapidă a variantei Omicron, variantă care este mult mai contagioasă decât Delta, autoritățile de la noi din țară au interzis măștile textile în toate spațiile publice închise și deschise. În mijloacele de transport în comun, în magazine, dar și pe stradă, în gări, în stațiile de autobuz sau în târguri vor fi acceptate doar măști mai performante (cel puțin chirurgicale), scrie Greatnews.ro

„Roexit”: O idee hrănită cu like-uri. Cât de mult a crescut propaganda anti-UE pe Facebook. În primele trei zile ale acestui an, 329 de postări care conțin cuvântul „Roexit” au apărut pe paginile publice și grupurile de Facebook. De cinci ori mai multe decât în tot 2017, primul an în care acest îndemn a apărut în social-media. „Nu știu ce va fi în 2022, dar știu exact ce mi-aș dori să fie:– Roexit”. Așa începe o postare a actorului Mihai Mălaimare, care a încins rețelele sociale la început de an. Ea a fost preluată de mai multe site-uri și distribuită masiv pe Facebook, deși, a doua zi, artistul a șters mesajul și a nuanțat ușor o parte dintre ideile transmise. Era târziu. Doar preluările de pe site-urile știripesurse.ro și bugetul.ro au strâns un trafic potențial de aproape 4 milioane de urmăritori. „Roexit” este un subiect intens dezbătut, cu precădere în ultima jumătate de an, pe unele grupuri și pagini publice de Facebook din România. Unele și-au pus chiar în titlu cuvântul. „Creșterea influenței narativelor promovate dinspre Est în mass-media din România indică semnale îngrijorătoare. Aceste narative încep tot mai mult, de 2-3 ani, să treacă granița unor zone obscure și să devină elemente de mainstream”, arată Florin Zeru, expert în cadrul Centrului pentru promovarea Participării și Democrației, citat de Europa Liberă.

Cât de mult se vor scumpi gazele după expirarea plafonărilor. Incertitudinile privind inflația sunt uriașe. Gazele și electricitatea se vor scumpi din nou, cu 10%, după ce măsurile de plafonare luate de Guvern vor expira, estimează analiștii OTP Bank, iar mișcările ratei inflației vor rămâne sub semnul unei incertitudini foarte accentuate, cu riscuri considerabile care trebuie luate în calcul. Perspectivele inflaționiste sunt în prezent mult mai incerte decât de obicei, în primul rând, ca urmare a mișcărilor prețurilor la energie. Acest lucru a afectat cheltuielile gospodăriilor mai mult decât înainte, din cauza liberalizării acestei piețe, în 2020. De asemenea, creșterea prețului petrolului a contribuit la dinamica prețurilor. „În timp ce inflația (fără alimente și energie) a fost de 3,5% în noiembrie anul trecut, prețurile la energie au crescut cu 23%, iar prețurile la combustibil cu 25%. Aceste două elemente legate de energie au adăugat 4 puncte procentuale la inflația anuală”, au declarat analiștii pe zona de macroeconomie ai OTP Bank. Incertitudinea pentru anul 2022 nu sunt cauzate doar de prețurile petrolului, gazelor și energiei electrice, ci și pornind de la faptul că intervenția statului în această problemă a fost una de amploare, în viziunea analiștilor, scrie wall-street.ro.

Mamutul din Antarctica. În 1939, SUA a dezvoltat un vehicul specializat pentru expediții în Antarctica: Snow Cruiser. În mod ironic, acesta a parcurs mai mulți kilometri pe asfalt american decât pe zăpadă. Există pe lumea asta o meserie mai grea decât cea de explorator? Acum, în lumea internetului 5G și a Google Maps (sau Waze, sau Apple Maps, după caz), ideea de a pleca la drum fără să te folosești de ele mi se pare imposibilă. Și nici măcar nu vorbesc despre aventuri către necunoscut, ci de banalele itinerarii cunoscute, pe rute asfaltate, marcate corespunzător. Ceea ce m-a făcut să mă gândesc că oamenilor care au explorat ținuturi noi în secolele anterioare le-a fost cu atât mai greu, pentru că în acele vremuri nu prea aveai semnal la telefonul mobil. Sau telefon mobil. Iar pe lista de expediții dificile, Antarctica are, fără îndoială, un loc special. O întindere de pământ mare cât 50 de Românii și acoperită cu un strat gros de gheață, Antarctica este al cincilea cel mai mare continent și, totodată, cel mai sudic. Acest deșert polar cu temperaturi de -63 de grade Celsius – un pic mai frig decât la Botoșani în iernile geroase, practic – se află acolo de circa 34 de milioane de ani și conține, pe lângă cea mai mare rezervă de apă dulce a planetei, și multe indicii ale existenței dinozaurilor, de exemplu, scrie Autocritica.ro.

România va împrumuta cât 11% din PIB în 2022, la dobânzi în creștere. Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în acest an pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice. Creșterea necesarului de finanțare (cu 7,7% față de 2021) se produce într-un context de creștere a dobânzilor, în condițiile în care România se împrumuta oricum la costuri cu mult peste media regiunii. De altfel, dobânzile aferente acestor împrumuturi cântăresc tot mai greu în bugetul public, marcând avansuri medii de circa 20% în ultimii doi ani. În anul 2022 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental, respectiv volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe, este de aproximativ 145,4 miliarde de lei, cu circa zece miliarde de lei peste nivelul prognozat pentru anul trecut, potrivit „Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2022″, potrivit Curs de Guvernare.

Creșteri de prețuri la energie, corupție, inechitate: ingredientele revoltei violente care a explodat în Kazahstan. Manifestațiile din statul central-asiatic au început din motive economice, dublarea prețului gazului, dar au căpătat rapid o agendă politică, oamenii cerând alegeri libere și demiterea oficialilor de la vârf, a guvernului, scrie Al Jazeera. Populația este nemulțumită de faptul că profiturile țării bogate în hidrocarburi nu sunt distribuite echitabil și ajung doar la elitele politice și economice, scrie și site-ul de știri și analize Eurasianet. Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî, scrie AFP, citată de Agerpres. Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului. Apoi, miercuri, preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin. Tokaev a mai declarat că va discuta problema încetării puterilor parlamentului și a posibilității de a organiza alegeri naționale anticipate, potrivit site-ului Meduza, citat de Libertatea.

​Cinci scriitori își aduc aminte de olimpiada de română: „Era un excelent prilej de a fenta sistemul”. Cristina Hermeziu, Marius Chivu, Lavinia Bălulescu, Irina-Roxana Georgescu și Alex Moldovan au povestit, pentru Școala 9, ce a însemnat pentru ei participarea la olimpiada de Limba și literatura română din viața lor de elevi, cum se pregăteau pentru concurs, dar și cum i-a ajutat mai târziu în carieră. La începutul săptămânii, Ministerul Educației a anunțat reluarea olimpiadelor după doi ani de pauză din cauza pandemiei și că vor actualiza lista și cu disciplinele care au fost omise inițial, printre care româna și istoria. Olimpiadele școlare se reiau anul acesta, după o pauză de doi ani, de la debutul pandemiei de COVID-19, potrivit unui anunț făcut recent de ministrul Educației. Lista oficială publicată la începutul săptămânii cuprinde disciplinele care au și etapă internațională, precum fizica, matematica și chimia. Sorin Cîmpeanu a anunțat că listele competițiilor școlare vor fi actualizate cu alte olimpiade și concursuri care nu prevăd etape internaționale, dar au tradiție și participare națională în sistemul de învățământ preuniversitar. Un astfel de exemplu este olimpiada de Limba și literatura română. Asta după ce asociațiile de elevi au atras atenția public că au omis discipline precum româna sau istoria, scrie Scoala9.ro.

Cine este intelectual şi cine nu este? Pe cine consideraţi intelectual şi pe cine nu? Fiecare are propria reprezentare a ceea ce este şi ce reprezintă intelectul şi purtătorul său. Tocmai de aceea, diferenţele sunt enorme. De la a-i considera intelectuali pe toţi cei care termina o facultate, sau doar trec pe la ea, până la a-i include aici doar pe cei câţiva care se ocupă mult mai mult cu gânditul creativ decât cu făcutul manual. Aşadar, ca să ne facem o idee despre cum fac oamenii această diferenţiere, vă rog să răspundeţi la sondajul de mai jos, bifând pe toţi (oricâte opţiuni, deci) cei pe care îi consideraţi intelectuali prin prisma apartenenţei lor la o anumită categorie profesională. Vă rog să-i includeţi aici doar pe membrii „obişnuiţi” ai grupurilor respective, „oamenii de rând”, nu pe cei din elitele lor ştiinţifice, academice, scrie George Butunoiu pe blogul de pe Adevarul.

China a inaugurat o autostradă subacvatică de peste 10 kilometri. Cât a costat şi în cât timp a fost construită. Cel mai lung tunel subacvatic de autostradă din China este acum deschis traficului, după aproape patru ani de construcţie, transmite CNN. Cu o lungime de 10,79 kilometri, tunelul Taihu a fost construit sub Lacul Taihu din provincia Jiangsu din estul Chinei, la aproximativ 50 de kilometri est de Shanghai. Conform oficialilor guvernamentali chinezi, tunelul subacvatic a costat 9,9 miliarde de yuani (circa 1,65 miliarde de dolari) şi face parte dintr-un tronson de 43,9 kilometri ai autostrăzii Changzou-Wuxi, inaugurat pe 30 decembrie 2021, o rută alternativă pentru cei care călătoresc între oraşele Shanghai şi Nanjing. Peste 2 milioane de metri cubi de beton au fost folosiţi la construirea tunelului autostrăzii, lat de 17,45 metri şi care are şase benzi de circulaţie pe două sensuri de circulaţie. Tavanul tunelului este iluminat cu LED-uri concepute special pentru a preveni oboseala, în cazul şoferilor, potrivit Adevarul.

Scandalul Pegasus: Cine spionează opoziţia din Polonia? Politicieni din opoziţie şi o procuroare critică au fost, se pare, spionaţi cu ajutorul programului israelian Pegasus. Guvernul şi parchetul nu par prea interesate de elucidarea cazului. În iulie 2021, când un consorţiu internaţional de ziarişti a prezentat rezultatul investigaţiei privind folosirea abuzivă a programului de spionaj Pegasus împotriva unor politicieni, reporteri şi activişti pentru drepturile omului, pe lângă state din Asia şi Africa, de pildă Azerbaidjan, Arabia Saudită, Ruanda sau Maroc, o singură ţară din UE a fost şi ea pusă la stâlpul infamiei: Ungaria. Dar iată că o jumătate de an mai târziu au ieşit la iveală informaţii în baza cărora se poate presupune că partidul guvernamental din Polonia, PiS, conservator de dreapta, care vede Ungaria lui Viktor Orban ca pe un model, a ţinut pasul şi în acest domeniu cu aliatul ungar. Krzysztof Brejza, un lider de frunte al formaţiunii liberale de opoziţie PO, a comunicat cu puţin timp înaintea Crăciunului că smartphone-ul său a fost atacat de hackeri de 33 de ori în perioada aprilie-octombrie 2019, scrie DW.

Grila notarilor 2022. Care sunt valorile apartamentelor din București. Valorile apartamentelor noi și vechi din Bucureşti au fost majorate pentru acest an în grila notarilor, arată datele analizate de Economica.net. Aceste valori sunt orientative pentru stabilirea onorariilor notarilor, dar şi pentru plata impozitelor. Aceste grile mai sunt folosite și de către instanțe atunci când stabilesc taxele judiciare de timbru pentru partaje sau succesiuni. Din 27 de zone diferite analizate de Economica.net din grila notarilor reiese că valorile au fost majorate cu 5, 6 și 8%. Cea mai mare majorare a putut fi constatată pentru zonele centrale, precum Piața Romană, Piața Unirii sau Primăverii-Aviatorilor. Valorile apartamentelor din zonele mai slab cotate au fost majorate cu 5%. Este cazul zonelor Colentina sau Ghencea, însă în general, majoarea în grila notarilor a fost de 6%. Ce e bine de știut despre grila notarilor este că nu acestea sunt valorile la care se tranzacţioneză apartamentele, ci sunt valorile la care se raportează autoritățile locale pentru calcularea impozitelor. Cine doreşte să cumpere un apartament vechi cu două camere în zona Colentina-Obor, spre exemplu, trebuie să știe că preţul mediu cerut de proprietari în 2021 a fost de aproape 68.000 de euro. În grila notarilor, un apartament vechi din Colentina are o valoare de puțin peste 51.000 de euro, scrie Economica.net.

România câștigă definitiv un proces cu frații Micula. Istoria cazului Micula vs statul român. România a câștigat definitiv un proces în care oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula au cerut statului român despăgubiri de 9 miliarde de lei. Tribunalul internațional de arbitraj de la Washington a respins în martie 2020 solicitarea fraților Micula, aceștia au cerut anularea deciziei, iar printr-o decizie din 4 ianuarie Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială a respins cererea de anulare formulată de frații Micula. În cadrul arbitrajului, reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală, scrie Profit.ro.

Cum face de fapt McDonald's, cel mai mare lanţ de restaurante din lume, cea mai mare parte a banilor. „De fapt, businessul de bază nu este cel cu mâncare”. Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este generată de vânzările de mâncare, scrie Reader's Digest. Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald's este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii. Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele. Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald's în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald's pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă, scrie Business Magazin.

​De ce nu mai vin oamenii la muncă. Marea Demisioneală din SUA vs Marea Covideală din Marea Britanie. În Statele Unite, oamenii continuă să-şi părăsească în masă locurile de muncă, 4,5 milioane luând o astfel de decizie în luna noiembrie, în timp ce în Marea Britanie un număr în creştere de angajaţi rămân acasă pe fondul creşterii cazurilor de îmbolnăvire cu noua tulpină de coronavirus, Omicron. Un număr record de 4,5 milioane de americani şi-au părăsit locurile de muncă în noiembrie, rata demisiilor atingând 3%, egală cu maximul din septembrie, scrie CNN. Muncitorii cu cea mai ridicată probabilitate de a-şi părăsi locurile de muncă provin din industria ospitalităţii, cât şi din cea a sănătăţii. Numerele s-au aflat în creştere şi în sectorul transporturilor, logisticii şi utilităţilor. Tendinţa de a demisiona este însă semn de încredere şi o dovadă în plus că piaţa locurilor de muncă din SUA îşi revine în forţă de pe urma recesiunii de anul trecut. Muncitorii au încredere că pot găsi rapid un loc de muncă nou şi poate mai bun. În Marea Britanie, firmele se confruntă cu un număr „imposibil“ de absenţe din cauza îmbolnăvirilor cu coronavirus, potrivit Bloomberg, citată de Ziarul Financiar.

Criza semiconductorilor a dat peste cap piața auto din 2021. Mașinile noi au avut 6 luni de creștere, dar încheie anul mai slab decât în 2019. Ce preferinţe au românii şi ce urmează în 2022. Până în luna august 2021, piața mașinilor noi arăta o creștere de 10-15% față de anul anterior, relevă un studiu efectuat de Autovit. Din a doua parte a anului 2020, producția de mașini a scăzut semnificativ din cauza lipsei de semiconductori. Cererea pentru aceste componente a depășit capacitatea de producție, odată cu creșterea vânzărilor de laptop-uri, console de jocuri și alte gadget-uri în perioada pandemiei. Piața mașinilor second-hand din import încheie anul cu aproximativ 400.000 de unități, în creștere față de 2020. Pentru reînmatriculări (tranzacții cu mașini SH pe plan intern), 2021 este cel mai bun an din istorie, totalul fiind cu 20% mai mare decât anul trecut. Pe Autovit.ro, valoarea autoturismelor puse la vânzare a crescut cu 40% față de 2020, datorită creșterii pieței de mașini rulate, dar și a prețurilor medii mai mari, scrie FinEco24News.

S-a găsit o potrivire. Povestea unei adopții după patru ani de așteptare. Alina și Florin și-au petrecut ultimele luni ale anului 2021 în așteptarea deciziei tribunalului Sibiu de a le încredința spre adopție două fetițe, surori, de patru, respectiv șase ani. Când soții Nechifor au început procesul pentru a obține „atestatul de părinți adoptatori”, una dintre ele nu venise încă pe lume. La începutul lui 2017, Alina și Florin aplicau în Italia – devenită de 15 ani țara lor de adopție – pentru ceea ce, în limbaj instituțional, se cheamă evaluarea garanțiilor morale și materiale ale persoanelor care vor să înfieze copii. Patru ani mai târziu, după un drum dificil marcat cu obstacole birocratice, dar și cu o piedică serioasă în perioada de lockdown, familia Nechifor e pe punctul de a se mări. Sau de a se întregi, spune emoționată Alina, asistentă medicală în San Severino Marche, un orășel aflat la 50 de kilometri de Ancona „Poate că au existat momente de îndoială, poate că am întâlnit într-o zi un funcționar plictisit sau mai puțin disponibil, dar speranța n-am abandonat-o niciodată. O vreme am lucrat la obstetrică-ginecologie. Ca asistentă mergeam și în sala de naștere. Mamele spuneau, chiar și după 48 de ore de travaliu, că parcă nu li s-a părut că a trecut atât de mult. Uitau de toate când își luau copiii în brațe. Așa și la noi, le uiți pe toate, pe cuvânt. A trebuit să facem atât de multe, uneori mi s-a părut nedrept. Uneori se face întuneric și nu mai vezi luminița de la capătul tunelului. Dar dacă ești consecvent, o să vezi până la urmă luminița și nu te abați de la drum, indiferent pe ce cale mergi. Alții-s ok să încerce să devină părinți pe cale medicală. Nu e important cum. Important e că, dacă ai ales un drum, trebuie să mergi până la capăt , trebuie să lupți”, spune Alina pentru PressOne.

Foreign Policy: Rusia nu va putea susține demografic un război. În timp ce Rusia își petrecea o mare parte a anului 2021 masând trupe la granița cu Ucraina, o știre importantă a trecut aproape neobservată. În acest răstimp în care Vladimir Putin amenința Ucraina, Rusia a suferit cel mai mare declin natural al populației sale de după al Doilea Război Mondial. Rusia a pierdut 997.000 de locuitori între octombrie 2020 și septembrie 2021. Chiar dacă victimele pandemiei au fost numeroase în Rusia – și probabil cifrele raportate au fost mult inferioare celor reale -, nu a fost vorba de o anomalie unică. A fost doar o primă salvă de atenționare cu privire la o tendință pe termen lung. Aceasta se va manifesta mult mai evident pe parcursul următorului deceniu. Rusia e pe cale să intre într-o perioadă îndelungată și dureroasă de declin demografic intern. Îi vor fi obstrucționate ambițiile expansioniste pe plan extern. Rădăcinile acestui declin demografic se regăsesc în anii ’90, în anii de tranziție. Cel mai longeviv impact l-a avut însă colapsul concomitent al ratelor natalității. În perioada 1993-2007 rata fertilității (definită drept numărul de copii pe care o femeie îi are pe parcursul vieții) a coborât sub 1,5, cu mult sub rata de substituție de 2,1, necesară pentru menținerea populației la o cifră stabilă, scrie Project-e.ro.

Diana Stafie. Anul în care luăm în serios impactul nostru în lume. 2022, spune Diana Stafie, e anul în care organizațiile respectabile iau în serios datoria lor de a fi buni cetățeni. Și anul în care liderii înțeleg cum să îmbine ce-i mai bun în tehnologie cu ce-i mai bun în oameni pentru a lua decizii cu adevărat inteligente. Diana este fondatorul Future Station, un boutique de consultanță specializat în foresight. Lucrează cu companii și organizații pentru a contura posibile viitoruri și scenarii de business pentru ele. Idei principale: 1. Suntem în plină tranziție de la conceptul „the business of business is business” la „the business of purpose”. În urmă cu 50 de ani, Milton Friedman era convins că organizațiile au o responsabilitate generală, dar și socială, numai către acționari – mai exact, să aducă profit pentru acționari. Această paradigmă s-a tot schimbat, iar astăzi ar fi foarte dificil pentru un lider să mai susțină o asemenea ipoteză. Acul busolei indică tot mai mult o altă direcție, „the business of purpose”, unde firmele își propun să aibă un rol hibrid, în care câștigul financiar este la fel de important ca binele social. 2. Următorul pas: de la CSR la ESG. În ultimii ani, companiile și-au asumat un rol social tot mai clar, au departamente de CSR cu strategii și proiecte bine definite. Tendința care va prinde însă contur în 2022 este aceea de trecere către ceea ce se numește ESG (Environment, Social & Governance). Orice lider din lumea nouă ar trebui să cunoască aceste frame-uri, reglementările specifice și detaliile a ceea ce înseamnă această tranziție. De asemenea, presupune o schimbare de mindset, prin care sustenabilitatea să nu mai fie considerată un cost, ci o oportunitate: facem și bine, facem și profit; avem grijă și de acționarii noștri, și de angajați, și de comunitatea din care facem parte, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Povestea Principesei Ileana a României – 113 ani de la nașterea sa. Principesa Ileana a României, cea mai mică dintre fiicele Reginei Maria și ale Regelui Ferdinand, s-a născut pe 5 ianuarie 1909 la București, fiind considerată ulterior cea mai frumoasă prințesă a României și fiica preferată a Reginei Maria. Mai mulți istorici au scris de-a lungul timpului că tatăl său ar fi fost de fapt, prințul Barbu Știrbey, cu care Regina Maria a trăit o poveste de dragoste chiar la curtea regală, acesta fiind un important sfătuitor al reginei și al Regelui Ferdinand. Despre Ileana, Regina Maria a spus că era singura dintre copiii săi care merita să poarte coroana regală, fiind cu adevărat atașată și devotată țarii în care s-a născut – România. A trăit ambele războaie mondiale și încă din Primul Război, pe când era un copil, a stat alături de mama sa și s-a ocupat de îngrijirea soldaților români răniți pe front, iar în al Doilea Război a înființat un spital pentru soldații români la Bran, scrie Cultura la dubă.